Constituția stabilește prin art. 124-126 și art. 131-132: • statutul diferit și total distinct al judecătorilor, de cel al procurorilor; și • prevede că numai judecătorii au misiunea de a înfăptui justiția, adică de a judeca, iar procurorii au rolul de a reprezenta interesele generale ale societății, de a apăra ordinea de drept și drepturile și libertățile cetățenilor.
Prin urmare, din punct de vedere constituțional, nu există și nici nu se poate acredita confuzia dintre cele două funcții, nefiind permisă, de această ordine constituțională, stabilirea, printr-o lege unică, a statutului și carierei comune a judecătorilor și procurorilor, precum o realizează Legea nr. 303/2004. Jurisprudența CEDO a statuat, constant, asupra distincției majore dintre cele două funcții, reținând că este dăunătoare introducerea publică a confuziei dintre ele. De altfel, prin prima hotărâre contra României (Vasilescu 1997), CEDO a decis că „procurorul” nu are figura juridică a unui „magistrat”, adică a unui judecător și nu poate pronunța soluții pe fond. Decuplarea statutului procurorilor de cel al judecătorilor este o soluție legală simplă și eficace, pentru a se înlătura/atenua efectul negativ, indus în societate, prin actuala reglementare comună. În Starea justiției (III), Culegere de articole, studii și note 2018-2019, Marin Voicu ne prezintă o amplă lucrare structurată în cinci mari capitole. Pentru început, sunt abordate teme de drept european, precum starea justiției civile, comerciale și de contencios administrativ în statele Uniunii Europene. În a doua parte, cea de drept constituțional și parlament, sunt prezentate calitatea legii și deficitul de democrație parlamentară în procesul legislativ din România. Al treilea capitol este rezervat puterii judecătorești din Europa și din țara noastră, fiind dezbătute cu precădere reforma justiției din Franța, Belgia și Elveția. Cel de-al patrulea capitol, destinat dreptului maritim și arbitral, readuce în discuție subiecte precum starea codului maritim și a dreptului portuar. Nu în ultimul rând, în Starea justiției (III), Culegere de articole, studii și note 2018-2019 regăsim importante pagini de istorie judiciară reflectate în Pandectele Romane din perioada 1921-1939, ce ating subiecte precum cadrul justiției, stilul hotărârilor judecătorești sau dreptul în programele școlare. - Daniela Nae