Numărul cu care se încheie primul an al apariției revistei literare Libris se află, cumva, sub semnul amintirii a ceea ce s-a petrecut în literatura română în deceniile de opresiune. Dialogul Daniel Cristea-Enache – Nicolae Manolescu, dar și textele lui Gellu Dorian, Daniel Drăgan, Ion Topolog, Ion Simuț, Tess Gallagher trimit direct sau pe ocolite la acea perioadă în care raportările diferite la ideologie fragmentau literatură unitară în literaturi paralele.
Dar, pentru a continua pledoaria profesorului Ion Simuț, după 1990 lucrurile nu s-au așezat altfel în albie. Doar că ideologiile politice au fost înlocuite de cele de piață. În acest orizont, literaturi paralele se manifestă azi ca în zorii proletcultismului. Diferența majora constă în faptul că, de la înființarea sa (în 25 martie 1949) până în prezent, Uniunea Scriitorilor din România (U.S.R.) nu a fost vreodată atât de agresată. În ciuda faptului că are stabilitate financiară, ca cele douăzeci de filiale și nouă reviste ale ei funcționează normal, în ciuda faptului că proiectele realizate sunt consistente și importante, agresiunea capătă proporții. În ultimii trei ani Uniunea Scriitorilor a fost târâtă în numeroase procese. În momentul de față sunt 67 de dosare deschise în instanță împotriva uniunii. În acțiunile în justiție conexe celor 67 de dosare uniunea a făcut peste 70 de intervenții. Importante resurse materiale și financiare sunt risipite pentru a răspunde orgoliului rănit al unor persoane sau cine știe căror interese. Și enorm timp pentru a para toate acele acțiuni murdare, care depășesc până și absurdul kafkian în proiecția mașinațiunii agresive. Atât de mare să fie orgoliul? Atât de potenți financiar să fie cei care susțin prin acțiunile deschise în instanța cheltuieli judecătorești estimate la circa cincizeci de mii de euro? Sau, întâmplător, decredibilizarea U.S.R. chiar beneficiază de o susținere financiară consistență, cu țintă? Cu siguranță, asupra agresiunii îndreptate împotriva uniunii se vor apleca, peste deja celebrii„cincizeci de ani”, generații de istorici literari, așa cum actualele generații se apleacă asupra efectelor proletcultismului revărsat dinspre Moscova peste literatura română a anilor de după Război. În România s-a păstrat, după Revoluție, cea mai puternică asociație scriitoricească din Sud-Estul Europei. Poate de aceea U.S.R. deranjează. Poate pentru că Uniunea Scriitorilor a rămas o instituție de utilitate publică și de interes național. Poate pentru că interesul național major este să avem identitate culturală. Iar această identitate s-a construit în acord cu îmbătrânitul, dar stabilul principiu al autonomiei estetice. Cât despre literaturile paralele, se dorește a fi citite altfel. - Adrian Lesenciuc, redactor-sef
CUPRINS:
• Literaturi paralele de Adrian Lesenciuc
• Festivalul vin la munte. Degustări de vin și poezie de Cătălin Stanciu
• Revizuiri, principii, modele. Maestrul Călinescu. Interviu cu Nicolae Manolescu de Daniel Cristea-Enache
• Vasile Hrom de Gellu Dorian
• Istoria Astrei [I] Memorii de D. Drăgan
• Liviu Ioan Stoiciu
• Corneliu Antoniu
• George Vulturescu
• Cristian Muntean
• Arta în forma ei filosofică de Aurel Ion Brumaru
• După război… de Ion Topolog
• Frunze in toamna de Iris Wolff (traducere din limba germană: Emil Cira)
• Crăciunul din poveste. Grupaj realizat de Daniela Șontică și Laurențiu-Ciprian Tudor
• A.I. Brumaru: Forma filosofică de Iulian Cătălui
• Mihaela Malea Stroe: Clipa de grație de Angela Nache Mamier
• Doina Ruști: Logodnica de Laurențiu-Ciprian Tudor
• Naty Badea: Sunt aici! de Laurențiu-Ciprian Tudor
• Daniela Nagy: Literatura vizuală. Avangarda și experiment de Ramona Hărsan
• Iulian Bazarea: Cenușa lumii de Horia Nilescu
• Tess Gallagher
• Literaturile romane postbelice de Adrian Lesenciuc
• Virgil Pușcariu. Încercare de recuperare de Viorică Pușcariu
• Victoria Țăroi de Laurențiu-Ciprian Tudor
• Al patrulea trimestru literar. Reflectări în reviste