Într-o lume cu măști la propriu, iar alteori și la figurat, am avut ocazia săptămâna aceasta să gust dintr-o carte care promovează libertatea de exprimare prin însuși conținutul ei.
Cristian Neamțu a așternut pe pagini părți din sufletul lui, din conștientizările de care a avut parte până acum, dureri, clipe de fericire sau de fantezie, gânduri exprimate deschis, nefiltrate, necosmetizate.
Și până la urmă ce poate fi mai frumos într-un om decât autenticitatea lui, felul unic de a gândi, a se exprima, a crea.
„Oh, cât vă urăsc Cât aș vrea prin noroi să vă târăsc Prin noroiul sufletului meu Prin disprețul meu demn de un zeu”
Deși poate anumite cuvinte sau idei din text nu aș fi capabilă niciodată să le aștern pe buzele mele, am simțit poeziile ca pe o eliberare a propriilor emoții ascunse în sufletul meu.
Câți dintre noi au curajul să își lase gândurile să iasă așa cum se nasc?
„Tristețea mă copleșește Totul în mine se prăbușește Închis în cavoul meu sumbru Tăcerea mă învăluie în negru”
Răsfirate se regăsesc printre pagini și adresări pentru persoanele iubite care pot lăsa impresia unei indiferențe, însă profunzimea versurilor ascunsă dincolo de limbaj mi-a dat impresia că ele au luat naștere din sensibilitate.
“Și te urăsc când mă iubești Și te iubesc când mă urăști Ești nimic din ce mi-am închipuit Ești tot ce mi-am dorit!” (pag. 40)
Până acum, când mă gândeam la poezie, automat mintea mea le asocia cu subiecte de iubire romantică sau iubire față de tot ce înseamnă viață. Prin volumul lui Cristian Neamțu am gustat un altfel de a scrie poezii, care merită descoperit.
Ce mi-a plăcut în mod deosebit a fost că în spatele versurilor care par aranjate direct și neșlefuit se află o putere înfiripată din puritate sincerității și a sufletului vulnerabil în fața realității.
Recomand cartea celor care nu au curajul să spună lucrurilor pe nume în general și vor să testeze un mod de exprimare liber, deschis, sincer și transparent.
ACUM GĂSEȘTI CARTEA PE letras.ro
Alte recenzii de la Cristian Neamțu:
