Provocările venite în ultimul timp din câmpul literar românesc au modificat substanțial lectura textelor scriitorilor moderni. În colecția Literatura română modernă" sunt „arhivate" contribuțiile unor participanți majori la schimbarea de discurs literar.
Citește tot rezumatul cărții Poezii... Încercă m astfel să adresăm o invitație elevilor profesorilor de a căuta să înțeleagă mizeleși subtextul unei schimbări de paradigmaliterară. Prima jumătate a secolului XX a fost dinamizată de diferitele experiențe artistice românești și europene, cu structuri complicate, cu un limbaj înnoitor, cu problematizări filozofice, cu o tehnică modernistă de compoziție. În acest climat literar se afirmă, cu originalitate, Bacovia, un poet simbolist, dar cu „sensibilități expresioniste (cu deschidere spre metafizic)", cum îl numește Ion Simuț. - Lucian Pricop Bacovia se bucură de rarul privilegiți al de n-a creat poezia de atmosferă, a întrebuințat-o cu înlăturarea atât de completă a oricărui alt artificiu poetic, încât s-a confundat cu ea. Există, în adevăr, o atmosferă bacoviană: o atmosferă de copleșitoare dezolare, de toamnă cu ploi putrede, cu arbori cangrenați, limitată într-un peisagiu de mahala de oraș provincial, între cimitir și abator, cu căsuțele scufundate în noroaie terne, cu grădina publică răvășită, cu melancolia caterincilor și bucuria panoramelor, în care ,princese oftează mecanic în racle de sticlă". - Eugen Lovinescu "LACUSTRĂ De-atâtea nopți aud plouând, Aud materia plângând... Sunt singur, și mă duce-un gând Spre locuințele lacustre. Și parcă dorm pe scânduri ude, În spate mă izbește-un val — Tresar prin somn, și mi se pare Că n-am tras podul de la mal. Un gol istoric se întinde, Pe-aceleași vremuri mă găsesc... Și simt cum de atâta ploaie Piloții grei se prăbușesc. De-atâtea nopți aud plouând, Tot tresărind, tot așteptând... Sunt singur, și mă duce-un gând Spre locuințele lacustre... " Citește mai puțin...