Nu e deloc ușor a desluși ce înseamnă "a fi sau a nu fi"...EUROPEAN. Se naște întrebarea: există o identitate europeană rostită prin cultură? Răspunsurile pot fi multiple, și de bună seamă controversate.
Desigur, prezența publicație vizează punctarea unor repere de spiritualitate europeană care negreșit creionează o identitate. Dacă la terminarea lecturii cititorul va accepta și va conștientiza aceste elemente care sunt componente de spiritualitate europeană, atunci vom fi făcut un prim pas spre recunoașterea Identității Culturale Europene. - Autoarea Fragment din carte: "Povestea spune că EUROPA a fost frumoasa fiică a Regelui din Tyr, sedusă de Zeus pe plaja de la Sidon; ajunsă în Creta, l-a născut pe Minos – primul rege cretan. Ce se ascunde în spatele mitului? Ce semnificație are acest nume Europa? Oare este „aceea care vede departe”? Sau „aceea care are o privire frumoasă”? Sau cuvântul de origine akkadiană ce desemnează Occidentul, sau locul în care apune soarele? Desigur că acestea sunt doar explicații conjuncturale. Important este locul acestui mit: Mediterana; de asemenea personajele care s-au întrupat în alte mituri. Este vorba de personaje ce aparțin spațiului mediteraneean: Ahile – eroul și Ulise cel mai bun dintre oameni. Dar, de fapt, ce înseamnă ideea europeană? „E o succesiune de idei, e evantaiul înțelesurilor diverse pe care le-a îmbrăcat de-a lungul timpului cuvântul Europa”. Sintagma „ideea europeană” se situează în sfera istoriei ideilor, iar în viziunea lui Duroselle ideea europeană „sub raport cultural e plurimilenară”. Nu ne propunem să tratăm „ideea europeană” pe traseul cronologic al devenirii sale istorice. Dorim să punctăm câteva repere în ceea ce privește acest subiect îndelung dezbătut de istorici, politologi, filosofi. De asemenea, crezul nostru este că semnificațiile „ideii europene” ating multiple conotații spirituale; astfel, ar fi injust să trăsăm o linie demarcatoare care să separe ideea de spirit. Orice idee, principial, este rezultatul unei gândiri, iar gândirea reprezintă un atribut spiritual. Dacă ar fi să căutăm câteva repere temporale, am numi Antichitatea, Renașterea, Iluminismul, Secolul Naționalităților, Secolul „scurt” XX. În locul pe care azi îl numim Grecia Antică se naște democrația sub simbolicul nume Athena. Tot aici se naște conceptul de cetate – cetățean. Cetățeanul este asimilat individului. Antichitatea greacă a pus omul în centrul tuturor reflecțiilor și a făcut din individ „cheia de boltă a unei civilizații”. Acest „corolar” a dus la „in-ventarea” filosofiei, istoriei, tragediei. Iată „testamentul grecesc” pentru Europa. Antichitatea romană aduce o unificare prin Imperiul Roman și, implicit, prin limba latină. De asemenea urbanizarea a reprezentat un sistem administrativ centralizat și cu autonomie municipală. Între orașele Imperiului există libera circulație a mărfurilor, a serviciilor și a capitalurilor. Renașterea s-a definit ca întoarcere la valorile Antichității. Desigur că Anticii nu au explicat totul, iar redescoperirea Antichității nu este suficientă. Și totuși, în acest timp, Copernic reevaluează sistemul aristotelic și emite ipoteza că Pământul nu este centrul Universului – ipoteza confirmată apoi de Galilei; în acest timp se rostește pentru prima dată întrebarea „a fi sau a nu fi”. Renașterea a fost timpul în care oamenii de cultură doreau să fie „cetățenii unei republici a literelor”. Au urmat Iluminiștii care se doreau „cetățeni ai lumii”, enciclopediștii francezi și elitele care doreau luminarea spiritului celor mulți. Despre Secolul Naționalităților și Secolul „scurt” XX vom vorbi la momentul în care vom încerca să deslușim înțelesuri ale identității culturale. Perioadele europene ale Antichității, Renașterii și Iluminismului au propulsat Europa ca fiind un produs al imaginației intelectualilor și politicienilor. Deci, ideea europeană s-a născut în momentul în care elita a ajuns la o anume treaptă a gândirii abstracte și la un anumit rafinament. Ideea europeană reprezintă de fapt un complex care a generat un întreg sistem ideatic. Istoria ideii europene este o chestiune de istorie socială, și de asemenea, un segment de istorie intelectuală. Europa se declină a fi teritoriul căruia îi aparține ideea de libertate, idee ce o personalizează în raport cu alte spații (începând cu oamenii liberi ai Antichității, continuând cu eliberarea țăranilor și apoi libertățile urbane)."
Identitate culturala europeana: deziderat sau realitate? - FORMAT PDF
Autor: Fausta DimulescuCartea Identitate culturala europeana: deziderat sau realitate? a fost scrisă de Fausta Dimulescu și a apărut în anul 2017 la editura LIBRIS EDITORIAL.
Cartea are 87 de pagini și se încadrează în categoria Comunicare Jurnalism.
Dacă îți dorești să citești cartea integral folosește butoanele de mai jos pentru a naviga la librăriile online care comercializează cartea Identitate culturala europeana: deziderat sau realitate? în format fizic.
