Personaje și povești din Bucureștiul Sefard se dorește a fi doar o continuare, o poartă deschisă spre o lume ce pare azi de basm, un început, un prim pas care să incite curiozitatea și să convingă cititorul, fie el expert sau doar interesat de istoria orașului, să pornească în căutarea mai multor surse și informații despre prezența și contribuția evreilor sefarzi (dar și a celor ashkenazi, precum și a altor minorități) la dezvoltarea și modernizarea Bucureștiului.
Fiindcă în contextul înfloririi, în ultima vreme a ceea ce putem considera o adevărată mișcare culturală pentru readucerea în actualitate a istoriei capitalei, cu numeroase articole, cărți și albume care apar cu o frecvență, impresionantă, eforturile și rezultatele ar fi incomplete fără includerea și a acestui aspect, în unele privințe indispensabil, pentru că în unele domenii evreii sefarzi și ashkenazi (și minoritățile în general) au fost deschizători de drumuri. Imagini vechi și noi, povești de succes și istorii cu personaje care populau altădată Bucureștiul sefard îi sunt puse la dispoziție cititorului pentru că, organizându-le așa cum i se va părea mai bine, să își poată face o imagine de ansamblu asupra acestei lumi astăzi doar virtuale, dar care este încă prea frumoasă pentru a fi data uitării, căci nu doar sinagogile și clădirile comunitare sefarde au dispărut, ci și sefârzii înșiși; dintre cei care reprezentau odată majoritatea evreilor bucureșteni, astăzi mai sunt doar câțiva, care pot fi numărați pe degete. Lor le este dedicată această carte. Fragment din volum: "Memoria străzilor care au dispărut Prima atestare documentară a Bucureștiului (1459) se înregistrează la numai șase ani după impresionantă cădere a Constantinopolelui sub dominație otomană. Amplasarea orașului, atât de deschisă, a coincis cu interesele otomanilor, care au putut controla ușor zona, dar a oferit în același timp și acces la marile drumuri comerciale europene, care ajungeau până la Lvov, Belgrad, Budapesta, Viena și chiar îndepărtata Veneție. Această dispunere a atras în timp comercianți de diverse origini, care au profitat de diverse avantaje acordate de domnitori, de contextul politic sau de lipsă de concurență locală. Numai o sută de ani mai târziu, la mijlocul secolului al XVI-lea, sunt menționate unele incidente legate de judecarea unor cazuri din București în care au fost implicați negustori sefarzi (supuși jurisdicției Marelui Rabin sefard din Nicopole), care indică o prezentă a acestora în oraș, de multe ori temporară și influențată de evoluțiile politice. Abia la începutul secolului al XVIII-lea se poate vorbi de o comunitate evreiască stabilă în București, așa cum atestă cea mai veche piatră tombală găsită în cimitirul evreiesc din Str. Sevastopol (1716), care se referea chiar la conducătorul obștii evreiești de la acea vreme, B. Mordehai. De altfel, prima comunitate evreiască recunoscută de autorități a fost congregația israelită spaniolă din București, la 1730, prin întărirea dată de domnitorul muntean Nicolae Mavrocordat sfetnicilor săi Daniel de Fonseca și Mentes Bally. La început, evreii s-au așezat în centrul capitalei, în apropierea zonei de târg, unde își puteau exercita cu ușurință negustoria sau meșteșugurile. Aici, în zonă Lipscani — Sf. Gheorghe, se aflau principalele puncte de schimb și de aici aveau să se răspândească pe toată suprafața orașului în secolul al XIX-lea."
Personaje si povesti din Bucurestiul sefard - FORMAT PDF
Autori: Anca Tudorancea Ciuciu , Felicia WaldmanCartea Personaje si povesti din Bucurestiul sefard a fost scrisă de Anca Tudorancea Ciuciu, Felicia Waldman și a apărut în anul 2016 la editura NOI MEDIA PRINT.
Cartea are 144 de pagini și se încadrează în categoria Albume Romania.
Dacă îți dorești să citești cartea integral folosește butoanele de mai jos pentru a naviga la librăriile online care comercializează cartea Personaje si povesti din Bucurestiul sefard în format fizic.
