Îmi amintesc că mă plimbam printr-o librărie acum doi ani și o carte cu o copertă atrăgătoare mi-a sărit în ochi. Fata care citea în metrou de Christine Feret – Fleury a ajuns în scurt timp în biblioteca mea după ce am citit sinopsis-ul de pe spate. Mă așteptam să fie o poveste cu un plot twist de neimaginat, însă nu a fost așa.
Cartea mi-a plăcut mult, însă este destul de monotonă pe alocuri. Eroina cărții este o franțuzoaică tipică din Paris, cu o viață lipsită de evenimente imprevizibile. Își dorește să aibă parte de o schimbare și să i se întâmple ceva palpitant care să o scoată din această rutină.
Lucrează la o agenție imobiliară și merge cu metroul în fiecare dimineață. Cititoare împătimită, Juliette mai trage cu ochiul din când în când și la ce citesc alți pasageri. Plictisită de rutina pe care o menține de patru ani, eroina decide într-o zi să coboare la o altă stație de metrou.
Nu avea idee cât de mult aveau să se schimbe lucrurile.
Atunci când își pune planul în aplicare și schimbă traseul, Juliette zărește o iraniană plimbându-se pe străzi. Fata o ghidează către un loc ascuns și special, unde descoperă lucruri de neimaginat. Juliette revine în acest loc și îl include în rutina ei lipsită de evenimente deosebite până la acel moment. Juliette întâlnește un bărbat destul de diferit și ciudat ce ascunde mai multe secrete, pe nume Soliman, iar micuța iraniană este fiica lui, Zaida.
„Pe poartă, o plăcuță din metal emailat, de-a dreptul desprinsă dintr-un film despre anii de război, își zise Juliette, anunța cu litere mari, albastre Cărți fără limite”
Juliette nu-l poate înțelege pe acest bărbat misterios, mai ales din cauza vieții izolate pe care o duce. Soliman și fiica lui îi schimbă protagonistei felul în care percepe lucrurile și cărțile. I se oferă șansa de a recomanda cărți străinilor în funcție de personalitatea acestora. Printre ei se află și fosta ei colegă de la agenția imobiliară, dar și fostul șef.
Cartea se citește ușor, însă are prea puține pagini și simți că acțiunea este puțin grăbită. Nu este atât de palpitantă pe cât pare în titlu, însă merită citită mai ales de către cei care iubesc cărțile. Este o poveste emoționantă și ne transmite cât de important este să ne regăsim pe noi înșine.