Evanghelia lui Pseudo-Matei

Această evanghelie mai este cunoscută și ca „Evanghelia copilăriei după Matei”, dar se pare că titlul ei inițial a fost „Carte despre nașterea Fericitei Maria și copilăria Mântuitorului”.
Citește tot rezumatul cărții Evanghelia lui Pseudo-Matei... Acum, se numește „pseudo-evanghelie” întrucât cercetătorii sunt de acord, în unanimitate, asupra faptului că autorul ei nu este evanghelistul cunoscut ca Matei. Acest text repetă, în primul rând, relatările anterioare cuprinse în „Evanghelia Copilăriei după Iacov”, care se concentrează asupra nașterii și consacrării Fecioarei Maria. La aceasta, se adaugă relatarea fugii în Egipt. Evident, această evanghelie a avut o importanță deosebită pentru Biserica Coptă din Egipt. De asemenea, a avut o puternică influență asupra gândirii din Evul Mediu și a fost sursa dominantă pentru ciclurile pictoriale ale vieții Fecioarei Maria. * Cunoaștem atât din surse, cât și din dovezile arheologice, faptul că evenimentele copilăriei lui Hristos au determinat apariția a numeroase elemente narative, unele dintre ele elaborate în detaliu, în arta creștină pre-iconoclastă. Criza iconoclastă a oprit producerea unor asemenea imagini pentru mai mult de un secol (730-843), cel puțin în capitală și în regiunile imperiului care se aflau sub controlul imediat al împăraților iconoclaști. În unele locuri, cum ar fi Capadocia, obiceiurile iconografice ale perioadei precedente s-au menținut chiar și în timpul crizei, deoarece acolo, în următoarele secole, găsim ansambluri decorative arhaice care duc mai departe tradiția pre-iconoclastă. Bisericile capadociene sunt singurele care au păstrat cicluri narative ale copilăriei lui Hristos, cu începere cel puțin din secolul al IX-lea, până în cel de-al XI-lea. În alte ansambluri decorative cunoscute nouă, asemenea cicluri sunt extrem de rare. Jacqueline Lafontaine-Dosogne * „Iosif și Maria, temându-se de popor și de trufia căpeteniilor și de amenințările preoților, l-au dus din nou la școală, știind totuși că El nu putea învăța nimic de la om, căci avea știința desăvârșită numai de la Dumnezeu. Iar când Isus a intrat în școală călăuzit de Duhul Sfânt, a luat cartea din mâna îndrumătorului care învață Legea și în fața întregului popor ce se află acolo și care ascultă, a început să citească, dar nu ceea ce fusese scris în cartea acelora, ci el a vorbit în Duhul Dumnezeului viu, ca atunci când un torent de apă vie țâșnește dintr-un izvor viu și izvorul nu secătuiește nicicând. Și cu atâta putere învață el poporul mărețele lucruri ale Dumnezeului viu, că până și învățătorul a căzut la pământ și i s-a închinat. Iar inima poporului, care stătea și îl asculta grăind asemenea lucruri, s-a umplut de uimire”. Evanghelia lui Pseudo Matei   Cuprins   Iconografia ciclului „Copilăria lui Hristos”de Jacqueline Lafontaine-Dosogne Evanghelia lui Pseudo-Matei Nota introductivă Textul Bibliografie Această evanghelie mai este cunoscută și ca „Evanghelia copilăriei după Matei”, dar se pare că titlul ei inițial a fost „Carte despre nașterea Fericitei Maria și copilăria Mântuitorului”. Acum se numește „pseudo-evanghelie” Întrucât cercetătorii sunt de acord, În unanimitate, asupra faptului că autorul ei nu este evanghelistul cunoscut ca Matei. Acest text repetă, În primul rând, relatările anterioare cuprinse În „Evanghelia Copilăriei după Iacov” , care se concentrează asupra nașterii și consacrării Fecioarei Maria . La aceasta se adaugă relatarea fugii În Egipt. Evident, această evanghelie a avut o importanță deosebită pentru Biserica Coptă din Egipt. De asemenea, a avut o puternică influență asupra gândirii din Evul Mediu și a fost sursa dominantă pentru ciclurile pictoriale ale vieții Fecioarei Maria.