Colecția Clasicii literaturii universale oferă iubitorilor de lectură traduceri ale cărților-cheie, a căror repunere în discuție coincide cu fiecare nouă generație de cititori. „E o greșeală să te gândești la Oliver Twist că la o poveste realistă”, scria Graham Greene într-un eseu despre Dickens.„Spun asta ca să descriu cartea, nu ca s-o critic", continuă el, „căci ce imaginație putea să aibă acest tânăr de 26 de ani, ca să construiască o legendă atât de monstruoasă și de plină!".
„Monstruoasă" e cuvântul cheie, căci monștrii lui Dickens — garguiul de Fagin, cu școala lui de hoți; bestia de Bill Sikes, cu potaia lui fioroasă — sunt cei care-și pun pecetea pe imaginația noastră, în timp ce personajele pozitive, ca de pildă angelicul gentleman care-I adoptă pe orfanul Twist, o lasă aproape neatinsă: „Cum să credem în triumful acestor stafii inadecvate ale bunătății? Ca să triumfe, ele au nevoie de manevră auctorială complexă din ultimele pagini." Și nu triumful lor ne atinge pe noi ci „situația lui Oliver, încleștarea coșmărească dintre întunericul în care umbla demonii și lumina în care un bine ineficient Își dă ultima bătălie într-o lume condamnată..."