In drum spre Emaus

Carte disponibilă, dar fără autograful autorului! Bună ziua, stimați radioascultători! ... Cam așa începe fiecare dintre meditațiile propuse la la microfonul Radio Trîntas, meditații care alcătuiesc împreună acest volum.
Citește tot rezumatul cărții In drum spre Emaus... Sunt doi ani de transmisie, a câte patru minute fiecare text, de trei ori pe săptămână, a gândurilor mele despre Evanghelie. Nu pot fi socotite predici depline, cum ar spune unii. Nici nu aveam cum să exprim cuvintele de învățătură decât așa, pe formatul propus, ca simple fărâmituri de prescură. Un soi de respirări atinse de conjunctura cotidiană, de oboseală ori de surmenajul social al texturii de lumină din care se hrănește sufletul creștinului azi. Nu, nu sunt înregistrate pe grabă și nici doar conjuncturale. De aceea, la îndemnul unora dintre ascultători, le-am așezat într-un clasor de timbre vocale, încercând, pe cât a fost posibil, să nu le ucid oralitatea. Fragment: " ASTĂZI, CA ODINIOARĂ... A trecut o Duminică extrem de importantă, zic eu, pentru ceea ce numim noi Postul cel Mare al Paștelui. Ne-am întâlnit cu un tată al cărui fiu, mut şi surd, cade de fiecare dată în apă şi de fiecare dată, în funcţie de fazele lunii, cum ar spune specialiştii de astăzi, pătimeşte extraordinar de mult. Suntem ln Evanghelia de la Marcu, în capitolul 9, versetele 17-32, dar suntem de fapt în miezul unei drame. Un tată ce-şi aduce fiul la Hristos pentru a fi vindecat înseamnă, de fapt, un tată văduv, pentru că de obicei femeile poartă copiii spre vindecare. Înseamnă de fapt un tată izolat, pentru că nimeni nu mai stă-tea de vorbă cu tatăl unui copil lunatic. înseamnă de fapt un tată care încearcă să aducă mila lui Dumnezeu peste fiul său cel convulsiv Şi rupt cu totul de realitatea bucuriei sănătăţii. Nu e altfel ca astăzi. Nici atunci, nici acum nu e uşor să porţi cu tine crucea suferinţei copilului tău. Sunt convins că, de exemplu, Evanghelia aceasta ar trebui citită tot timpul în spitalele de copii, părinţilor care cred că nu mai e nimic de făcut pentru copiii lor, părinţilor care şi-au pierdut copiii Şi continuă să-i aştepte uneori cu nodul în gât venind de departe, de prea foarte departe. " Citește mai puțin...