Gala si Salvador Dali au fost protagonistii unei povesti de dragoste iesite din comun, printre cele mai atipice si mai lungi din istorie. Carmen Domingo ofera un portret complex, profund din punct de vedere psihologic, al Elenei Dimitrievna Diakonova, cunoscuta drept Gala — femeie dominatoare, amanta senzuala si muza misterioasa. Gala-Dali, primul roman bazat pe fascinanta viata a Galei, pune sub lupa un personaj seducator si contradictoriu, singura femeie mitologica din vremea sa, asa cum a numit-o Dali. „Gala a fost intotdeauna un mister. Si-a condus viata dupa intuitii si premonitii, tot ceea ce era ezoteric a fost pasiunea ei, in special tarotul, pe care il consulta zilnic. Romanul scriitoarei si jurnalistei Carmen Domingo reflecta toate acestea, sondand viata sentimentala agitata si personalitatea putin cunoscuta a rusoaicei care i-a captivat pe Paul Eluard si Salvador Dali, printre multi altii.“ (La Razon) „Este extraordinar cum a reusit autoarea sa puna pe hartie personalitatea unei femei atat de obsedate de control, de hotarate si de increzatoare in sine. Cu Gala mereu in prim-plan, Carmen Domingo ne poarta prin anii boemei franceze, ai suprarealismului, pe plajele de la Cadaques si prin Europa celui de-al Doilea Razboi Mondial. Gala a fost stapana pe propria viata si a stiut in fiecare moment cu cine sa fie si cum sa-i faca pe barbatii cu care a trait sa se bucure de succes, in asa fel incat ea insasi sa poata avea succes. Mereu obsedata de bani, de propriul trup si de barbatii care i-au placut, Gala este o figura feminina dominatoare, care se misca intr-o perioada in care femeile se dedicau mai ales treburilor domestice si inchideau ochii la aventurile sotilor lor. Gala nu putea fi mai departe de acest tip de femeie, dupa cum excentrica a fost si arta acelor ani.“ (librosyliteratura.es) Traducere de Irina Dogaru | bestseller biografii

Acum mai bine de trei decenii, in 1982, murea printesa Grace de Monaco intr-un accident care a starnit multe controverse si este si astazi comentat. Fusese o actrita iubita care a trait o viata ca in filme, a castigat un premiu Oscar, a jucat in trei filme regizate de Hitchcock, devenind actrita lui preferata pentru a se casatori apoi cu un print si a-si dedica a doua jumatate a vietii actelor de caritate si micului ei principat. O viata "de film" in care evenimentele fericite si cele tragice au avut un impact emotional mondial, stabilind recorduri de audienta mediatica. Deopotriva o viata care, chiar daca in lumina reflectoarelor, a avut totusi umbrele ei. Thilo Wydra ne propune o biografie care ne reaminteste ca, dincolo de rafinamentul vietii princiare, Grace Kelly a fost o actrita cu o bogata viata sentimentala, un om fragil, dar extrem de dedicat si hotarat. Pentru a scrie aceasta carte, cercetatorul german a scos la iveala documente ingropate in arhivele familiei Kelly, dar si in cele ale palatului princiar din Monaco, a luat legatura cu protagonistii inca in viata ai povestii, a strabatut traseele filmice si biografice, deseori intrepatrunse, ale printesei Grace. Fragment: " Legatura lui Grace cu Hollywoodul este, de la bun inceput, una ambivalenta. Nu se simte niciodata cu adevarsi bine pe coasta Americii de Vest, nu se poate acomoda nici artificialitatea si nici cu foamea de putere si bani, caracteristici definitorii pentru Mecca industriei occidentale de film. La Hollywood, ca si in trecut, in Philadelphia, Grace pare ca nu-si gaseste locul. Nu pare sa se fi adaptat defel acolo. Bertold Brecht isi intituleaza una dintre poeziile sale din perioada de exil pe coasta californiana, prin va anului 1941, Nachdenkend ueber die Hoelle (Meditati despre iad). In versurile acesteia filosofeaza spunand ca iadul ar trebui sa arate precum Los Angelesul: „Eu, care nu locuiesc in Londra, ci in Los Angeles, cred, gandindu-ma la iad, ca ar trebui sa semene mai mult cu Los Angelesul". Dar nu numai exilatul german Brecht nu se simte bine aici, multi altii simt acelasi lucru. Sunt multi intelectuali exilati din Europa, care duc o viata grea in era McCarthy de la sfarsitul anilor 1940 si inceputul urmatorului deceniu. La fel si Grace Kelly. Este semnificativ faptul ca Grace nu ramane niciodata pentru o perioada mai lunga in Los Angeles, Hollywood sau Beverly Hills, ca nu se stabileste si ca nici nu isi cumpara sau inchiriaza aici o locuinta pe o perioada mai lunga. Nu ramane aici. Dupa ce termina de turnat un film, pleaca spre New York sau Philadelphia, cu primul avion. Prefera burnita, uneori chiar viscolul din New York in locul soarelui mereu stralucitor din California, indiferent la indispozitii sau la nemultumiri. LA difera aproape cu totul de New York. LA pare un oras alcatuit din orase, ridicat fara viziune urbanistica. Peste tot autostrazi, suburbii si ghetouri, cu zone selecte si cartiere de vile. New Yorkul, pe de alta parte, este o metropola frematand de cultura de orientare europeana. „Los Angelesul nu i-a placut" , spune Robert Dornhelm. Aceasta ambivalenta, acest conflict interior generat de sentimentul de patriotism local, pare fi o caracteristica a comportamentului, gandirii si, mai ales, a sentimenIeIor lui Grace Kelly. - Era plina de contradictii. Aici statea farmecul ei. Chiar atunci cand o cunosteai bine, iesea deodata la iveala o alta fateta a fiintei ei", asa aminteste Judith Balaban Quine, o veche prietena. Cred, continua ea, ca ceea ce uita multi este faptul ca Grace avea numai douazeci de ani atunci cand a izbucnit agitatia in jurul ei, cand a primit roluri alaturi de cei mai renumiti artisti si regizori ai lumii. Asa explica Quine dezgustul lui Grace fata de Hollywood si fata de circul mediatic rezultat din asta. " | bestseller biografii

 hristopher Hilton pune cap la cap si aduce la zi patru dintre titlurile sale anterioare dedicate legendarului pilot.   El relateaza intreaga poveste a lui Senna, de la copilaria imbelsugata din Brazilia, pana la accidentul fatal din 1994.   Este o istorie cuprinzatoare, in ritm alert, a unei vieti extraordinare, care se adreseaza atat publicului larg, cat si fanilor lui Senna.   „«A trecut parca un an de ieri dupa-amiaza, o dupa-amiaza care a inceput fierbinte, caniculara si insorita si s-a incheiat intr-o tristete adanca. A trecut un an de la ziua de 1 mai 1994, care a inceput in forta si s-a comprimat in 1,8 secunde, un moment care s-a extins dincolo de timp.» Am scris aceste cuvinte in introducerea unei carti care a marcat prima comemorare de la Imola si in care am incercat sa redau ce au simtit oamenii atunci: «Nu e posibil! Sau este?» Scurgerea unei asemenea perioade este greu de reprezentat pentru ca, oricat de apropiat te-ai simti de Senna, de cariera sa sau de accidentul care a durat 1,8 secunde, totul pare sa fie mult mai indepartat. Aceasta carte reprezinta un gest care sa impiedice asta.”    „Ceea ce l-a diferentiat pe Senna de ceilalti piloti a fost ca, si la niste viteze uriase, era capabil sa faca lucruri care raman extraordinare si acum. Intr-un fel, totul i se revela cu incetinitorul, atat de incet, incat prin capacitatile sale mentale putea juca rolul unui aparat care inregistreaza datele, putand sa-si aminteasca maniera in care se comportase masina. Era un dar, iar cand oameni cu experienta in lumea motorsportului erau confruntati cu asta pentru prima oara, nu le venea sa creada.” | biografii

O istorie a puterii si a pasiunii de gen feminin Lucrarea despre Ecaterina cea Mare este a doua carte din monumentala trilogie pe care renumitul istoric american Robert K. Massie a dedicat-o familiei imperiale a Romanovilor, dinastia care a condus Rusia timp de mai bine de trei secole, pana in 1917. Editura ALL a publicat, in conditii grafice de exceptie, si prima parte a trilogiei, Petru cel Mare. Viata si lumea lui, volum distins cu Premiul Pulitzer. Pastrand acelasi stil care imbina valoarea documentara cu talentul narativ, istoria Ecaterinei cea Mare se contureaza ca „o superba poveste, spusa de un desavarsit povestitor” (The Wall Street Journal). Cu alte cuvinte, primim toate informatiile demne de o desavarsita biografie istorica intr-o maniera care o face la fel de fascinanta ca un roman. Pe 21 aprilie 1729, la orele doua si jumatate noaptea, s-a nascut Sofia Augusta Fredericka de Anhalt-Zerbst, cea care avea sa devina imparateasa Ecaterina a II-a a Rusiei. Mama ei, Johanna, care avea numai 16 ani la acel moment, si-a intampinat cu o crunta dezamagire primul copil. Dragostea patimasa pentru fiul mult dorit, Wilhelm Christian, nascut 18 luni mai tarziu, s-a transformat treptat in obsesie pe parcursul celor 12 ani ai scurtei lui vieti marcate de boala. „Eu eram copilul tolerat si deseori mustrat cu o manie si cu o brutalitate nemeritate. Simteam toate aceste lucruri, fara a le intelege insa foarte bine motivele”, avea sa reinvie apoi Ecaterina amintirea copilariei lipsite de afectiunea materna in Memoriile sale. Dupa moartea fratelui ei, Sofia a intrat in atentia mamei ca tinta a tuturor ambitiilor acesteia, concentrate in jurul ideii de maritis avantajos. Prin favorizarea celui de-al doilea copil, Johanna isi pusese deja amprenta asupra caracterului fetitei. Desi ajunsa la rangul de imparateasa, aflata la apogeul puterii sale autocratice, Ecaterina isi va dori, mai mult decat sa trezeasca admiratia oamenilor si sa-si asigure supunerea lor neconditionata, sa gaseasca acea caldura umana fundamentala pe care nu a primit-o din partea mamei. Nici atunci cand i se spunea ca este pe cat de urata, pe atat de obraznica, nici cand era supusa la un lung sir de umilinte si interdictii, Sofia nu se razvratea fatis, inabusindu-si propriile opinii. Mai tarziu, aceasta obisnuinta de a-si disimula orgoliul sub masca smereniei avea sa devina o tactica intentionata si utila la care imparateasa apela ori de cate ori se confrunta cu o criza sau cu un pericol. Cand se simtea amenintata, se infasura temporar in mantia sfielii, a respectului si a supunerii. Ducele de Buckingham, ambasadorul britanic in Rusia in perioada 1762-1765, a schitat perfect portretul Ecaterinei – „Poate cea mai potrivita descriere a ei ar fi ca este, deopotriva, femeie si imparateasa.”, iar biografia lui Massie ii reflecta pe deplin viziunea. Lucrarea urmareste destinul acestei femei remarcabile pe parcursul a 7 sectiuni principale, care reunesc 73 de capitole: Partea I: O PRINTESA GERMANA Partea a II-a: UN MARIAJ NEFERICIT Partea a III-a: SEDUCTIE, MATERNITATE SI CONFLICT Partea a IV-a: CLIPA CEA MARE A SOSIT! Partea a V-a: IMPARATEASA RUSIEI Partea a VI-a: POTEMKIN SI FAVORITISMUL Partea a VII-a: „NUMELE MEU ESTE ECATERINA A II-A“ Robert K. Massie a creat un portret sensibil si complex nu doar al unei gigantice personalitati din istoria Rusiei, ci si al unei femei in carne si oase. – Newsweek Massie a fost intotdeauna un biograf cu instincte de scriitor. El intelege actiunea – destinul – ca pe o functie a personajului, iar perspectiva narativa pe care o stabileste si o mentine e de natura sa-l faca pe cititor sa creada ca figura somptuoasa a Ecaterinei cea Mare prinde viata, ca printr-o magie, chiar sub ochii lui. – The New York Times Book Review Aceasta lucrare nu se adreseaza numai istoricilor impatimiti si niciun cititor n-ar trebui sa se sperie de volumul ei. Robert Massie a scris o biografie cuprinzatoare, pe care o citesti ca pe un roman si pe care cu greu o mai lasi jos din mana. – The Washington Times | biografii memorii

Ce stiu cu adevarat cei mai multi oameni despre Nietzsche – in afara de mustata, de uitatura incruntata si de asocierea staruitoare cu nihilismul si fascismul? Unde il incadram pe un ginditor care a fost iubit si de Albert Camus sau Martin Buber, si de Adolf Hitler? Orice filosofie este autobiografie, scria Nietzsche, iar in biografia sa care demonteaza mituri, Sue Prideaux ii aduce pe cititori in lumea acestui excentric genial, aruncind lumina asupra intimplarilor si oamenilor ce i-au influentat viata si opera. De la copilaria placida si cucernica – umbrita de moartea misterioasa a tatalui – pina la cariera de profesor, filosofarea singuratica pe inaltimile muntilor si sfisietoarea alunecare spre nebunie, autoarea ne spune povestea vietii intelectuale si sentimentale a lui Nietzsche dintr-o perspectiva si cu o sensibilitate de romancier. Volumul este si o galerie de portrete de neuitat ale apropiatilor sai, printre care Richard si Cosima Wagner, Lou Salome, la femme fatale care i-a frint inima, si sora lui, Elisabeth, antisemita si adepta inversunata a nationalismului german, care i-a manipulat textele si a transformat arhiva Nietzsche intr-o sursa a ideologilor nazisti. Sint dinamita! este biografia esentiala pentru oricine incearca sa-l inteleaga pe cel mai neinteles filosof din istorie. | top biografii

 - Un actor si director de teatru - Un om a carui existenta a ramas invaluita in mister pana in ziua de astazi - Cel mai mare dramaturg al tuturor timpurilor Toate cele de mai sus! | carti bibliografice

| biografii personalitati

Trase smucit una dintre draperii intr‑o parte in asa fel incit lumina sa cada pe ea, sfredeli cu privirea in ochii profesorului Brauner, apoi incepu: - Cine iubeste si lasa/ Dumnezau sa‑i dea pedeapsa! Blestemul iesea scrisnit din pamint, se aduna din cerul care rabda totul, traversa pieptul ei si se revarsa cu putere in odaie, nu prin glasul ei, ci, fringindu‑i‑l, prin insusi glasul parasitilor care‑i dadusera nastere. Maria lasa durerea sa o strabata si sa se strige singura. Cind rosti Tiriisul sarpelui, prelungind dincolo de puterea de ascultare a celor doi barbati i‑urile si s‑urile, genuni intregi de deznadejde si furie neputincioasa ii cuprinsera pe toti trei, iar odaia paru sa se desprinda de lumea cunoscuta si sa pluteasca intr‑un univers de durere fara margini. Cind ispravi, ducind fara gres pina la capat intreg cintecul auzit abia de doua ori, Harry Brauner ramase lipit de spatarul fotoliului asa cum ramii intr‑un automobil care prinde brusc viteza. Maria aduse cea dintii lucrurile la locurile lor, tragind la loc marginea draperiei si netezind cu palma postavul care acoperea masa. Profesorul o mai urmari o vreme, fara sa se oboseasca sa‑si mascheze interesul sub politeturi ce pareau acum nepotrivite in odaia in care Maria cintase, pentru prima oara in viata ei, Cine iubeste si lasa. - Asta nu‑i lucru curat, spuse intr‑un tirziu, intelegind ca nu va descoperi mai mult din fata aceasta daca continua sa o priveasca. - Fragment | bibliografii celebre

Ultima romantica este povestea unei vieti fara asemanare, cu regi, regine, printi si printese. La sfarsitul secolului al XIX-lea, a fi principesa nascuta intr-o mare casa domnitoare a Europei era mai mult un neajuns decat un privilegiu. Ratiunile de stat au obligat-o si pe Maria de Edinburgh, nepoata reginei Victoria si a tarului Alexandru al II-lea, sa accepte casatoria cu printul mostenitor al unui regat foarte tanar de la portile Orientului, Romania. Insa calculele capetelor incoronate si ale politicienilor s-au dovedit cu totul gresite. Ajunsa la Bucuresti, Maria a descoperit ca frumusetea, farmecul si inteligenta o indreptatesc sa joace un rol mai important si mai folositor pentru noua sa patrie, pe care a invatat sa o iubeasca patimas. Ca regina, Maria a fost simbolul datator de speranta al Romaniei in anii grei ai Primului Razboi Mondial, fie mergand pe front, fie implicandu-se in jocurile aparent subtile ale diplomatiilor occidentale. Ca femeie, a avut pasiuni si deceptii, trebuind sa lupte cu prejudecatile epocii sale. Ca mama, a fost implinita si a indurat si durerea pierderii unui fiu. Ca scriitoare, a cunoscut succesul in tara ei si in intreaga lume. Ca personalitate, iradianta si excentrica, a fost favorita presei internationale, care a rasfatat-o cu superlative. Ca personaj istoric, a invins uitarea, chiar si in timpurile in care in patria sa nu mai era ingaduit sa se vorbeasca despre marile simboluri si despre marile personalitati. A fost, cu adevarat, ultima romantica a unei epoci irepetabile. HANNAH PAKULA este o autoare specializata in biografii. A studiat la Wellesley College, la Sorbona si la Southern Meth-odist University. A scris recenzii literare pentru Los Angeles Times si New York Times; a semnat volumele An Uncommon Woman: The Empress Frederick si The Last Empress: Mad-ame Chiang Kai-shek and the Birth of Modern China.   Hannah Pakula, care a studiat literatura comparata, si-a intalnit personajul inca din anii liceului, trebuind sa traduca un poem despre regina Maria. Apoi, in 1975, o descriere citita intr-un roman a imboldit-o sa mearga si mai departe. Atunci si-a dat seama ca e nevoie de o biografie deopotriva acurata si atragatoare. A fost inceputul unui crescendo pe care faimosul regizor Alan J. Pakula l-a descris astfel: „Pe masura ce Hannah afla tot mai multe lucruri despre Maria — cum s-a transformat dintr-o naiva printesa intr-o adevarata forta politica a tarii sale — si sotia mea se descoperea ca scriitor si ca istoric.“ „Ultima romantica este povestea regalitatii luate de valurile crude ale secolului al XX-lea. Hannah Pakula combina eruditia cu eleganta narativa intr-o fascinanta redare a unei vieti pline de iluzie, drama si patos.“ - ARTHUR M. SCHLESINGER, JR.istoric si om politic american „Hannah Pakula are un stil clar, precis, incarcat de spirit. Regina Maria este una dintre acele personalitati fascinante care marcheaza trecerea de la secolul al XIX-lea la secolul al XX-lea, legand lumea de dinaintea Primului Razboi Mondial de cea care i-a urmat. Hannah Pakula recreeaza lumea reginei Maria si dovedeste ca aceasta a fost o personalitate a istoriei cu totul iesita din comun.“ - ROBERT K. MASSIE istoric, laureat al Premiului Pulitzer   Dupa ani de cercetari minutioase in biblioteci si in arhive, Hannah Pakula a scris una dintre cele mai bune biografii de personalitati istorice, care l-a sedus pana si pe marele scriitor Graham Greene. Mai intai trebuie salutata ambitia autoarei de a recompune tabloul istoric al unei vieti fabuloase valorificand toate sursele care i-au stat la indemana, carti, documente, corespondenta si, in vremuri in care era aproape imposibil sa ajungi la ele, jurnalul personal al Mariei si peste 1 200 de scrisori intime, aflate la Arhivele Statului de la Bucuresti. Apoi trebuie salutate observatiile istorice patrunzatoare, notele de umor si de ironie si mai ales stilul acestei carti, agreabil si alert, vadind un puternic talent scriitoricesc, pe care l-a probat si in alte doua biografii, una a imparatesei Victoria a Prusiei, iar cealalta a lui Soong Mei-ling, sotia liderului chinez Chiang Kai-shek. | biografii celebre

Regina Elena a Romaniei s-a nascut intr-una dintre cele mai ilustre familii din istorie, in stravechea dinastie a Danemarcei, care ajunsese sa domneasca si in Grecia. Era descendenta directa a Reginei Victoria a Marii Britanii si a mai multor regi ai Prusiei si imparati ai Germaniei, pentru a nu pomeni decat putin din stralucitul ei pedigree. Lucru inca si mai rar, Elena a intrunit calitati greu de intalnit laolalta: a fost, in diverse etape ale vietii ei,  fiica de rege, sora de rege, nora de rege, sotie de viitor rege si mama de rege. Dar acest rar privilegiu genealogic a fost, poate, si povara destinului Elenei. Pentru ca aproape orice referire la ea, orice caracterizare si orice judecata se raporteaza mai intai la regii in preajma carora a trait, iar viata Elenei, trasaturile ei de caracter, trairile ei, bucuriile si suferintele, credintele si sperantele ei raman aproape intotdeauna in umbra, in plan secund. Insasi titulatura cea mai cunoscuta a ei o plaseaza acolo. Ea nu este Regina, ci Regina-mama. [...] A fost iubita de romani ca victima a unei casatorii nereusite cu nestapanitul Carol al II-lea si a fost respectata ca mama protectoare a micului si apoi tanarului rege Mihai. Dar nu a fost cu adevarat cunoscuta. (Filip-Lucian IORGA) Fragment din cartea "Regina-mama Elena" de Simona Preda "Momentul intalnirii dintre principele mostenitor Carol si principesa Elena a Greciei a fost consemnat acid de Constantin Argetoianu, care in timp devine unul dintre apropiatii cuplului, cel putin in primii ani ai casatoriei dintre cei doi: Debarcat in Europa, Printul s-a oprit la Lucerna sa faca o vizita Familiei Regale Grecesti - vizita pusa la cale de Regina Maria in scop de «vedere» caci fetele Regelui Tino erau una mai frumoasa ca alta si asa de bine crescute si asa de inrudite cu toate casele domnitoare. Statut cum era, Carol s-a aruncat pe Elena si dupa trei zile a «carambolat-o». Pe Zizi o uitase de tot; in tot timpul calatoriei, nu-i trimisese nici macar o carte postala ilustrata. Si-a adus aminte de ea la Lucerna ca sa-i scrie o scrisoare de adio in care-i spunea: « Intorc o pagina noua in cartea vietii mele!» Pagina intoarsa la Lucerna a avut drept urmare invitatia intregii Familii [regale] Grecesti la Sinaia, unde au petrecut cu totii de minune.  Chiar inainte de sosirea lui Carol, regina Maria trimisese o telegrama prin care principesele Elena si Irina erau invitate sa viziteze Bucurestiul. Grupul - alcatuit din Carol, Elisabeta, George si surorile sale, respectiv principesele Elena si Irina - au calatorit cu trenul regal trimis in acest scop de la Bucuresti. In timpul calatoriei, Carol este mai degraba discret si rezervat si nu ii arata o atentie speciala principesei Elena." | biografii memorii

Urmand itinerariul invers celui care o condusese spre Elle, Adrienne, roman caruia celebra creatoare de moda i-a fost inspiratoare si nu model, Edmonde Charles-Roux a fost nevoita sa faca ordine si curatenie intr-o intreaga viata de minciuni sau de marturisiri subtil travestite, pentru a ne-o arata pe fetita unor negustori ambulanti din Cevennes, nascuta din intamplare la Saumur; pe orfana uitata intr-o manastire din Corrsze, pe mica eleva interna la calugaritele din Moulins, care avea sa devina curand poseuse, figuranta intr-un santan frecventat de garnizoana, unde canta Qui qu. Fragment:   "Mereu erau prea multi copii in familia Chanel, mereu mai multi baieti decat fete, mai multi copii decat parale si case joase, pline de smiorcaieli. In anul 1830 venea pe lume, la carciuma din Ponteils, un prim-nascut pe nume Joseph, la fel ca tatal lui, carciumarul. In primavara lui 1832, la inceput de aprilie, o noua nastere si un al doilea fiu. La fel ca primul, a fost dus la biserica — legea lui Dumnezeu mai intai — dupa care a fost supus legii oamenilor. Declaratia a avut loc in prezenta primarului si a doi martori, cultivatori si buni clienti ai carciumii. Parintii au declarat ca doresc sa-i dea acestui fiu prenumele de Paulin Henri Adrien. Foarte bine. Nici o opozitie. S-a notat, s-a parafat. Gata.  Tocmai se nascuse bunicul lui Gabrielle. In 1835, carciumarul sarbatorea o a treia venire pe lume, cea a lui Jean-Benjamin, in 1837, o a patra, cea a micutului Ernest, si in sfarsit, 1n 1841, se nastea o prima fata, Josephine. Acestea sunt numerele care figureaza in fruntea unei lungi, foarte lungi dinastii.  Erau mereu adusi parohului din Ponteils noi Chanel la botezat. Asta pentru ca, in aceeasi perioada si cu o staruinta cu totul latina, si alti sateni cu acelasi nume, frati sau veri, zamisleau in acelasi ritm.  Intre 1830 si 1860, au vazut lumina zilei la Ponteils nu mai putin de vreo douazeci de copii cu numele de Chanel, si deja se desluseste la ei un gust care se va perpetua, gustul pentru prenume masculine cu consonante istorice. Vreme in care, in fata acestor baieti, mai degraba inzestrati pentru aventura decat pentru munca, si al caror adevarat, unic domeniu, era dragostea; in fata acestor Chanel Marius, Chanel Auguste, Chanel Alexandre, Urbain sau Jules-Cesar, logodnicele din Ponteils, fetele brunete cu piele chihlimbarie, toate cu numele de Marie, Virginie, Apollonie, care le cadeau in mana, vor fi, de-a lungul a doua generatii, ceea ce au fost fara exceptie toate sotiile Chanel: niste victime, niste albine harnice, care si-au asumat toate rolurile stupului: regine si albine lucratoare totodata, pana la moarte.  Suntem in 1850. Cei din familia Chanel erau mereu tributari in munca lor ofertei sau refuzului. Cu exceptia fiului mai mare, care ii va urma tatalui la tejgheaua carciumii, ceilalti, fara nici un ban, muncitori cu ziua, nu erau sub ordinele nimanui. Erau la ordinele pamantului. Or pamantul mergea prost. Doi dusmani se inversunau impotriva padurii de castani, doua maladii redutabile, taciunele si Endothia. De cand era lumea lume, nu mai vazusera asa ceva! Ai fi zis ca bietii castani aveau febra. Frunzele se umflau si cadeau. O calamitate." | bibliografii celebre

Autor distins cu Premiul Pulitzer pentru literatura Biografa castigatoare a Premiului Pulitzer aduce la viata una dintre cele mai fascinante femei din istoria lumii: Cleopatra, ultima regina a Egiptului.   Palatul ei stralucea fiind impodobit cu onix, granate si aur, dar mustea de intrigi politice si sexuale. Peste toate acestea, Cleopatra era un strateg viclean si un negociator priceput. Desi a trait mai putin de 40 de ani, a retrasat contururile lumii antice. A fost casatorita de doua ori, de fiecare data cu un frate. A purtat un violent razboi civil cu primul, cat ambii erau inca adolescenti. Pe cel de al doilea l-a otravit. In cele din urma, a scapat si de o sora ambitioasa; incestul si asasinatele erau specialitatea familiei. Din cate se pare, Cleopatra a avut relatii intime cu doar doi barbati. Cu toate acestea, acestia au fost Iulius Caesar si Marcus Antonius, doi dintre cei mai cunoscuti romani ai vremurilor lor. Ambii erau casatoriti cu alte femei. Cleopatra a avut un copil cu Caesar si, dupa asasinarea acestuia, alti trei cu protejatul lui. Era deja cel mai puternic conducator din zona mediteraneana, iar relatia cu Antonius i-a confirmat statutul de cea mai influenta femeie a epocii. Cei doi vor incerca sa fondeze un imperiu, intr-o alianta care le va aduce sfarsitul. Faimoasa inainte de a deveni notorie, Cleopatra a intrat in istorie din motive gresite. Shakespeare si Shaw i-au pus cuvinte in gura, Michelangelo, Tiepolo si Elizabeth Taylor i-au pus un chip. Pe traseu, personalitatea si drama circumstantelor Cleopatrei s-au pierdut. Intorcandu-se la sursele clasice, Stacy Schiff separa cu indrazneala faptele de fictiune pentru a o salva pe regina fascinanta a carei moarte a adus cu ea o noua ordine mondiala. Bogata in detalii, epica in scop, Schiff realizeaza o reconstituire profund originala a unei vieti fascinante.   O adevarata opera literara. - The New Yorker   O capodopera. - Daily Beast   Povestea Cleopatrei este magnific relatata. - Washington Post   Palpitant. - New York Times Plina de pasiune. - USA Today   Surprinzatoare. - Newsweek   Stacy Schiff este autoarea volumelor Vera (Mrs. Vladimir Nabokov), castigator al Premiului Pulitzer, Saint-Exupery, finalist la Premiul Pulitzer, A Great Improvisation: Franklin, France, and the Birth of America, castigator al George Washington Book Prize si al Ambassador Book Award, Cleopatra: Viata ultimei regine a Egiptului, castigator al PEN/Jacqueline Bograd Weld Award pentru biografii si The Witches: Salem, 1692. Schiff a primit burse de la Guggenheim Foundation, National Endowment for the Humanities, American Academy of Arts and Letters si Center for Scholars and Writers de la Biblioteca publica din New York. Membru al Academiei Americane de Arte si Litere, numita Chevalier des Arts et Lettres de catre guvernul francez, locuieste la New York. | biografii personalitati

Ce poti face tu pentru Dumnezeu? Acesti zece baieti au devenit oameni remarcabili. Cu totii au avut in comun doua lucruri: si-au folosit talentele si au avut convingerea ca aceste abilitati le-au fost date de Dumnezeu ca daruri pentru a fi puse in slujba Lui. Paul a fost un inovator in domeniul medicinei, aducand astfel speranta multor bolnavi. Pasiunea lui Ghillean pentru mediul inconjurator l-a ajutat sa studieze si sa le arate si altora maretia lui Dumnezeu in creatie. C.S. Lewis a deschis usa spre Narnia si, totodata, a deschis multor oameni inima spre credinta. C.T. Studd era un exceptional jucator de crichet, care a excelat si in campul de misiune. Wilfred a fost un explorator neobosit in zona arctica. Muzica lui J.S. Bach ii inspira pe multi chiar si in zilele noastre, asa cum el a fost inspirat de Cristos. James a crezut ca Dumnezeu mentine ordinea in Univers, ceea ce l-a condus la descoperiri stiintifice importante. Samuel a inventat multe lucruri, contribuind la salvarea multor vieti. George a depasit discriminarile suferite si a devenit un mare chimist. John a petrecut multi ani in inchisoare, dar ne-a lasat o scriere clasica de mare profunzime spirituala. | bestseller biografii

Tu mi-ai schimbat viata. Povestea incredibila care a inspirat filmul Intouchables #1 Bestseller international Abdel nu voia acest post, iesise de foarte putin timp din inchisoare si nu avea nicio experienta si niciun chef sa se joace de-a dadaca, cu atat mai putin sa o faca pentru un bogatan. Philippe, in schimb, nu-l voia decat pe el: toti ceilalti aveau prea multa falsa pudoare, prea multa compasiune. Fiecare dintre cei doi protagonisti a oferit celuilalt o sansa, fara emotii exagerate, intr-o provocare mutuala: anume sa-si transforme propriile slabiciuni si pe ale celuilalt in puncte forte. In autobiografia sa, Abdel Sellou ne expune o versiune surprinzatoare a acestei aventuri, o lectie de viata, o "dragoste la prima vedere" de tip amical, pe cat de hilara, pe atat de emotionanta. — Philippe Pozzo di Borgo O carte despre prietenie adevarata, despre cum prietenia schimba oamenii, vindeca sufletul. O carte care inspira si sadeste speranta si credinta in oameni.   Povestea lui Abdell Sellou si a lui Philippe Pozzo di Borgo a inspirat filmul Invincibilii (Intouchables), devenind filmul francez cu cel mai mare succes international. Filmul a fost regizat de Olivier Nakache si Eric Toledano. In rolurile principale joaca actorii Francois Cluzet si Omar Sy. Intouchables a avut nominalizari si premii la Globul de Aur, BAFTA, Academia Europeana de Film, Festivalul International de Film din Tokyo s.a Philippe Pozzo di Borgo, descendent al unei familii de aristocrati si directorul unei companii producatoare de sampanie, a suferit un accident de parapanta si a devenit infirm la varsta de 42 de ani. Din zeci de pretendenti la postul de insotitor, el a preferat sa aleaga un imigrant alferian, de curand iesit din inchisoare. Si nu a gresit: demonul pazitor nu numai ca l-a ajutat sa iasa din depresie, ci i-a refat pofta de viata. Intalnirea cu Philippe Pozzo di Borgo i-a schimbat viata lui Abdel Sellou. Cultura bogata si inteligenta lui Philippe, impreuna cu energia de viata debordanta a lui Abdel au facut o minune. Minunea unei prietenii adevarate si sincere, mai presus de orice neputinta fizica si diferenta sociala. In viata reala a fost mult mai interesant decat in film. — Abdel Sellou     Fragment din cartea "Tu mi-ai schimbat viata" de Abdel Sellou: "A doua zi dimineata, chiar inainte de a apasa pe butonul de pornire a aparatului care ridica corpul domnului Pozzo, i-am spus infirmierei ca il iau in brate pana la dus eu, Abdel Sellou, inalt de un metru saptezeci si cu bratele scurte si rotunde ca niste batoane de bezele, iar ea a urlat.  - Nu esti intreg la minte? Omul acesta e mai fragil decat un ou!  Oasele, plamanii, pielea... La un tetraplegic fiecare parte a corpului, fiecare organ este vulnerabil. Ranile nu se vad cu ochiul liber si durerea nu isi exercita rolul de semnal de alarma. Sangele circula cu greu, ranile nu se cicatrizeaza, organele sunt insuficient irigate, functiile urinare si intestinale sunt afectate, corpul nu se mai curata singur. Cateva zile de observare langa Pozzo mi-au oferit un curs medical accelerat si am inteles ca era vorba de un pacient extrem de delicat. Intr-adevar era ca un ou. Un ou de prepelita, cu coaja subtire si alba. Mi-am adus aminte de starea in care ii adusesem pe soldateii mei G.I. Joe de jucarie cand eram mic... Nu aratau prea bine... dar intre timp am crescut, iar Pozzo era un mega G.I. Joe din portelan. El, care pana acum cateva secunde zambea, aratandu-si dintii impecabili, strangea din ei de cand ii impartasisem intentia de a-l purta in brate. Cu toate astea, ma simteam capabil sa deplasez oul fara sa-l sparg.  - Domnule Pozzo, de cateva zile bune va observ. Masinaria asta e infernala. Cred ca am gasit modalitatea prin care sa nu mai avem nevoie de ea. Lasati-ma sa incerc, voi fi cu mare grija. - Esti sigur, Abdel? - Ascultati-ma, in cel mai rau caz va lovesc un picior, o sa faceti o vanataie si atat, nu? - E nimica toata asta, pot sa suport... Gata cu discutiile, pornim!" | biografii memorii

    Cititorii care cunosc contributia lui Winston Churchill la politica mondiala, in special in ultima parte a vietii sale, vor fi incantati sa regaseasca in acest volum autobiografic parcursul timpuriu si anii formatori ai unuia dintre cei mai influenti politicieni europeni ai secolului XX.     Parcurgand acest text pasionant, intelegem cu usurinta de ce Winston Churchill a fost recompensat cu Premiul Nobel pentru Literatura in 1953. Ironia sa fina, fluenta limbajului, talentul descriptiv si acuratetea cu care ilustreaza scene de razboi sau situatii politice sunt de neegalat. In Anii tineretii mele, veti avea placerea de a va familiariza cu Anglia epocii victoriene, veti cunoaste contextul social si politic al Imperiului Britanic de dinaintea devastatoarelor Razboaie Mondiale si veti fi martori indirecti la evenimente care si-au lasat amprenta asupra autorului, influentandu-i cursul vietii si gandirea.       „Si iata ce doresc sa le spun parintilor, mai ales celor instariti: nu-i dati fiului vostru bani; in masura in care va puteti permite, dati-i cai. Nimeni nu a dat niciodata de necaz calarind cai ‒ cu exceptia necazurilor onorabile. Nicio ora petrecuta in sa nu este irosita. Tinerii s-au ruinat adesea pentru ca aveau cai, pentru ca au pariat pe cai, dar niciodata pentru ca i-au calarit; fireste, cu exceptia cazurilor in care si‑au rupt gatul ‒ ceea ce, daca se intampla in timpul unui galop, este o modalitate cat se poate de buna de a muri.”     „Razboiul, candva crud si magnific, a devenit crud si murdar. De fapt, a fost complet stricat. De vina sunt Democratia si Știinta. Cand acestor doi bagaciosi si incurca-lume li s-a permis sa ia parte la luptele reale, soarta razboiului a fost pecetluita. In locul unui numar mic de profesionisti bine pregatiti, care apara cauza tarii lor cu vechile arme si cu frumoasa complexitate a manevrelor stravechi, sustinuti in fiecare clipa de aplauzele natiunii lor, acum populatii intregi, inclusiv femei si copii, se arunca unii impotriva altora intr-o exterminare brutala, si numai o echipa de functionari cu ochi apoși fac factura pentru macelar.”     „Cei mai multi dintre baieti erau multumiti si multi dintre ei au gasit in salile de clasa si pe terenurile de sport cea mai mare distinctie pe care au cunoscut-o vreodata in viata. Nu pot decat sa consemnez faptul ca eu eram o exceptie – fara indoiala, din cauza defectelor mele. As fi fost mult mai bun ca ucenic de zidar, m-as fi descurcat mult mai bine daca as fi fost trimis sa fac comisioane sau sa-l ajut pe tata sa aranjeze vitrina unei bacanii. Ar fi fost ceva palpabil; ar fi fost ceva firesc; as fi invatat mai mult; m-as fi descurcat mult mai bine. Si as fi putut sa-l cunosc mai bine pe tata, ceea ce ar fi fost o mare bucurie pentru mine.”     „In mod sigur, educatia prelungita, indispensabila pentru progresul societații, nu este fireasca pentru omenire. Este impotriva firii. Baiatul doreste sa-și urmeze tatal in cautarea hranei sau a prazii. Ar vrea sa faca lucruri folositoare, atat cat ii permit puterile. Ar dori sa castige o leafa, oricat de mica, pentru a-i putea ajuta pe cei de acasa. Ar dori sa aiba un timp numai al lui, pe care sa-l foloseasca sau sa-l iroseasca dupa plac. Nu cere decat dreptul de a munci sau de a muri de foame.” - Winston Spencer Churchill     CUPRINS PREFATA LA EDITIA ORIGINALA I. Copilaria II. Harrow III. Examenele IV. Sandhurst V. Regimentul 4 Husari VI. Cuba VII. Hounslow VIII. India IX. Educatia la Bangalore X. Fortele Terestre de la Malakand XI. Valea Mamund XII. Expeditia din Tirah XIII. Probleme cu Kitchener XIV. Ajunul Bataliei de la Omdurman XV. Senzatiile unei sarje de cavalerie XVI. Parasesc armata XVII. Oldham XVIII. Cu Buller, spre Capetown XIX. Trenul blindat XX. Sentinta pe termen lung XXI. Evadarea de la buri - I XXII. Evadarea de la buri – II XXIII. Inapoi in armata XXIV. Spion Kop XXV. Eliberarea orasului Ladysmith XXVI. In Statul Liber Orania XXVII. Johannesburg si Pretoria XXVIII. Alegerile kaki XXIX. Camera Comunelor | biografii memorii

  Gloria e efemera, doar numele e vesnic.   Elisabeth de Feydeau a studiat istoria. Este specialista in parfumuri si a publicat numeroase volume traduse in toata lumea.    Doua secole de istorie a amorului si a frumusetii perlate, parfum cu esenta de art nouveau, curaj, inspiratie, aventura si nebunie rafinata – pe scurt: Parisul luxului si al voluptatii. Pentru un machiaj perfect tot timpul anului, Guerlain a creat in 1984 pudra Terracotta, primul fard compact din care inca se vinde o cutie la fiecare douazeci si cinci de secunde, pe tot globul! In 1925 a venit randul parfumului Shalimar sa troneze in vitrina maga­­­zi­nu­lui de pe Champs-Elysees. Foarte repede declarat o capodopera, parfumul patrunzator de dulce, de o dulceata aproape agresiva, si-a primit numele de la mitul indian care a devenit nemuri­tor datorita vestitului palat Taj-Mahal. In vremurile de glorie ale dinastiei mogulilor, Shalimar era numele gradinilor parfumate din Srinagar, Lahore si Kapurthala. In sanscrita, inseamna „loc al dragostei”, pentru ca acele gradini erau paradisul pe pamant. Guerlain visa neincetat la o aroma inedita, la un parfum sublim care va fermeca inimile tuturor femeilor. Pentru a-l detrona pe Jean Patou, care lansase Joy, „parfumul cel mai scump din lume”, el a creat Coque d’or, un chypre foarte sofisticat, ale carui tente de mosc formeaza o baza uimitor de senzuala. Baccarat a imaginat pentru aceasta creatie un sublim flacon de cristal emailat cu aur si safir, numit „papion”, creat ca un omagiu pentru Serghei Diaghilev. Ambalajul pentru Coque d’or a fost desenat de celebrul decorator Jean-Michel Frank, care a conceput decoratiunile si piesele de mobilier pentru viitorul Institut de Beaute Guerlain. Continutul si forma vor atinge perfectiunea, iar Coque d’or il va detrona pe Joy al lui Jean Patou, devenind el cel mai scump parfum din lume!     „Creatia e un dar in sine si singurele mele limite au fost limitele imaginatiei. Selectionand cele mai bune materii prime naturale din intreaga lume, am dus mai departe priceperea familiei, care a ridicat respectul pentru calitate la rangul de filosofie de viata. Trec azi stafeta, cu incredere si seni­natate, altor parfumieri, care vor fi si ei capabili, cu talent si pasiune, sa asi­gure viitorul grandioasei Case, combi­nand frumusetea cu indrazneala.“ - JEAN-PAUL GUERLAIN. Printul parfumurilor, fondatorul Casei Guerlain, geniul inegalabil al celor mai fericite creatii olfactive.    | bestseller biografii

Iosif, Francisco, Jean-Bedel, Muammar, Idi, Saloth Sar... Cine ar putea crede ca in spatele acestor prenume inofensive se ascund cei mai sangerosi dictatori pe care i-a cunoscut secolul al XX-lea? Pata rosie nestearsa pe care au lasat-o in cartile de istorie ne-a facut sa uitam ca, inainte de a deveni tirani, chiar si Stalin, Franco, Bokassa, Gaddafi, Amin Dada sau Pol Pot au fost candva copii. Te nasti calau sau devii astfel? in ce masura contribuie la aceasta atavismul si inclinatia spre boli psihice? Contextul familial sau cel politic are oare vreo influenta asupra atitudinii despotice si a manifestarii cruzimii? Veronique Chalmet patrunde in „radacinile raului" si il invita pe cititor la aceasta reflectie. Prin evocarea pitoreasca a copilariei si a tineretii a zece baieti sortiti unui destin sumbru, autoarea reinvie episoade istorice din secolul trecut. Ea schiteaza, prin tuse subtile si originale, portretul acestor dictatori celebri, de trista amintire, oferind astfel o perspectiva noua asupra intelegerii tiraniei. | cele mai bune biografii

Avea cinci ani si se juca in marginea tintirimului cu craniile mortilor si se simtea liber, acela era paradisul, iar paradisul acela i‑a fost, cu anii, cu desavirsire interzis. Domnul Cioran privea Sena si se simtea Iov. Cind venise la Paris, se consolase cu ideea ca va veni o zi in care isi va zbura creierii. Barbatii adevarati se impusca in cap, nu in inima. Barbatii adevarati nu iau pastile, barbatii adevarati nu se otravesc. Barbatii adevarati nu se spinzura. Barbatii adevarati nu sar pe geam de la etajul noua, barbatii adevarati nu se arunca in fata trenurilor, ca Anna Karenina, barbatii adevarati nu isi taie venele. Iata insa ca in domnul Cioran crescu o pofta ingrozitoare sa sara in Sena, ca un poet, sa moara inecat in aceasta apa puturoasa, care curgea indecent prin tot Parisul. Si doar spectacolul grotesc al unei morti cu public il facu sa‑si reprime pofta. - Andrei Craciun | biografii personalitati

Pe masura ce gloria postuma a Poetului crestea, o seama de „specialisti" .si rauvoitori au cautat sa exagereze, fie asa-zisa „alienare mintala" a acestuia, din ultimii ani ai vietii, fie sa infatiseze drept reala contamina-rea cu sifilis, spre a crea o contrapondere denigratoare aureolei. E meritul domnului Gavril Cornutiu ca demonstreaza acum, fara drept de replica, din perspectiva unui medic si profesor specialist de larg orizont, bazat si pe cercetarile anterioare, ca M.Eminescu a fost, fiziologic, pana in ultima clipa, un om normal, asa incat, daca presupusele boli (in special surmenajul) ar fi fost tratate la timp si cu buna credinta, Autorul inegalabil ar fi putut trai inca multi ani spre a-si definitiva macar o parte din vastele proiecte. Lucrarea pune capat, intre altele, discutiilor interminabile despre „trista" mostenire genetica transmisa de inaintasi si deschide noi perspective asupra intelegerii biografiei poetului national, sugerand culpabilitatea celor care-l puteau salva si n-au facut-o. | biografii

     Portretul unei femei, al unei ere, al unei profesii: prima biografie solid documentata a lui Meryl Streep – „Doamna de fier” a actoriei, nominalizata la nouasprezece Oscaruri si distinsa cu trei – care ii exploreaza inceputurile si incercarile de a intelege iubirea, feminismul si propriul talent uluitor.      “Tot ea...” este o perspectiva intima asupra maturizarii artistice a celei mai mari actrite a unei generatii, de la balul absolventilor din liceul ei suburban din New Jersey, de-a lungul zilelor de inceput pe scena de la Vassar College si Facultatea de Actorie Yale, pana la rolurile care au facut-o celebra, din Vanatorul de cerbi, Manhanttan si Kramer contra Kramer.     Michael Schulman, colaborator la The New Yorker, scoate in evidenta ascensiunea ei ametitoare pe scenele New Yorkului; povestea ei de dragoste cu actorul John Cazale; casatoria ei cu sculptorul Don Gummer; si evolutia ei, ca tanara in anii 1970, care se lupta cu ideile in continua schimbare despre feminism, casnicie, iubire si sacrificiu.      Aceasta poveste captivanta, cu opt pagini de fotografii alb-negru, ofera o imagine de culise rara din viata actritei cu mult inainte sa fi ajuns la rangul de simbol.        Fragment din volum:       „Ii placea sa viziteze galeriile de arta. Ii placea sa mearga cu metroul. Era de parere ca ar fi trebuit ca toti politicienii sa mearga cu metroul si sa fie nevoiti sa priveasca in fata „realitatea vietii". Sustinea activ metodele de contraceptie masculina, fiindca prea multe dintre prietenele ei avusesera probleme de fertilitate dupa ce folosisera steriletul sau pastila contraceptiva. Isi cauta, pentru prima oara, un avocat si un contabil. Si o bona cu jumatate de norma. Prefera sa joace teatru, decat sa joace in filme, si spera ca intr-o buna zi sa joace in Hamlet. Visul ei era sa alcatuiasca o trupa shakespeariana compusa din celebritati, care sa joace in teatre de repertoriu din intreaga tara, cu actori ca Al Pacino, Robert De Niro si Mary Beth Hurt. Joe Papp avea sa le fie producator si aveau sa mearga in locuri „mai putin celebre decat Gary".  Daca nu acum, poate dupa ce treceau cu totii de 55 de ani.     Nu obtinea intotdeauna ce voia. Intinsese antenele in speranta de a juca in Evita pe Broadway, fiindca „liderii charismatici sunt foarte interesanti", dar era insarcinata, iar rolul i-a revenit lui Patti LuPone. A primit o oferta pentru un remake dupa „Postasul suna intotdeauna de doua ori”, dar scenariul includea scene de nuditate si, cand a intrebat daca si Jack Nicholson ar fi fost dispus sa se dezbrace la fel de mult, rolul i-a fost dat Jessicai Lange. Considera ca persoanele care le descriau pe actritele frantuzoaice drept „misterioase" si „sexi" fiindca vorbeau soptit, copilaros, erau „de tot rahatul". Le adora pe Bette Davis, Rosalind Russell si Lina Wertmilller si filmul Amarcord. Il admira pe Zero Mostel fiindca isi „pune viata in joc pentru comedie". Detesta petrecerile - cel mai plicticos lucru de pe lume era o seara la Studio 5. Nu-i placeau tendintele recente, „subtiri" din moda - prefera cizmele de cowboy verzi pe care i le cumparase sotul ei de Craciun." | biografii carti

Situat in Campia Romana, pe o asezare milenara, Bucuresti constituie o adevarata vatra de istorie a natiunii. Arheologii au constatat ca pe teritoriul sau au aparut repere ale activitatii omenesti inca in urma cu 150.000 de ani, cele dintai semnale ale prezentei omului fiind uneltele de piatra cioplita. Alte dovezi materiale, rezultate din cercetarile arheologice, atesta faptul ca pe locul unde se afla Bucuresti au locuit fiinte umane cu multe milenii in urma, in palolitic, neolitic, in epocile bronzului si fierului, in epoca geto-dacica, in timpul migratiilor gotilor, avarilor, pecengilor, al puhoaielor otomane etc. Arheologii au scos la lumina numeroase asezari neolitice, ca su din epocile bronzului si fierului, precum si urme ale unor mici asezari geto-dacice. Au urmat perioade in care orasul a fost confruntat adeseri cu diverse vitregii, fiind odata prefacut in cenusa de turci, devastat de un incendiu. Va suferi sub dominatia fanariotilor, a rusilor, va suporta bombardamente in vremea celor doua razboaie mondiale, in primul fiin o perioada sub cizma prusaca. A avut momente de ridicare si de decadere. Istoria sa este marcata de o seama de evenimente, unele benefice, altele daunatoare. Interesante sunt perioadele si modalitatile in care apar primele drumuri podite, cismelele, trasurile si birjarii, primul teatru din Bucuresti, posta romana, cu cele mai vechiu timbre, semnalate in Foto-Document, tramvaiul, Targul Mosilor, Ateneul Roman si Palatul Cotroceni, mustarile, primul meci de fotbal, moneda romanesca si calvarul ei, in Foto-Document fiind prezentate cele mai vechi "monede" si multe altele. Istoria Bucurestilor cuprinde si momente precum apriga inclestare in lupta pentru putere intre partide si oameni politici, confruntarile adeseori sangeroase dintre putere si napastuitii sortii incheindu-se cu consecintele revoltelor din decembrie 1989. Multe dintre visurile oamenilor s-au spulberat. "Dezindustrializat", orasul a devenit, in mare masura, un loc al somerilor, al oamenilor fara capatai, al cersetorilor, in care este deosebit de evidenta prapastia tot mai mare intre saracie si bogatie. | biografii

Veritabil spirit renascentist, proteic, adulat de unii, diabolizat de altii, G. Calinescu este un autointrospectiv. Opera criticului si istoricului literar, romancierului, poetului, dramaturgului, publicistului, profesorului este mereu surprinzatoare la lectura dintr-un motiv care ne scapa deseori: e o opera care apartine somatic personalitatii calinesciene. De aceea, seria de autor G. Calinescu pune pe un singur aliniament textele sale de genuri literare variate.   Naratiunea calinesciana produce o unitate a eului biografic, o figura a personalitatii individului biologic, iar aceasta va functiona ca un indicator pentru unitatea banuita a eului creator. Cele doua euri, unul subteran, inerent creatiei, si unul explicit, transparent in biografie, nu sunt conciliate. Demoland imaginea de melodrama a geniului popular, Calinescu reuseste sa construiasca un alt mit, paralel, al creatorului genial, a carui creativitate nu isi gaseste in viata decat ocazia sa se manifeste, nu si cauza existentei. - Doris Mironescu | biografii

Nimeni pana la autorul Alvise Zorzi nu a relevat spritul venetian pe care extraordinarul explorator Marco Polo l-a dus cu sine pana la capatul universului acelor zile - mirifica China. In aceasta biografie, scrisa de un profund cunoscator al istoriei si civilizatiei Venetiei, sunt utilizate contrapunerile si analogiile dintre civilizatia venetiana si caleidoscopul civilizatiilor orientale, intr-o fantasmagorie de scene, imagini, personaje si intamplari ce se proiecteaza in arcul de bolta al culturilor, religiilor, tragediilor, intrigilor si suspansului lumii eurasiatice. Aceeasi curiozitate deosebita care l-a animat pe Marco Polo se regaseste si in reconstituirea foarte personala a lui Alvise Zorzi, condusa cu ritm alert, vivacitate scanteietoare si rigurozitate stiintifica, ce il poarta pe cititor prin tari populate cu oameni diversi si ciudati. | carti bibliografice

    Colectia Corint Istorie dedica un nou volum uneia dintre cele mai interesante personalitati feminine ale politicii si istoriei argentiniene prin cartea Evita. Viata secreta a Evei Peron de Nicholas Fraser si Marysa Navarro.     „Povestea Evei Peron are toate ingredientele unei telenovele latino-americane: o fata saraca, nascuta intr-un orasel din provincia argentiniana, purtand stigmatul copilului din flori, pleaca din frageda tinerete la Buenos Aires pentru a-si cauta norocul ca actrita, ajunge amanta, iar mai tarziu sotia conducatorului tarii, pe care il salveaza de la sfarsitul prematur al carierei politice, apoi il secondeaza in consolidarea celei mai populare dictaturi din istoria Argentinei, transformandu-se ea insasi in ingerul saracilor si «mama a inocentilor». La sfarsitul povestii, fata blonda se stinge dupa o lunga suferinta, petrecuta de lacrimile si rugaciunile natiunii.” (Alina Pavelescu)       Fragment din volum:       “Minciunile despre vedetele de cinema erau atat de obisnuite incat interviurile erau de multe ori nascocite de jurnalisti. Dar pentru Evita aceste neadevaruri conventionale au devenit parte dintr-o intreaga plasa de minciuni despre ea. Nu a spus nimanui, nici macar lui Peron, ca nu era fiica legitima, ca isi ingropase trecutul nefericit din Junin si anii de esecuri. Minciunile despre relatia ei cu Peron erau adaugiri politice la cele pe care le spusese inainte. O femeie nu putea afirma ca era amanta unui politician si ca facea politica in numele acestuia.     Urmatorul film al Evitei trebuia sa fie Dawn Over the Ruins, o poveste despre cutremurul din San Juan, in care ar fi trebuit sa joace un rol asemanator femeii din emisiunile sale propagandiste. Apoi, in februarie 1945, prin intermediul lui Peron, a facut rost de un nou stoc de filme, le-a dus la studio si a cerut un rol in filmul The Prodigal, promis deja altei actrite, Mecha Ortiz. Dar directorul studioului detinea principalul cazino din Mar del Plata pe care guvernul urma sa-l nationalizeze si, in eforturile sale de a-si asigura compensatii mai bune pentruu proprietate, i-a dat Evitei rolul dorit. Era o alegere ciudata pentru o actrita de douazeci si patru de ani care, datorita relatiei sale cu cel mai important om din guvern, ar fi putut avea ce rol isi dorea. Actiunea filmului se petrecea in Spania secolului al XIX-lea. Se prezenta relatia de dragoste dintre o femeie frumoasa mai in varsta si un tanar inginer care construia un baraj. Femeii i s-a spus The Prodigal („risipitoarea") din cauza generozitatii sale nesabuite. Din casa ei mare si izolata, ii ajuta si ii proteja pe sateni, cheltuindu-si averea pe acte de caritate. Avea o personalitate melancolica si pasionala, era cunoscuta ca „mama saracilor", „sora celor tristi" si era considerata „o fiinta sfanta". La sfarsitul filmului, tanarul inginer o paraseste si ea descopera ca pamantul si casa fusesera ipotecate pentru a plati actele ei de caritate. Apoi se sinucide." | biografii

Povestea Elisabetei Rizea din Nucsoara urmata de marturia lui Cornel Dragoi Relatari culese si editate de Irina Nicolau si Theodor Nitu Ceea ce iti taie respiratia in aceste pagini este sa vezi in ce masura comunismul a fost o crima organizata la adapostul legii si legitimata prin minciuna. Comunistii apar ca banditi legalisti. Ca orice banditi, ei injura, bat, tortureaza, omoara, numai ca pentru cele mai teribile atrocitati ei au legi. Dintii se smulg in numele poporului, iar «banditi» si «dusmani ai poporului» sunt cei schingiuiti, si nicidecum calaii. Pentru judecatorii-banditi, pentru anchetatorii-banditi, pentru gardienii-banditi, pentru toti acestia si pentru crimele lor – nu exista legi. Ei sunt legea si ei comit crimele in numele legii lor. - Gabriel Liiceanu Uite asa-mi vin in minte... cum mi-au bagat ochelari d-astia de tabla, fereasca Dumnezeu sa stiti ce-i asta, si m-a luat de brat, ca nu vedeam nimica pe coridor. Si, ori ca mi-a pus el piedica, ori m-am impiedicat - ca am venit pa branci, asa, jos. Si el mi-a dat cu bocancu aici, in coasta. Traieste in Pitesti. [...] El are burta si eu m-am uscat, ca ma vedeti cum sunt, numai piele si os. Sunt ca o masca acum, doamna, de chinurile care au fost pe mine si de inima rea pe care am avut-o. Asa. Si sa viu acasa sa nu mai gasesc nimic!! Nimic n-am gasit. Daca ma taiam la un deget, eu n-aveam cu ce ma lega. Tot ce-am lasat in casa si in magazia mea si in curtea mea - n-am mai gasit nimic. Nu mai pot sa-mi spun tot amaru care a fost in mine si tot chinu cu care m-a chinuit hotii astia... - Elisabeta Rizea Fragment din cartea "Povestea Elisabetei Rizea din Nucsoara" de Elisabeta Rizea "Gheorghe venise trist din munte, suparat. Eram si eu suparata, ca eram iar batuta si urmarita de-a randu. Si, zice, sa-mi bagi tu mancare ca plec iar. Trebuia sa faca ciolpani pe brad sau pe fag si sa puna ziua si luna si anu cand a trecut pe acolo. Si sa puna si numele. Astia a fost tirani, brie, n-a fost oameni! Tirani. Inima de tiran. Si asa scria pe ciolpan: Gheorghe Rizea, in ziua de cutare. Sa vada ei unde sa ducea. Si s-a dus el de doo ori, si el sa intalnea cu ei, da nu spunea la securitate, lor numai nu si nu le zicea - „Nu-i gasesc". Nu zicea nimic, c-avea juramant. Si sa nu fi avut, doamna, nu vindea. Nu-i vindeai, ca aveai sange de roman in tine, n-aveai de talhar si de bagabond din aia care nu muncesc si ia banii de pomana, asa, numai pa minciuni. Ce a vazut Elisabeta cand i-au trimis barbatul in munte a treia oara Si acum il trimetea in munte a treia oara. Venise de la Domnesti tare trist si zice - uite ce, zice, incalzeste-mi tu niste apa sa fac baie. Gata. M-am dus la bucatarie, am pus cazanul, am incalzit apa repede, am adus... N-aveam baie noi, ca n-am fost ogati. Aveam copaie mare si te spalai ca in baie. Asa, usurica, era din pluta. Si i-aduc sapun bun, i-aduc izmene, i-aduc camase, i-aduc maieu, i-aduc pantaloni. L-am schimbat tot. Am uitat, inca un flanel si... el zice – sa iesi tu afara. Eu il mai spalam pe spate... Doamna, m-a scos afara. Nu mi-am dat seama deloc. Am luat furca si am luat un scaun si m-am dus sub mar, colea, la umbra. Si toceam. Suparata!" | top biografii

Allez Allez Allez. Povestea din interior a renasterii Fc Liverpool campioana Europei in 2019 Allez Allez Allez este povestea din interior a sezonului 2018-2019 al FC Liverpool, o campanie in care clubul a fost implicat in cea mai stransa cursa la titlu din istoria Premier League si a castigat pentru a sasea oara Liga Campionilor.    Datorita accesului la conducerea clubului, la jucatori si la stafful tehnic, Allez Allez Allez explica felul in care Liverpool a trecut de la ceea ce Jurgen Klopp descria ca fiind "depresia" anului 2015 la niste performante care au lipsit unei intregi generatii de suporteri.   Cu ajutorul anchetelor proprii si a interviurilor in exclusivitate, Simon Hughes ii duce pe cititori in interiorul Melwood, baza de antrenament a clubului, dar si dincolo de usa vestiarului. Ii duce la Chapel Street, unde se fac afacerile clubului, si in America, unde se afla proprietarii. Ii duce pe Anfield, unde se petrec majoritatea momentelor importante, si pe stadioanele din Premier League si din Liga Campionilor, culminand cu victoria de la Madrid, totul fiind o retraire a unuia dintre cele mai de succes sezoane scrise de Liverpool.   Trebuie sa ne schimbam din sceptici in credinciosi. — Jurgen Klopp, cu privire la clubul pe care l-a mostenit in octombrie 2015   Ne-am intors la cel mai inalt nivel al fotbalului european! — Jurgen Klopp, dupa eliminarea lui Bayern Munchen din Liga Campionilor, in martie 2019   A fost unul dintre cele mai frumoase momente din istoria fotbalului. — Jurgen Klopp, dupa ce a ghidat Liverpool spre o victorie improbabila in fata Barcelonei, in mai 2019   Acesta este doar inceputul! — Jurgen Klopp, dupa castigarea Ligii Campionilor | biografii

Pornind de la o serie de peste 40 de interviuri cu Steve Jobs, derulate de-a lungul a peste doi ani – precum si pe intervievarea a peste o suta de persoane apropiate lui Jobs, familie, prieteni, adversari, competitori sau colegi – Walter Isaacson a reusit sa creioneze portretul vietii trepidante si a personalitatii de o intensitate mistuitoare a unui antreprenor creativ, care, prin pasiunea sa pentru perfectiune si prin hotararea incrancenata, a revolutionat sase domenii de activitate: computerele personale, filmul de animatie, muzica, telefoanele, tabletele computerizate si continutul digital. Intr-un moment in care Statele Unite cauta modalitati de a-si sustine intaietatea in domeniul inovatiei, in care societatile din intreaga lume incearca sa construiasca economii creative, adecvate epocii digitale, Jobs reprezinta emblema absoluta a inventivitatii, imaginatiei si inovatiei neabatute. Steve Jobs stia ca cea mai buna cale de a crea valoare in secolul XXI rezida in conectarea creativitatii cu tehnologia, asa ca a construit o companie in cadrul careia salturile imaginatiei s-au imbinat cu remarcabile reusite din domeniul ingineriei. El si colegii sai de la Apple au fost capabili sa gandeasca diferit: nu au contribuit doar la dezvoltarea unor produse superioare din punct de vedere tehnologic, ci au creat dispozitive complet noi si servicii despre care consumatorii nici macar nu stiau ca au nevoie. Nu a fost un sef sau un om exemplar, nici un model demn de urmat. Manat de demoni, era capabil sa provoace furia si disperarea celor din jur. Insa personalitatea, pasiunile si produsele sale se intrepatrundeau, la fel ca si componentele hardware si software ale companiei Apple, alcatuind un sistem integrat. Asadar, povestea sa este una instructiva si totodata plina de povete, continand lectii despre inovatie, caracter, leadership si valori. Carte recomandata de  Bogdan Aron  in cadrul proiectului Libris, " Oameni si carti ". | bestseller biografii

Care dintre aceste afirmatii este adevarata?   Un baietel care era foarte bun la matematica, istorie si geografie Un militar si lider politic francez care a devenit imparat in 1804 Unul dintre cei mai cunoscuti si mai influenti lideri mondiali din toate timpurile   Toate cele de mai sus! Afla mai multe din aceasta carte minunat ilustrata! | biografii memorii

Folosim banii in fiecare zi. Cu toatea astea, obiceiul de a oferi bucati de hartie pentru a cumpara bunuri si servicii pare, in fond, complet absurd. O bancnota de 20 de dolari, de exemplu, nu valoreaza mai mult, ca simpla bucata de hartie, decat banii folositi in jocul de Monopoly. Cum se face astfel ca 20 de dolari valoreaza de fapt 20 de dolari? Plecand de la aceasta intrebare simpla, Charles Wheelan ne dezvaluie universul surprinzator de viu din spatele banilor si al sistemului bancar si ne ofera raspunsuri la multe alte dileme ale lumii financiare: De ce exista bani de hartie (sau monede fiduciare, ca sa folosim un termen sofisticat) si de ce unele tari, precum Zimbabwe in anii ’90, au tiparit atat de multi, incat au ajuns sa fie folositi ca hartie igienica? Cum utilizeaza bancile centrale puterea de a crea bani pentru a gestiona crizele financiare? De ce mare parte din tarile europene au aceeasi moneda, iar acest lucru provoaca atat de multe probleme? Este Bitcoin solutia pentru toate aceste dispute?   In Povestea banilor, Charles Wheelan ne arata cum ar trebui sa functioneze bancile si sistemul monetar, precum si efectele devastatoare pe care le pot avea asupra societatii inflatia, deflatia, ilichiditatea si alte fenomene monetare.   Wheelan este un fel de anti-Midas. Tot ce atinge prinde viata. - Burton G. Malkiel, profesor emerit al Universitatii Princeton   O lectura captivanta, care explica principiile de baza ale economiilor mondiale. - Dartreview.com   Politica monetara le poate parea unora un domeniu ezoteric. Dar la fel ni se pareau si produsele derivate pe care cei de pe Wall Street le tot invarteau la inceputul anilor 2000. Si oare cum s-a incheiat totul? Atunci cand politicile financiare functioneaza cum trebuie, nu acordam o atentie prea mare unor asemenea lucruri. Ne vedem linistiti de viata noastra de zi cu zi, folosim bani pe care-i luam ca atare si ne bucuram de un sistem financiar stabil, vesnic nemultumiti de autoritatile care parca vor sa complice inutil situatia. Lucrurile nu merg insa intotdeauna atat de bine. Utilizarea gresita a banilor poate distruge atat tari, cat si vieti nevinovate. - Charles Wheelan | biografii memorii

Jeanne de La Motte, orfana care a pus la cale celebra afacere „Colierul reginei”, avind astfel o contributie importanta la caderea monarhiei franceze; Ivar Kreuger, care a conceput, cu 20 de ani inainte de infiintarea lor, ceva intre Fondul Monetar International si Banca Mondiala de mai tirziu; Carlo Ponzi si faimoasa lui piramida; Bernard Madoff, reprezentantul tipic al dinamicii finantelor americane si internationale din ultima jumatate de secol. Christian Chavagneux ne arata care au fost mecanismele unor fraude celebre din istorie si motivele pentru care au reusit initiatorii lor, inainte de a spune povestea caderii acestora – la fel de spectaculoasa ca succesul pe care l-au avut. Potrivit autorului, escrocul joaca un rol subversiv fata de autoritatile dominante si de toti cei destul de puternici ca sa faca regulile jocului in care ceilalti trebuie sa se inscrie. El ii ia in colimator, ii jumuleste de bani, ii ridiculizeaza. Aceasta contribuie cu siguranta la transformarea escrocilor, cu sau fara voia noastra, in personaje care ne fascineaza si ne vor fascina inca multa vreme. | top biografii

Atelierul lui e o lume. El nu mai traieste in Franta. O lume mica si alba in care realitatea se schimba, trupurile groase cad si corpurile isi dezvaluie sufletele, esenta. Charon e mic, cu ochi vii. Miini puternice ii piaptana barba desprinsa din Vechiul Testament. Si, daca vrea, te invita sa treci pragul. Si, daca se infurie, te poate arunca afara. Cu suturi in fund. Si, daca e fericit, aprinde focul in forja, fierbe o supa, scoate gaina si o frige direct pe jar. Peretii albi ascund drumurile lumii. Scarile de funie urca pina la patul ascuns. Sculpturile stau exact la distanta de care au nevoie ca sa vorbeasca intre ele. Ca sa vorbeasca in capul lui. Fumul gros de tigara si praful alb de ghips se poarta deasupra lor. Si piatra cinta. - Fragment Fragment din cartea "Brancusi sau cum a invatat testoasa sa zboare" de Moni Stanila "Acum da cu matura in noul sau atelier din Montparnasse si rade singur cand isi aminteste. Chesarie habar nu are ca a trebuit sa suporte de multe ori spiritul hatru al lui Brancusi. Ii facea cere lase pe Dodoica - cum singur isi spunea Brancusi cateodata - sa pacaleasca lumea, nu doar ca sa se joace, dar si ca sa incerce firea oamenilor. Multi sunt dispusi sa vada doar ceea ce vor nu creada ceea ce nu le convine. Cum se zice la slujba, au ochi, dar nu vad, iar Brancusi isi face de pe acum o filosofie de viata din derutarea oamenilor, pentru a intelege el din ce material sunt facuti. Tocmai din acest motiv le spunea unor compatrioti, cu glasul sugrumat de frustrare, ca popa il silea sa poarte haina de diacon la slujbe, o amarata de roba, carpita din haine preotesti abandonate si rupte. Spunea povestea asta atat de convingator si cu ochii aproape inlacrimati, incat nimeni nu se mai gandea ca Brancusi insusi, dupa ce s-a vazut in roba, a alergat sa se fotografieze si a reusit in anul ala sa-i lase cu gurile cascate pe cativa prieteni din Romania care s-au trezit cu carti postale din care le zambea tanarul artist imbracat in slujitor al altarului. Altora le spunea, cu voce acra si dispretuitoare, ca s-a certat cu Chesarie pentru un ban de argint aterizat in pangar, pe care atat popa, cat si el si-l disputau cu inversunare. Povestea lumanarilor uitate aprinse e si mai vesela. Nu ma lasa inima, spunea el cu glas plangaret si sprancenele coborate, sa sting lumanarile! Era atat de frumoasa icoana Maicii Domnului, ca voiam sa o vad luminata zi si noapte." | carti bibliografice

Cum sa fii dictator. Cultul personalitatii in secolul XX   De‑a lungul intregului secol XX, sute de milioane de oameni au fost nevoiti sa-si ovationeze dictatorii, ajunsi de multe ori la conducere prin strategii axate in mare masura pe manipulari si epurari singeroase. Dar, pentru a se mentine la putere, acestia s-au bazat de obicei pe teroare si cultul personalitatii, un fenomen aberant ce-si are locul in insasi inima tiraniei. Cum sa fii dictator face o analiza detaliata a cultului personalitatii si propagandei din jurul unora dintre cei mai mari dictatori ai secolului trecut, de la Hitler si Stalin la Mao Zedong si Kim Ir Sen sau Ceausescu si Haile Mariam Mengistu. Pe baza unei ample cercetari arhivistice si a unui studiu aprofundat, Frank Dikotter schiteaza un uimitor portret al dictaturii, evidentiind modul in care acesti oameni de stat au reusit sa-si construiasca si sa-si mentina regimurile, creind impresia ca se bucura de sprijinul maselor.   Cu rigoare academica, Dikotter arata ca aceste personaje megalomane continua sa fascineze intr-o epoca instabila din punct de vedere politic. - Kirkus Reviews   Intr‑un depozit administrat de primaria din Addis Abeba, Lenin sta intins pe spate, intre buruieni si canistre goale de ulei. Putini mai vin sa‑l viziteze. Iar cei care o fac sint avertizati de muncitori sa nu il trezeasca. E mare si greu, iar coborirea lui de pe piedestal a fost dificila. A fost nevoie de masini de mare tonaj, pentru ca fringhiile n‑au reusit nici macar sa‑l faca sa tremure. Dupa caderea Zidului Berlinului in noiembrie 1989, Lenin a fost demontat de mii de ori, uneori atacat cu pietre sau decapitat, alteori lasat in plata Domnului. Decenii la rind, portretele, afisele, sloganurile, busturile si statuile au fost la mare cautare, dar acum tendinta se inversa. Pe multi, asta i‑a surprins. Se gindeau ca dictatorii, la fel ca statuile lor, erau de neurnit. Parea ca reusisera sa ajunga la sufletele oamenilor si ca le modelasera gindirea. Pogorisera parca o vraja peste oameni. Dar n‑a fost niciodata vorba de asa ceva. A fost vorba de frica, iar cind frica a disparut, intregul edificiu s‑a prabusit. In cazul lui Ceausescu, caderea lui in fata demonstrantilor adunati in fata sediului partidului pe 21 decembrie 1989 poate fi urmarita minut cu minut. Dar a fost nevoie de citeva decenii pentru ca acea clipa sa soseasca. - Frank Dikotter | bibliografii celebre

Scandaluri regale. Povesti socante despre regi, regine, tari, papi si imparati De la mama cicalitoare a lui Nero pana la Ecaterina cea Mare, cu a ei colectie de „armasari” (si nu este vorba despre cai), autorul realizeaza o privire plina de farmec asupra celor mai scandaloase fapte regale despre care, cu siguranta, cititorul nu a aflat niciodata la orele de istorie.   Dinamica, indrazneata, uneori perfida, ca multe dintre capetele incoronate prezentate, Scandaluri regale ne dezvaluie cele mai odioase comportamente de care au dat dovada monarhii de-a lungul timpului.   De la Roma antica pana la Anglia edwardiana, de la incaperile fastuoase ale Palatului Versailles pana la cele mai intunecate colturi ale inchisorii Bastilia, marii suverani ai Europei au „excelat” in relatii pline de cruzime cu propriii copii, in rivalitati ucigatoare, in pofte trupesti patologice si in alte lucruri nedemne de pozitia lor.   Intr-un stil provocator, Farquhar spala in public nu numai rufele regalitatii europene, dar si ale imparatilor si papilor... Un asemenea sir de tablouri savuroase atrage cititorii si este perfect pentru o lectura reconfortanta. - Publishers Weekly   Avand ca surse cronici, tratate de istorie, carti de diplomatie ale vremii, dar tinand cont si de detaliile picante ale unor zvonuri, autorul construieste o imagine a capetelor incoronate paradoxala pentru publicul larg, interesanta pentru pasionati, cunoscuta pentru specialisti, dar nu mai putin fascinanta pentru oricare dintre aceste categorii. - Simona Preda | biografii carti

Un b aietel singuratic si fara prieteni Un barbat secretos care a petrecut ani de zile incercand sa transforme metalele in aur Unul dintre cele mai mari genii ale tuturor timpurilor Toate cele de mai sus!   Afla mai multe despre adevaratul Isaac Newton in aceasta biografie amuzanta si minunat ilustrata! | top biografii

Aceasta este biografia uneia dintre cele mai faimoase si iubite stele din istoria muzicii moderne: Freddie Mercury, scrisa de o jurnalista de muzica rock premiata si apropiata de formatia Queen.   Cu o cercetare meticuloasa, empatica si fara alunecari spre senzational, cartea se bazeaza pe marturiile celor mai apropiati oameni din viata starului rock, din copilarie si pana la moarte, cu accent pe perioada anilor 1980, cand formatia incepuse sa se destrame, inainte de spectacolul de la Live Aid care i-a repus pe picioare. Pentru a intelege omul din spatele legendei, Lesley-Ann Jones a calatorit de la Londra in Zanzibar si India. Plina de interviuri exclusive, Bohemian Rhapsody este un portret adus la zi al unui om legendar, la aproape treizeci de ani de la moartea lui Freddie.   Nimeni nu a surprins mai bine decat Lesley-Ann Jones dualitatea magica si fermecatoare a lui Freddie Mercury. - The Times Ma schimb cand urc pe scena. Ma transform in "interpretul desavarsit". O spun pentru ca asa trebuie sa fiu. Nu pot fi pe locul doi, mai bine renunt. Stiu ca trebuie sa merg tantos. Stiu ca trebuie sa tin stativul microfonului intr-un anumit fel. Si-mi place la nebunie. La fel cum mi-a placut sa-l vad pe Jimi Hendrix aducandu-si fanii in extaz. Stia ce face, iar fanii se lasau cuceriti. Insa era un tip destul de timid in afara scenei. Poate a suferit incercand sa se ridice la inaltimea asteptarilor, sa fie rebelul care nu era departe de lumina reflectoarelor.  Pentru mine acolo sus e o experienta extracorporala. Parca ma uit in jos la mine si ma gandesc: "Baga-mi-as, ce tare!" Apoi imi dau seama ca sunt eu, hai sa ma apuc de treaba! Fragment din cartea "Bohemian Rhapsody. Adevarata biografie a lui Freddie Mercury" de Lesley Ann Jones "Decizia referitoare la piese nu a fost un lucru extraordinar, recunoaste Spike Edney. Eram impreuna si discutam ce sa interpretam si apoi ne-am hotarat sa cantam un potpuriu cu cele mai cunoscute piese. Nu-i mare branza daca ai mai multe cantece si nu te poti decide, atunci e limpede ca asa trebuie sa procedezi. Totul a fost normal fara a pune la socoteala si sincronizarea, desigur. Fiecare membru al trupei e un perfectionist de cosmar... ceea ce e un lucru excelent. ln ziua aia s-au dovedit a fi uimitori. Formatia Queen a repetat din greu la Teatrul Shaw de pe Euston Road din Londra timp de o saptamana, pe cand altii pur si simplu s-au dus pe scena si au cantat, isi aminteste Peter „Phoebe" Freestone, asistentul personal al lui Freddie. De asta au fost cei mai buni atunci. Imi amintesc cat s-a mirat Freddie cand a inceput sa cante Radio Ga Ga si a vazut mii de maini in aer. Era uluit, nu mai vazuse asa ceva pana atunci. Interpretasera piesa doar noaptea. Insa Spike Edney isi aminteste altceva, insistand ca Freddie era intr-o dispozitie de „da tot ce poti" si ca el si trupa au considerat concertul o oportunitate fenomenala. Din ce am vazut tind sa fiu de acord cu el. Era momentul suprem al trupei pentru care isi construisera cariera.  In spatele scenei era un haos organizat, isi aminteste Spike. In culise toata lumea era teribil de fermecatoare si deschisa. Nimeni nu era rautacios si nu incerca sa-l depaseasca pe celalalt. Pana la recitalul Queen atmosfera fusese cam ca la un picnic dragut de vara. Ceea ce nu inseamna ca trupa s-a purtat perfid sau calculat, ei pur si simplu isi faceau treaba ca de obicei si se asteptau ca si restul sa faca la fel. Am fost socat sa aud alti artisti cantandu-si ultimul single: acolo pe stadion nu era publicul tau! Queen nu a procedat asa. Au facut ce le-a cerut Bob. «Cea mai tare prestatie rock din toate timpurile», cum se spune acum. Ce inseamna asta de fapt? O trupa aflata in cea mai buna forma care stia ce face si care i-a lasat pe toti cu gura cascata. Nimeni nu era pregatit... cu exceptia celor de la Queen, isi aminteste Pete Smith, coordonatorul global de evenimente al concertului si autor al Live Aid. Am vazut recitalul pe monitoarele din culise. Cei de la BBC instalasera ecrane in zona artistilor. Cum Harvery comandase atatea ceasuri de perete, toata lumea stia cu ajutorul televizoarelor care era stadiul concertului. Queen nu a tinut cont de reguli si le-a rescris in fix douazeci de minute. Efectul a fost palpabil. Live Aid mergea acum cu motoarele turate la maximum."  | bestseller biografii

| biografii carti

Gigant al logicii secolului XX, ginditor remarcabil, Kurt Godel a fost declarat in 1999 de revista Time matematicianul secolului. Numele sau este legat pentru totdeauna de descoperirea celebrei teoreme de incompletitudine, dar cercetarile sale se intind de la logica pina la cosmologie, filosofie si chiar teologie. Nu intimplator, la Princeton, Einstein pretuia compania lui Godel, cu care discuta despre stiinta, politica si filosofie in plimbarile lor zilnice.   In Dumnezeul logicii, Piergiorgio Odifreddi ofera o prezentare documentata si riguroasa a vietii si operei lui Godel, presarata insa cu anecdote savuroase si digresiuni care intregesc imaginea acestuia. Aventura intelectuala a fostului membru al Cercului de la Viena, geniu al logicii matematice cu o cariera academica stralucita, apare astfel dublata de o viata personala plina de ciudatenii, marcata pina la finalul ei de temeri si obsesii paranoide. | biografii memorii

     Gratie relatiilor pe care le-a construit in timp cu antrenorii lui Jordan, a nenumaratelor cronici in care a consemnat activitatea sportivului atat din timpul perioadei in care a activat la juniori, cat si dupa ce a trecut la baschetul profesionist, a sutelor de interviuri cu prietenii, coechipierii si rudele lui Michael Jordan, Roland Lazenby a reusit sa scrie un adevarat studiu despre jucatorul, simbolul si omul Jordan.      Cand se gandesc la Michael Jordan, celor mai multi pasionati ai baschetului le vin in minte trei calitati incredibile care il definesc pe sportiv si care au intrat in istoria acestui sport: saritura, aruncarea si jocul. In ciuda maretiei sale, personalitatea lui Jordan are insa si o parte intunecoasa: a fost un competitor nemilos si un impatimit al jocurilor de noroc.     “Michael Jordan: Viata” este singura biografie care reuseste sa prezinte intr-un mod echilibrat toate fatetele personalitatii acestui baschetbalist.         Fragment din biografie:       „Prins la mijloc      In mod ciudat, Jordan a gasit intelegere la reporterii desemnati sa transmita despre meciurile echipei, oamenl care ajunsese sa aiba suficienta incredere ca sa discute cu ei inainte de meciuri. S-a bucurat in continuare de sprijinui familiei, mama si fratii sai venind frecvent la Chicago ca sa stea cu el. L-a vizitat si tatal sau, dar asta i-a creat noi probleme, din cauza conftictului tot mai mare dintre parintii lui. Curand, oamenii din jurul lui Jordan si echipa din Chicago au inceput sa observe ca rareori ii vedeau impreuna pe parintii acestuia. Sonny Vaccaro a mentionat ca, dupa acele intalniri nu mai avusese nicio intrevedere cu James si cu Deloris Jordan la care sa participe amandoi.     - La inceput, totul era in regula in deplasari, povesteste Vaccaro. Erau impreuna. Cand s-a intamplat prima data, am avut o sedinta impreuna. Dar apoi, dupa una sau doua ocazii, au fost trase niste linii in nisip. Cu sinceritate, pot sa spun ca nu-mi amintesc sa fi avut vreo conversatie cu ei in care sa obtin mai mult decat o propozitie din partea lor.     Iar angajatii companiei Nike s-au bucurat de asta, pentru ca ei se puteau baza mereu pe doamna Jordan sa fie profesionista.     - Aveai incredere in Deloris Jordan, a explicat Vaccaro. o femeie imbracata impecabil, foarte educata, in timp ce James era mult mai necizelat.     Dar erau implicati in afacerile fiului lor, iar oficialii Nike s-au trezit curand ca negociaza cu tatal lui Jordan, ceea ce i-a displacut lui Vaccaro. Era bine cunoscut faptul ca James Jordan bea prea mult, spune el, iar timpul avea sa arate ca nu te puteai baza pe el in afaceri, spre deosebire de Deloris Jordan, care era de incredere.” | biografii

Scrisa de autorul bestsellerului Leonardo da Vinci, aceasta este prima biografie completa a lui Albert Einstein de cand au devenit accesibile toate documentele sale.   Cum a functionat mintea sa? Ce a facut ca el sa fie un geniu? Biografia lui Isaacson ne arata modul in care imaginatia lui stiintifica a izvorat din natura rebela a personalitatii sale. Fascinanta sa poveste este o dovada a legaturii dintre creativitate si libertate.   Portretul personalitatii surprinzatoare a lui Einstein, minunat realizat. - The New York Times   Walter Isaacson a surprins un Einstein in integralitatea sa. Cu un stil usor, care mascheaza o mare atentie la detalii si acuratete stiintifica, Isaacson ne poarta intr-o calatorie prin viata, mintea si stiinta omului care a schimbat viziunea noastra asupra universului. - Brian Green, profesor de fizica la Universitatea Columbia si autorul volumului The Fabric of Cosmos    Aceasta este o superba tapiserie intelectuala si o lectura minunata. Impletind cu maiestrie realizarile stiintifice revolutionare ale lui Einstein, prolificele sale initiative politice, viata personala complexa si personalitatea sa fascinanta, Isaacson l-a transformat pe transformatorul secolului XX intr-un far calauzitor al secolului XXI. - Martin J. Sherwin, coautor al lucrarii American Prometheus: The Triumph and Tragedy of J. Robert Oppenheimer, castigator al Premiului Pulitzer pentru Biografie, 2006    Einstein a fost cel mai bun exemplu al fortei inteligentei creative. Curiozitatea si permanenta cautare a raspunsurilor l-au facut sa devina una dintre cele mai luminate minti ale tuturor timpurilor. Recomand aceasta carte oricui este curios sa afle povestea de viata a omului din spatele teoriei relativitatii. - Bogdan Ion, Country Managing Partner EY Romania si Chief Operating Officer pentru EY Europa Centrala si de Sud-Est si Regiunea Asiei Centrale | cele mai bune biografii

Din cuprins: Intentiile lui Hitler Incepe ofensiva de vara Criza la Inaltul Comandament german Situatia pe Frontul de Est Raportul meu despre Frontul de Est Pregatirile germane Intentiile sovieticilor Inainte de ofensiva Inceputul ofensivei rusesti Planul lui Hitler si al lui Jodl | biografii celebre

"La 3 decembrie 1926 o femeie indurerata a disparut in mod misterios de la resedinta sa din Berkshire, Anglia. Descoperirea masinii acesteia abandonate in Surrey a provocat ingrijorare cu privire la siguranta ei. A fost gasita o saptamana si jumatate mai tarziu, la un hotel luxos din Harrogate, Yorkshire, citind relatarile din ziare despre cautarea initiata la nivel national pentru descoperirea sa. Cand a fost interogata in legatura cu comportarea sa iesita din comun, sotul ei a intervenit, pretinzand ca femeia suferea de amnezie. Acea femeie era Agatha Christie iar evenimentele din cele unsprezece zile de absenta aveau sa o bantuie pentru tot restul vietii. (...)Misterul din jurul disparitiei ii fascineaza pe oameni chiar si in ziua de azi. Ceea ce rezulta de aici este povestea irezistibila a unei femei aduse de o suferinta personala la marginea disperarii, dar care a reusit sa se salveze si sa devina una dintre cele mai iubite povestitoare ale secolului douazeci." (Jared Cade) | biografii carti

Mai mult decat o carte de memorii despre viata unui profesionist in tenis, OPEN este povestea captivanta a unei vieti remarcabile. Impins de la spate de un tata dominator si irascibil pentru a deveni un campion la tenis, Andre Agassi a reusit ca la varsta de 22 de ani sa castige primul dintre cele opt turnee de Grand Slem pe care le-a cucerit de-a lungul carierei, lucru care i-a asigurat succesul financiar, celebritatea si in multe randuri pozitia de lider mondial in tenisul profesionist. In spatele acestei povesti sta insa istoria unui om adeseori nefericit si confuz, care niciodata nu s-a simtit confortabil cu realizarile sale profesionale. Cu o sinceritate dezarmanta, Andre scrie despre succesul dobandit la o varsta frageda, despre ce inseamna cu adevarat celebritatea, despre casatoria cu Brooke Shields si despre urcusurile si coborasurile unei cariere fabuloase. "Sunt un om relativ tanar. Treizeci si sase de ani. Dar ma trezesc ca si cum as avea nouazeci si sase. Dupa trei decenii de sprinturi, opriri bruste, sarituri inalte si aterizari brutale, corpul meu nu mai pare sa fie corpul meu, mai ales dimineata. In consecinta, mintea mea nu mai pare sa fie mintea mea. Pe cand deschid ochii sunt un strain pentru mine insumi si desi, inca odata, acesta nu e un lucru nou, e mai pronuntat dimineata. Trec repede prin faptele elementare. Numele meu e Andre Agassi. Numele sotiei mele e Stefanie Graf. Avem doi copii, un fiu si o fiica, de cinci si trei ani. Traim in Las Vegas, Nevada, dar momentan locuim intr-un apartament al hotelului Four Seasons din New York, pentru ca joc la US Open 2006. Ultimul meu US Open. De fapt, ultimul meu turneu. Traiesc din tenis, desi urasc tenisul, il urasc cu o patima intunecata si secreta, si totdeauna l-am urat". Andre Agassi "Nu doar memoriile unui sportiv de exceptie, ci un adevarat bildungsroman. O carte de un umor adeseori negru, scrisa de un suflet angoasat si sentimental". The New York Times Book Review "Agassi a scris, probabil, cea mai buna autobiografie a unui sportiv din toate timpurile. O poveste frusta scrisa intr-un stil captivant si plin de nerv. Memoriile lui Andre sunt la fel de fermecatoare precum jocul sau de tenis". Time Magazine "Nu numai ca Agassi si-a dezgolit sufletul in fata cititorilor cum putini atleti profesionisti au facut-o, dar a reusit acest lucru intr-un mod in care nu multi scriitori ar fi facut-o". Entertainment Weekly Carte recomandata de  Bogdan Aron  in cadrul proiectului Libris, " Oameni si carti ". Fragment din cartea "Open. O autobiografie" de Andre Agassi: "Fratii mei se opresc mereu inaintea mea. Rita, sora cea mai mare, Philly, fratele meu mai mare si Tami - toti joaca bine tenis. Suntem ca familia von Trapp a tenisului. Dar eu, cel mai mic, Praslea, sunt cel mai bun. Tatal meu imi spune acest lucru, le spune fratilor mei, ii spune domnului Fong. Andre este alesul. De aceea tatal meu imi acorda cea mai multa atentie. Sunt ultima speranta a clanului Agassi. Uneori imi place atentia speciala a tatalui meu, alteori as prefera sa fiu invizibil, pentru ca tatal meu poate fi infricosator. Tatal meu face diferite lucruri. De pilda, adesea isi baga degetul mare si aratatorul intr-o nara si, cu o durere care-i umple ochii de lacrimi, scoate un buchet gros de par negru din nas. Asa se ingrijeste el. In acelasi spirit, se barbiereste fara sapun sau crema. Pur si simplu da cu un cutit aflat la indemana de-a lungul obrajilor si maxilarelor, rupandu-si pielea si apoi lasa sangele sa i se scurga pe fata pana se usuca. Cand e stresat sau distrat, tatal meu se uita adesea in gol si mormaie: - Te iubesc, Margaret. Intr-o zi o intreb pe mama: - Cu cine vorbeste tata? Cine e Margaret? Mama spune ca, pe cand tata era de varsta mea, patina pe un lac si gheata s-a crapat. A cazut prin ea si s-a aproape ca s-a inecat - n-a mai respirat o buna bucata de vreme. A fost scos din apa si readus la viata de o femeie pe nume Margaret. Nu o vazuse niciodata pana atunci si nu a mai vazut-o niciodata dupa aceea. Dar o vede foarte des in mintea sa si vorbeste cu ea si ii multumeste cu glasul sau cel mai bland. Spune ca viziunea lui Margaret parca il poseda. Nu e constient de ea cand are loc si isi aminteste doar vag dupa aceea." | bestseller biografii

- Una dintre cele mai inteligente fiinte umane care au existat vreodata - Un savant ale carui descoperiri si teorii au dus la aparitia televiziunii si a... bombei atomice - Un tip pacifist cu o freza trasnita Toate cele de mai sus! | biografii

Publicata in 1977, la un an dupa moartea autoarei, O autobiografie te tine cu sufletul la gura asemenea romanelor ei. Scrise cu verva, umorul si nonsalanta bine-cunoscute, franturile de amintiri pe care Agatha Christie alege sa le dezvaluie cititorului – sugerand chiar din titlu ca aceasta este o naratiune foarte personala, nu Autobiografia cu majuscula – sunt deopotriva semnificative pentru memoria afectiva a scriitoarei, cat si pentru epoca pe care a trait-o, o perioada framantata din istoria lumii, de la sfarsitul epocii victoriene, cand lumea parea sa aiba rabdare, la cele doua razboaie mondiale si apoi la deplina maturitate si implinire ca scriitoare din anii postbelici. Copilaria si adolescenta, apoi prima casatorie si nasterea fiicei sale Rosalind, moartea primului sot (al carui nume il poarta) si a doua casatorie, cu arheologul Sir Max Mallowan, pe care l-a insotit in expeditiile de sapaturi in Irak, stau marturie pentru o viata pe care Agatha Christie a stiut sa o traiasca din plin, cu toate suisurile si coborasurile ei.   Asa ca am de gand sa ma desfat cu amintirile mele – pe indelete, fara nici o graba –, asternandu-le din cand in cand pe hartie. E o munca ce-mi va lua multi ani, probabil. Dar de ce o numesc munca? De fapt, e un privilegiu. Candva am vazut un pergament chinezesc foarte vechi de care m-am indragostit pe loc. Infatisa un batran care sedea sub un copac si juca moara. Desenul se intitula Batran savurand bucuria tihnei. Mi-a ramas intiparit in minte pe vecie. - Agatha Christie | biografii carti

    Un astronom care a inteles ca Soarele nu se invarteste in jurul Pamantului     Un om condamnat la arest la domiciliu pentru descoperirile lui     Parintele stiintei moderne     Toate cele de mai sus!     Afla mai multe despre adevaratul Galileo Galilei in aceasta biografie amuzanta si minunat ilustrata!       Fragment din lucrare:       „Capitolul 7     „Foarte periculos"        Atacurile impotriva lui Galileo nu s-au oprit, ci s-au intetit. Galileo continua sa faca descoperiri care contraziceau vechile idei. A spus (si a avut dreptate) ca pe Soare exista pete intunecate, numite pete solare. Iar corpurile puse in apa se scufundau sau pluteau din cauza densitatii lor, nu a dimensiunii. (Iarasi a avut dreptate.) Dar ceea ce continua sa-i supere cel mai tare pe oameni era ideea ca Pamantul nu era centrul Universului.     Mai multi oameni de stiinta au scris carti in care-l faceau praf pe Galileo si ideile lui. Galileo a contraatacat si avea limba la fel de ascutita ca si mintea. Isi trata deseori dusmanii ca pe niste tampiti. „Ignoranta ta ma uluieste", i-a scris unuia dintre ei.    Un cerc loial de savanti il sustinea pe Galileo. Ei i-au poreclit pe adversarii lor „Liga Gugustiucilor" — cu alte cuvinte, creiere de gaina!     In timp ce oamenii de stiinta se razboiau, Galileo si-a indreptat atentia spre o chestiune importanta de familie. In 1613, s-a hotarat sa-si trimita cele doua fiice la manastire. Virginia, care avea treisprezece ani, si Livia, doisprezece ani, si-au trait tot restul zilelor la manastire. Ambele fete au devenit calugarite cand au implinit saisprezece ani. Virginia si-a luat numele de Maria Celeste. Celeste inseamna „ceresc". Poate ca acesta a fost felul ei de a onora pasiunea pentru astronomie a preaiubitului ei tata.     Cu timpul, dusmanii lui Galileo au inceput sa indrepte spre el o noua arma: Biserica Catolica. Ei sustineau ca ideea lui Galileo cum ca Soarele e centrul Universului ataca invataturile Bibliei. Era erezie!     Galileo a fost ingrozit de faptul ca inamicii lui au implicat Biserica in batalia dintre ei. El era un catolic credincios caruia nici prin cap nu-i trecea sa se lupte cu Biserica.” | biografii carti

Muzica este arta care innobileaza orice simtiresi experienta umana, inaltandu-le in planul inefabilului, este o spiritualizare a materiei prin puterea miraculoasa a sunetului. Lucrarea prezinta in ordine cronologica, biografiile marilor compozitori de la Claudio Monteverdi la maestrii ultimilor ani: searialisti, minimalisti si tonalisti. O adevarata enciclopedie muzicala, pe care toti cei ce studiaza muzica sau, pur si simplu sunt pasionati de ea, o vor considera un prilej nu numai de documente, dar si de incantare in fata destinului zbuciumat al celor care au daruit lumii nemuritoarele lor opere muzicale. | biografii carti

Cu ocazia Centenarului Romaniei Mari, Editura For You iti ofera o carte de exceptie, o fresca subiectiva a epocii in care s-a realizat Marea Unire: Povestea vietii mele. Autobiografia Reginei Maria a Romaniei prilejuieste o privire asupra vietii din culisele unor vremuri framantate. Perspectiva autoarei este una privilegiata, a unei printese straine care, casatorita prea devreme prin jocul marilor familii regale, se trezeste captiva intr-un rol si intr-o tara pentru care nu fusese pregatita.   Volumul 1   Nascuta dintr-o Mare Ducesa a Rusiei, Maria Alexandrovna, si din Alfred, Duce de Edinburgh, fiu al ilustrei Regine Victoria a Marii Britanii, Maria/Marie are parte de o copilarie feerica si de o adolescenta neumbrita de griji, fara nicio legatura cu lumea realitatilor sociale, politice si economice ale timpului. Aceasta perioada din viata sa formeaza miezul primului volum al cartii de fata.   Volumul 2   In anii premergatori Marii Uniri din 1918, Principesa Maria ajunsese o femeie frumoasa si plina de viata, despre ale carei farmec si dezinvoltura se vorbea in multe tari.    Amintirile asternute in paginile volumului de fata ne redau o personalitate ce oscileaza dureros intre a-si face datoria fata de tara de adoptie, inclusiv prin a-i oferi „mostenitori”, si impulsurile specifice tineretii, de a trai frumosul in toate manifestarile sale. Aflam, astfel, despre oameni si locuri, despre jocuri politice si viata de familie de la Curtile regale din Europa, precum si despre anevoioasa adaptare a viitoarei regine la stranietatea vietii din Romania.   Personalitatile creionate in aceste pagini nu sunt redate ca „personaje”, ci ca fiinte umane, cu greseli si slabiciuni. Ele sunt zugravite intr-un stil fermecator si puternic evocator, oferindu-i astfel cititorului dimensiuni mai aproape de realitate ale unor personalitati ce au capatat in timp proportii mitice. | bibliografii celebre

Publicata dupa succesul biografiei lui Steve Jobs, Inovatorii este povestea revelatoare a oamenilor care au creat computerul si internetul, o istorie de referinta a revolutiei digitale si un ghid indispensabil al modului in care apare inovatia. Care au fost calitatile care le-au permis anumitor inovatori si antreprenori sa-si transforme ideile vizionare in realitati explozive? Ce a determinat ideile lor creatoare? De ce unii au reusit, iar altii au dat gres? In magistrala sa epopee, Isaacson incepe cu Ada Lovelace, fiica Lordului Byron, care a facut primii pasi in programarea computerelor in anii 1840. Autorul exploreaza personalitatile fascinante care au creat revolutia digitala din zilele noastre precum Vennevar Bush, Alan Turing, John von Neumann, J. C. R. Licklider, Doug Engelbart, Robert Noyce, Bill Gates, Steve Wozniak, Steve Jobs, Tim Berners-Lee si Larry Page. Volumul de fata este povestea modului in care au lucrat mintile lor si a ceea ce i-a facut atat de inventivi. Este, de asemenea, o relatare a modului in care capacitatea lor de a colabora si de a stapani arta muncii in echipa i-a facut sa fie si mai creativi. Intr-o era care cauta sa cultive inovatia, creativitatea si munca in echipa, Inovatorii arata cum se petrec ele. In 2011, revelatoarea biografie a lui Steve Jobs, fondatorul companiei Apple, scrisa de Walter Isaacson a devenit un fenomen global si unul dintre cele mai impresionante bestselleruri de nonfictiune din istorie. Acum, Isaacson ne spune povestea oamenilor care au format personalitati ca Jobs si au facut posibila era digitala. Daca doriti sa intelegeti cum se desfasoara, in mod real, inovatia si felul in care colaborarea conduce la creativitate, atunci veti fi captivati de Inovatorii. O istorie panoramica a revolutiei tehnologice... O poveste exhaustiva, pasionanta... De-a lungul intregii sale relatari trepidante, Isaacson ofera portrete pline de viata – multe dintre ele bazate pe interviuri directe – [si] impleteste cercetarile prodigioase si anecdotele abil ticluite intr-o naratiune plina de vigoare si captivanta despre vizionarii al caror zel si a caror imaginatie continua sa ne transforme viata. Kirkus Reviews Studiul captivant al lui Isaacson arata ca progresul tehnologic este un sport de echipa. Publishers Weekly Walter Isaacson a scris o carte captivanta despre geniu, in care explica modul in care munca in echipa poate duce la un produs creativ, de succes. Inovatorii este o istorie fascinanta a revolutiei digitale in care se discuta, printre altele, despre rolul important, dar deseori trecut cu vederea pe care l-au avut femeile inca de la inceput. Volumul ofera exemple valoroase despre cum se poate ajunge la rezultate fascinante doar in baza unei relatii de colaborare. Sheryl Sandberg | cele mai bune biografii

- Un evreu care s-a nascut acum doua mii de ani - Un predicator condamnat la moarte pentru invataturile sale - Omul despre care crestinii cred ca este Fiul lui Dumnezeu Toate cele de mai sus! | carti bibliografice

Australian Open 2017 – Roger Federer ridica mainile in aer victorios, dupa ce a transformat uluitor cea de-a doua minge de meci impotriva lui Rafael Nadal, adaugandu-si astfel in palmares al 18-lea titlu de Mare Slem. Poate parea un triumf intre multe altele, dar pentru geniul tenisului reprezinta apogeul unei reveniri legendare.   La 35 de ani, recordmenul de la Wimbledon se intoarce spectaculos dupa o pauza de sase luni si ii contrazice ferm pe expertii care deja ii anuntau  retragerea. Este unul dintre acele momente speciale marca Federer cu care sportivul continua sa-si uimeasca placut fanii. Pentru a intelege fenomenul Federer trebuie sa privim in spatele acestor momente, la povestea de succes a unui tanar elvetian care se transforma dintr-un talent extraordinar, dar cu toane, intr-unul din cei mai de succes tenismeni ai tuturor timpurilor si intr-un model de stil recunoscut la nivel mondial.   Rene Stauffer l-a insotit indeaproape pe Federer inca de la varsta de 15 ani si contureaza cu multa sensibilitate cele mai importante momente din cariera sportivului. De la modelele care i-au marcat adolescenta la ascensiunea razanta in topurile tenisului mondial si pana la implicarea sociala a familistului Federer – o carte unica, pe masura unei biografii unice.   Cartea de fata este cea de-a doua biografie pe care o scriu despre Federer. In cautarea perfectiunii a fost publicata initial in 2006, dupa care i-au fost aduse multiple adaugiri, a fost tradusa si redactata in multe limbi. Aceasta se sfarseste dupa cel de-al 17-lea titlu de Mare Slem (Wimbledon, 2012) – cu cat trecea timpul, cu atat era mai clar ca urmatorul capitol important urma sa fie retragerea.   Dar probabil ca si zeii tenisului au fost impresionati de tenacitatea lui Federer. Asa ca, la varsta la care altii se retrasesera de mult, i-au daruit o revenire cum nici el nu si-ar fi imaginat-o. I-au permis sa se bucure inca o data de succese de basm si sa rescrie, din nou, istoria tenisului. Astfel mi-au dat si mie pretextul si motivatia de a rescrie de la zero biografia lui Federer. Mi-a fost clar ca nu imi vor ajunge unul sau doua capitole suplimentare daca vreau sa-i surprind cariera, viata si importanta in tenis asa cum merita. Mult prea multe se intamplasera in mai bine de zece ani. Le vedeam mult mai clar acum. Mult prea frumoasa si magica fusese povestea revenirii sale. — RENE STAUFFER   Roger Federer, „gentlemanul din tenis” (NZZ) nu este doar unul dintre cei mai de succes tenismeni ai tuturor timpurilor, ci si o persoana implicata social si un om extrem de atent cu viata privata. Rene Stauffer este unul dintre putinii jurnalisti care a avut acces direct la „planeta Federer”. I-a fost alaturi si in 2016, cand sportivul si-a intrerupt abrupt sezonul, dar si cand a depasit criza si a castigat Australian Open, o jumatate de an mai tarziu. Stauffer descrie cu precizie ce oameni, antrenori si mentori au fost esentiali pentru aceasta cariera de exceptie si cum va dainui influenta lui Federer pe teren, dar si in afara acestuia, dupa ce sportivul isi va incheia cariera.     Roger Federer este cel mai bun jucator pe care l-am cunoscut in peste 40 de ani de tenis. — JOHN McENROE | top biografii

Corneliu Zelea Codreanu. Ascensiunea si caderea „Capitanului“ Avand la baza o documentare intinsa pe zece ani, inclusiv in arhive din tara si din strainatate sau in presa vremii, cartea istoricului vienez Oliver Jens Schmitt este prima biografie fundamentata stiintific a conducatorului miscarii legionare. Cu acest volum, Schmitt umple un gol important in istoriografia romaneasca. Dar o face intr-un fel care nu il pierde nici o clipa din vedere pe cititorul nespecializat: istoria autoproclamatului mantuitor al neamului romanesc se desfasoara in fata ochilor nostri cu o fluenta si naturalete ce integreaza parca fara efort minutioasa cercetare a istoricului. Ascensiunea si caderea lui Corneliu Zelea Codreanu devin pe deplin inteligibile abia pe fondul unui climat social-politic tumultuos, in care intrigile elitei politice bucurestene se conjuga, la celalalt capat al spectrului, cu fenomene de masa precum cel declansat de „minunea“ de la Maglavit. Rolul lui Codreanu in istoria Romaniei nu a fost niciodata evaluat cu luciditate, nici in context cultural, nici istoriografic. Biografia lui Oliver Jens Schmitt este un pas important in aceasta directie, dar doar in masura in care… va declansa o dezbatere onesta, lipsita de patos nationalist.“ - Irina Nastasa-Matei Oliver Jens Schmitt asaza evolutia acestui personaj complex in contextul mai larg al istoriei Romaniei intre primul si al doilea razboi mondial, intr-o analiza penetranta si comprehensiva. Profesorul Schmitt il redescopera pe Zelea Codreanu nu doar in contextul istoriei interbelice romanesti, ci si in cel al evolutiilor europene. - Emil Hurezeanu Traducere de Wilhelm Tauwinkl | carti bibliografice

Cartea pe care o aveti in fata este...  - Cea mai intima poveste din cate s-au scris despre viata lui Freddie Mercury  - Adevarul din spatele zvonurilor scandaloase    De la nume celebre ca Elton John, Kenny Everett, Elizabeth Taylor si Rod Stewart, la armata nevazuta de iubiti, oameni de casa si pierde-vara, Peter Freestone i-a vazut si i-a cunoscut pe toti cei care au jucat un rol in tragicomedia care a fost viata scandaloasa a lui Freddie Mercury.    Cei doi s-au imprietenit pe loc, Peter devenind repede asistentul personal al superstarului, fiind alaturi de el pana la moartea acestuia, in 1991.    Acum ne spune toata povestea...    Am fost pentru Freddie bucatar-sef, spalator de sticle, chelner, valet, secretar, om de serviciu... si matusa intelegatoare din momentele sale de agonie”, scrie Peter Freestone. „Am calatorit cu el in toata lumea, am fost alaturi de el pe culmi, dar si in cele mai negre momente... I-am fost bodyguard si, la finalul vietii, am fost una din infirmierele lui.    Peter Freestone a fost asistentul personal al lui Freddie Mercury in ultimii 12 ani ai vietii artistului.  A locuit cu el la Londra, München si New York, fiindu-i alaturi in ceasul mortii. | cele mai bune biografii

Elisabeta a II-a este cea mai celebra femeie din lume. Cu toate acestea, ea ramane, probabil, si persoana publica despre care avem cele mai putine informatii. Din 1952 incoace, si-a uimit intotdeauna contemporanii prin faptul ca a stiut sa tina pasul cu vremurile, pentru a apara monarhia pe care o reprezinta. De aceea continua sa fie respectata si admirata. Regina este reperul unui univers care ar fi de neconceput fara ea, fara faimoasele sale palarii, fara zambetul formal si modul discret in care bate ritmul cu piciorul drept cand defileaza fanfara.   Recurgand, ca intotdeauna, la cele mai bune surse documentare, cunoscutul jurnalist francez Jean des Cars urmareste destinul Elisabetei a II-a de la copilaria acesteia pana la casatoria nepotului sau, printul Harry, cu Meghan Markle, trecand prin toate episoadele, de importanta mai mare sau mai mica, publice sau private, care i-au marcat viata: al Doilea Razboi Mondial, moartea tatalui, scandalurile in care au fost implicati sotul sau, sora sa, problemele conjugale ale copiilor, autorul neuitand sa aminteasca de pasiunea reginei pentru cainii din rasa corgi si pentru cai...   Apreciat cronicar al marilor monarhii europene, Jean des Cars ne prezinta, in aceasta prima biografie ilustrata a reginei, viata celei mai fascinante femei din lume, veritabil simbol al secolului al XX-lea. Sa tii atentia lumii vie vreme de 67 de ani este un record neegalat si Elisabeta a II-a reuseste – cu fiecare aparitie publica, mesaj televizat, vizita protocolara, actiune de binefacere – sa tina publicul cu sufletul la gura. Adeseori imprevizibila, totdeauna insa justificata in decizii, regina Angliei este in permanenta ocupata. Agenda riguros intocmita cuprinde vizite in numeroase tari, nu doar in cele ale Commonwealth‑ului, primiri de oaspeti din afara spatiului britanic, inaugurari, urmarirea activitatii unor societati caritabile sau a modului in care sunt realizate anumite lucrari publice, precum Elizabeth Line a metroului londonez ce va fi data in folosinta anul acesta. Un bilant demn de Cartea Recordurilor arata ca suverana Marii Britanii a facut pana acum peste 1000 de vizite oficiale, in 100 de tari, ca patroneaza 626 de opere de binefacere si ca, totodata, contul ei pe Twitter a fost urmarit, din clipa deschiderii, de 2 milioane de persoane. - Georgeta Filitti | bibliografii celebre

Aceasta carte este, in primul rand, povestea unui om care nu stie sa primeasca iubirea neconditionata. Omul care se priveste pe sine si se povesteste este Anthony Quinn, actorul celebru al carui nume va ramane vesnic legat de Zorba Grecul. Revizitandu-si impreuna cu psihologul trecutul si sentimentele cele mai sumbre, incearca sa inteleaga iubirea si moartea. Inainte de toate, moartea fiului sau. Cum a inceput drumul lui Anthony Quinn prin viata? Unde? Cand? Cu cine? Dar traseul spre Hollywood? Pe parcurs se ivesc figuri precum Mae West, Katherine Hepburn, John Barrymore sau Gary Cooper. Emotionanta si ampla confesiune a actorului care a cucerit lumea, nepretuit document de viata, este lectura obligatorie pentru oricine vrea sa afle pretul creatiei. Fragment din cartea "Pacatul originar" de Anthony Quinn "Dragostea insemna ore ingrozitoare de asteptare si de frica. Dragostea insemna sa gatesti pentru omul tau, care vine de la batalie, si sa-i carpesti hainele. Dragostea insemna sa-i multumesti lui Dumnezeu ca omul tau e inca in viata. Intr-o noapte, peste cateva luni, in timp ce eram cu totii inghesuiti ca sardelele intr-un tren - de data asta eram trimisi mai departe in sud, spre Zacatecas i-am spus ca ti-am simtit primele miscari in burta. A ras. Peste cateva zile, noi, femeile, spalam rufe pe malul unui rau, cand a aparut un sergent. - E vreuna dintre voi gravida?  Cateva dintre noi au ridicat mana si ni s-a zis sa ne intoarcem in tabara si sa ne adunam lucrurile. Ne trimiteau acasa pentru ca simtisera ca barbatii nu mai luptau la fel de bine cand isi faceau griji pentru femeile lor gravide. L-am implorat pe sergent sa ne dea voie sa ne luam la revedere de la barbatii nostri. A refuzat. Pe cateva le-au tarat si le-au urcat in trenul spre Chihuahua. Am plans pentru prima data pentru ca eram despartita de Francisco. Mi-am dat seama ca eu chiar sunt femeia lui. M-am intrebat cine o sa-l hraneasca si o sa aiba grija de el. In Chihuahua m-am dus imediat s-o caut pe mama. Mi s-a spus ca se mutase. Nimeni nu stia unde. Am fost acasa la Dona Sabina. Am incercat sa-i zic sa nu-si faca griji pentru fiul ei, ca era bine, dar cand m-a vazut cu burta mare n-a stiut cum sa scape de mine mai repede. Una dintre vecine mi-a oferit o camaruta unde mi-a spus ca pot sa stau si sa-mi nasc copilul. Nu era acolo decat o saltea micuta, pusa direct pe podeaua tare, de pamant." | bibliografii celebre

Viata in salbaticie. Ghidul complet de explorare si supravietuire Ghid full-color cu sute de ilustratii care arata tehnicile de supravietuire ale lui BEAR GRYLLS Fost ofiter SAS, unul dintre cei care a reusit sa urce pe Everest, detinatorul de recorduri la supravietuire in situatii limita si conditii extreme, Bear Grylls este autorul a numeroase bestsellere si unul dintre cei mai urmariti realizatori de emisiuni pe Discovery din lume. Ghidul ilustrat cuprinde informatii despre metode si instrumente improvizate pentru a putea face orice: - Cum sa aprinzi focul fara chibrituri - Cu ce plante te poti hrani cand nu mai ai mancare - Unde poti gasi apa limpede - Cum sa te descurci pe orice fel de teren si pe orice fel de vreme, doar cu ce gasesti in natura. Cititorii pasionati de aventuri vor citi despre: - Pericole si capcane ascunse pe care un profesionist stie sa le evite - Ponturile secrete ale lui Bear pentru explorarea terenului, invatate cu greu pe propria piele - Exercitii fizice care te pregatesc de la zero inainte sa pleci in expeditie - Improvizatia pe teren - tot ce poti sa faci chiar daca nu ai uneltele necesare la tine - Povesti adevarate la foc de tabara - de la soldati din Fortele Speciale si alti exploratori | biografii

Povestea vietii mele - Benjamin Franklin Prin Povestea vietii mele, magistralul Benjamin Franklin ne introduce in lumea Americii coloniale de secol XVIII. Sinceritatea cu care omul de stiinta dezvaluie detaliile vietii sale este cuceritoare si memorabila, iar lectiile de viata pe care ni le impartaseste sunt la fel de pretioase si acum. De origini umile (fiu al unui lumanarar), Franklin a reusit sa se distinga inca din adolescenta prin sarguinta, cumpatarea si firea sa intreprinzatoare. In vremea sa, Franklin era extrem de cunoscut si de influent in Europa. A organizat prima biblioteca publica din America si a contribuit la infiintarea Universitatii din Pennsylvania. Din 1785 pana in 1788, a indeplinit functia de guvernator al statului Pennsylvania. Spre sfarsitul vietii, si-a eliberat propriii sclavi si a devenit un abolitionist convins. Temperanta pe care a cultivat-o inca din tinerete, precum si grija de a nu rani orgoliul celorlalti i-au deschis drumul catre functii importante in politica si diplomatia americana. S-a straduit toata viata sa obtina cele mai mari virtuti accesibile unui om, recunoscand in acelasi timp, fara ipocrizie, ca slabiciunile si tentatiile tipic omenesti l-au infrant in numeroase ocazii. In ciuda acestui fapt, aspectele mai putin laudabile ale personalitatii lui Franklin nu sunt de ajuns pentru a eclipsa realizarile si influenta acestui simbol al Americii timpurii. Benjamin Franklin (1706-1790) se numara printre Parintii Fondatori ai Statelor Unite ale Americii. De asemenea, a fost un scriitor de marca, editor, politician, om de stiinta, inventator si diplomat. In istoria fizicii ocupa un loc important datorita descoperirilor sale cu privire la electricitate. A inventat paratrasnetul si lentilele bifocale. A militat neobosit pentru unitatea coloniala si a aparat interesele americane in fata britanicilor. A fost primul ambasador american in Franta, convingandu-i pe francezi sa intervina in Razboiul de Independenta al Statelor Unite. | biografii carti

„Finala Wimbledon din 2008 dintre Rafa Nadal si Roger Federer a fost partida cea mai lunga din istoria de 131 de ani a acestei competitii si, pentru multi, cea mai frumoasa partida de tenis jucata vreodata. John McEnroe, care se afla pe Terenul Central in calitate de comentator pentru televiziunea americana, a declarat ca este cel mai bun joc pe care l-a vazut vreodata. Bjorn Borg, aflat si el in arena ca spectator, omul care l-a invins pe McEnroe in cel mai aprig duel de pana la Nadal si Federer pe care si-l putea aminti cineva la Wimbledon, a declarat si el ca fusese martorul celei mai marete partide din istorie. Unii ziaristi sportivi au spus ca a fost pur si simplu cea mai frumoasa inclestare din intreaga lume a sportului. “ -  John Carlin „Mintea mi s-a oprit, emotiile au dat navala si odata tensiunea eliberata, corpul meu nu a mai putut sa-mi sustina greutatea. Brusc mi-am revenit si in nebunia declansata in arena, am realizat ce s-a intamplat. La varsta de douazeci si patru de ani am castigat toate cele patru turnee de Grand Slam; am scris istorie; am realizat ceva ce nici nu indraznisem sa visez vreodata, ceva ce avea sa ramana cu mine toata viata, ceva ce nimeni nu-mi va putea lua niciodata. Orice urma sa se intample, de-acum stiam ca intr-o zi voi parasi acest sport ca o figura importanta, ca unul dintre cei mai mari campioni si speram - mi-a trecut si asta prin cap atunci - ca unul despre care toti ceilalti vor spune ca a fost un om bun.“ - Rafael Nadal „Traducerea in limba romana vine acum, intr-un moment de cumpana al carierei ibericului si sunt convins ca toti cititorii acestei carti, indiferent de preferintele pentru unul sau altul dintre marii campioni ai sportului alb din acesti ultimi ani, vor exclama la sfarsitul lecturii: Vamos, Rafa!“ -  Dragos Neacsu, Erste Asset Management     CUPRINS:     Cuvant inainte Lista personajelor 1. Linistea terenului central 2. Un duo dinamic 3. Fotbalistul care n-a mai existat 4. Pasarea Colibri 5. Teama de victorie 6. „O invazie de bucurie pura" 7. Mintea mai presus de materie 8. Paradisul pierdut 9. Sus, deasupra lumii Superlativele carierei Multumiri Carte recomandata de  Bogdan Aron  in cadrul proiectului Libris, " Oameni si carti ".     Fragment din volumul "Rafa, povestea mea" de Rafael Nadal, John Carlin:     “Cea mai lunga zi     Finala Wimbledon din 2008 dintre Rafa Nadal si Roger Federer a fost partida cea mai lunga din istoria de 131 de ani a acestei competitii si, pentru multi, cea mai mare partida de tenis jucata vreodata. John McEnroe, care se afla pe Terenul Central in calitate de comentator pentru televiziunea americana, a declarat ca este cel mai bun joc pe care l-a vazut vreodata. Bjorn Borg, aflat si el in arena ca spectator, omul care l-a invins pe McEnroe in cel mai aprig duel de pana la Nadal si Federer pe care si-l putea aminti cineva la Wimbledon, a declarat si el ca fusese martorul celei mai marete partide din istorie. Unii ziaristi sportivi au spus ca a fost pur si simplu cea mai frumoasa inclestare din intreaga lume a sportului. New York Times a apreciat atat de mult aceasta intalnire, incat i-a consacrat un editorial.     „Lumina dispare incet si, cu toate ca toti oamenii de pe arena simt din ce in ce mai apasator greutatea orelor scurse din aceasta partida, cei doi jucatori trebuie sa joace in clipa prezenta", spune cu o intelegere profunda a jocului editorialistul de la Times, „lasand la o parte tot tine de trecut pentru a juca inca un serviciu, in vreme ce toti spectatorii se intreaba mirati cum de reusesc sa o faca - si nu e vorba doar de proiectia mintii, de imaginarea traseului mingii, ci si de abilitatea de a nu-si imagina, de a nu face salturi fanteziste in privinta victoriei sau fnfrangerii. Dorinta lor se afla in jocul in sine. Dar dorintele noastre au luat-o razna si ne este greu sa si respiram - ba mai mult decat atat, ne este greu sa. privim."     Daca ziaristului de la Times ii era din ce in ce mai greu sa respire, ne miram ca membrii familiei Nadal nu au murit de asfixie colectiva. „Cand s-a ispravit, am plans de fericire", spune Sebastian Nadal cu usurare, la sfarsitul celei mai lungi zile din viata sa, „si aveam senzatia ca trupul meu e mai usor, ca o mare greutate se ridicase de pe spatele meu. Tot meciul am fost ros de teama cumplita ca se va repeta istoria din 2007, ca-l voi vedea din nou pe Rafa eu sufletul distrus pe podeaua de la dus, iar eu voi fi inca o data incapabil de-a face ceva care sa-i usureze suferinta.” | bibliografii celebre

Cel mai tanar rege al Romaniei urca pe tron intr-o vreme in care tarilor din rasaritul Europei li se rezerva „rolul de cobai intr-un experiment de un cinism care intrece inchipuirea omeneasca“, cum va spune chiar el. In zilele noastre, marturia lui despre abdicare e pusa la indoiala de unii, preferandu-i-se documente anonime ale regimului comunist instalat la putere prin frauda, minciuna si manipulare. Este Mihai I un invins? Daca implinirea unui destin se masoara in succese aclamate public si compromisuri de anvergura, atunci acest rege nu e un model de urmat. Dar, daca statornicia, rabdarea si modestia definesc viata adevarata, atunci ultimul rege al romanilor ramane pentru generatiile viitoare un reper de intelepciune intr-o lume rascolita de fantasmele puterii.   La ora 9, suna telefonul din birou. Mihai e anuntat sa se prezinte in sala tronului, pentru depunerea juramantului. Vocea care-i vorbeste i se adreseaza cu «Majestate». Buimac, are sentimentul ca retraieste o dimineata din copilarie cand bona ii spune ca e rege, iar el o intreaba daca, in cazul asta, mai are voie sa se joace. E un cosmar? E realitate? E copil? A crescut? Iar e rege? Iar e singur? Dureaza mult? Se imbraca in graba incercand sa-si ascunda emotiile si sa-si compuna, ca de atatea ori pana atunci, in situatiile dificile, o fata impenetrabila. Collect yourself, i-ar sopti Sitta daca ar fi cu el.   Fotografia de pe coperta: Regele Mihai in castelul de la Sinaia, 1 aprilie 1946 | biografii

Franz Joseph si Sisi. Vor ramane pentru eternitate un cuplu legendar, printre cele mai admirate din toate timpurile. Au fost uniti la bine si la rau, avand parte impreuna de cateva bucurii si de nenumarate tragedii personale si politice, toate ancorate in memoria europeana ca preludii ale sfarsitului unei lumi, acea lume de dinaintea anului 1914, „lumea de ieri", cum avea sa scrie Stefan Zweig. Prezenta lucrare, consolidata printr-o noua abordare documentara, isi propune sa relateze viata acestui cuplu inedit si, de aceea, romanesc. Cum a fost viata lor publica, dar cea privata? Cum functiona oare aceasta monarhie conjugala, dubla si ea? In ce domenii au fost ei oare de acord? Stiau ei oare adevarul despre moartea la Mayerling a unicului lor fiu si mostenitor? Si, apoi, aceasta simpla intrebare, care ar putea lamuri atatea nedumeriri: oare s-au iubit cu adevarat, chiar daca n-au fost fericiti? De la mariaj la coabitare, de la crize la intelegere cordiala, de la speranta la disperare, de la amuzament la agasare, de la exasperare la furie, aceasta biografie incrucisata isi propune sa redea destinul exceptional a doua capete incoronate, ridicate la rangul de mit inca din timpul vietii lor. Mitul „ultimului monarh de scoala veche", omul indragostit definitiv de spectaculoasa razvratita a curtii, sotia lui fugara, asasinata de un anarhist. O moarte care a bulversat popoarele si a sfasiat sufletul sotului ei, ramas neconsolat si resemnat pana la propriul sfarsit. Au format un cuplu atipic, de o cutezanta insolita. Jean des Cars, cu inconfundabilul sau talent narativ, ne dezvaluie culisele relatiei dintre un barbat al datoriei si o femeie rebela.   Nascut la Paris in 1943, Jean des Cars (pe numele intreg, Jean Marie de Perusse des Cars) este un scriitor si jurnalist francez, colaborator la Paris Match, Figaro Magazine si Jours de France. Istoric reputat si autor prolific, el si-a creat un nume ca pasionat cronicar al marilor case dinastice europene si al destinelor celor mai ilustri reprezentanti ai acestora. Printre lucrarile sale cele mai cunoscute, aparute si in limba romana la Editura Trei, se numara Sceptrul si sangele, Saga dinastiei de Habsburg, Saga dinastiei de Windsor, Saga favoritelor si Ludovic al II-lea al Bavariei sau Regele nebun. | carti biografii

Cind, seara tirziu, se pornise ploaia, barbatul aparuse cu cutia aceea mica in mina, aratindu-i-o incintat. Am luat-o din Dorohoi, de la libraria lui Bercovici. E sirguincios si e un copil cuminte, o merita, a zis el. Maria s-a repezit la cutie cu praf dezinfectant si, cu miscari scurte, a sters vioara de opt ori. Sa nu i-o dai decit miine-dimineata, altfel nu doarme toata noaptea, a zis ea. Cind a intrat sa-l verifice, baiatul dormea. Dimineata, dupa ce a facut focul in soba, Costache a mai deschis o data cutia, trecindu-si degetele peste vioara cu trei corzi – un fel de instrument de jucarie, dar un instrument perfect pentru un baiat de nici cinci ani. A asteptat cu nerabdare ca George sa se trezeasca, sa se spele si sa manince, apoi, dupa ce a inchis fereastra si ropotele ploii au scazut in intensitate, a luat cutia si i-a intins-o. Baiatul era asezat pe scaunelul de linga vatra – a deschis cutia si, dupa ce a privit vioara citeva secunde, a ridicat-o si, cu o miscare scurta, a aruncat-o direct in foc. Maria inlemnise in picioare, in spatele lui Costache – barbatul ramasese cu zimbetul impietrit pe fata, fara replica. Am zis ca imi doresc o vioara, nu o jucarie, a zis baiatul, ridicindu-se calm. O vioara cu cinci strune, la care sa cint, nu sa ma joc, a zis aproape soptit, ca pentru sine, apoi a parasit incaperea. - Fragment Fracment din cartea "Enescu. Caiete de repetitii" de Dan Coman "Prima lucrare pe care a reusit sa o cinte, la vioara, de la cap la coada, acompaniat de inginerul Zoller la pian, a fost Sonata Primaverii de Beethoven. Mama si tatal, unchiul si matusa Tinca au format primul lui public. Entuziasmul lor l-a lasat indiferent pe baiat. Intors in camera lui, a incercat in zadar sa inteleaga starea aceea ciudata, venita imediat dupa bucuria enorma pe care o resimtise cintind. La sfirsitul primaverii, dupa mai multe incercari (primele, cele mai scurte, avind douasprezece masuri, nu-l incintau indeajuns), a terminat prima sa compozitie. Suficient de multe note ca sa-l multumeasca, o armonie bogata, extrem de sofisticata. Nu era un dans, nici un simplu cintec de leagan - folosise toate cunostintele acumulate pina atunci, lucrind ore in sir, adaugind note dupa note dupa nenumarate note, simtind caldura speciala a placerii explodindu-i in stomac, in inima si in cap. Scrisese pe caietul cu coperti galbene mai multe variante de titlu, desi tot prima ii placea cel mai mult. Pamint Romanesc - opera pentru pian si vioara, de George Enescu, compozitor roman, in virsta de 5 ani. A copiat titlul, cit mai caligrafic, pe manuscris si l-a ascuns: deocamdata, acela era secretul lui. Primul lui mare secret, de care se bucura singur, pe ascuns." | biografii memorii

S-a scris mult despre Maria Tanase, needificator. Melodrama, sentimentalismul, senzationalismul ieftin au facut neclara imaginea unui personaj intrat oricum in legenda. Stejarel Olaru ne ofera cu totul altfel de carte, remarcabila prin valoarea ei documentara si cuceritoare prin talentul literar cu care a fost scrisa. Stiam ca Stejarel Olaru este un istoric eminent, nu stiam ca este si un scriitor de elita. Am aflat acum. Este una dintre cele mai bune carti aparute dupa 1989. - Alex. Stefanescu   Stejarel Olaru (n. 1973) este istoric si politolog, expert in istoria serviciilor de informatii. A fost consilier de stat pe probleme de securitate nationala la Cancelaria Prim-ministrului (2006-2008), director al Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului in Romania (2006-2010), secretar de stat in Ministerul Afacerilor Externe (2013-2014), in prezent fiind lector universitar. A publicat Securistii partidului. Serviciul de cadre al PCR ca politie politica (in colab., Polirom, 2002), Ziua care nu se uita. 15 noiembrie 1987, Brasov (in colab., Polirom, 2003; ed. a II-a, Polirom, 2017), Cei cinci care au speriat Estul. Atacul asupra Legatiei RPR de la Berna (februarie 1955) (Polirom, 2003), Vademekum Contemporary History Romania. A Guide through Archives, Research Institutions, Libraries, Societies, Museums and Memorial Places (in colab., Commissioned by Stiftung zur Aufarbeitung der SED-Diktatur, 2004), Stasi si Securitatea (in colab., Humanitas, 2005), Rimaru – Butcher of Bucharest (in colab., Profusion Book Publishing House, 2012) si Agentul nostru Victor (Polirom, 2018). Este editorul memoriilor lui Ion Ratiu publicate de Editura Corint. | biografii carti

…abia dupa-amiaza, in intilnirile cu Cecilia, in salon, in atelier sau, curind, pe cimpul verde de la marginea oraselului, unde el desena, iar ea statea si-l privea, urmarindu-i miinile si ascultindu-i sfaturile, despre culori care se vad si care nu se vad, despre nuante care exista si nuante care ar putea exista, despre umbre care cresc si descresc, despre sufletul unei linii, despre poezia unei curbe, despre taria vibranta a aerului si scurta viata a soarelui dintr-o scinteiere fugara, abia atunci el ii strecura deodata in mina mica plicul cu colturi inmuiate de asteptare… - Fragment   Asa s-au nascut si garoafele astea, acum. Cite ceasuri trecusera? Ceasuri sa fi fost, sau zile? Zile, dar cite? Inca era lumina afara, lumina aceea de toamna, si-n incapere aerul era incins, incarcat. Cineva a crapat usa. S-au auzit niste pasi, ceva soapte, apoi iarasi tacere. Motanul de Angora nu era de vazut nicaieri, probabil dormea visind tramvaie si vrabii, incolacit pe vreun colt de divan, intre perne grase, departe de oameni. Prabusit in fotoliu, scaldat in sudoare, cu vene albastrui zbatindu-i-se pe frunte si git, cu mina dreapta atirnindu-i deoparte, ca o ramura frinta pe linga trunchi, cu pensula legata de degete atingind podeaua cu virful sau umed si alb, miraculos inflorit la capatul toamnei, Luchian nu mai avea forta decit sa priveasca. - Fragment   Se auzea o muzica, si lina, si vesela, ca din alta lume venita. Padurea de mesteceni dansa din nou, cu tot cu izvoare, cu pasari si ierburi. Un cerb aparut dintre trunchiuri s-a apropiat cu sfiala de el si i-a atins palma cu botul cel umed. Dar cind el a vrut sa-l dezmierde, animalul a tresarit si-a fugit, ridicind in urma lui rotocoale de argint. Cind muzica a tacut, padurea de mesteceni s-a despartit in doua, scotind la iveala o carare de liniste. - Fragment | biografii celebre

Fiul meu este un corp plutitor intr-o apa neagra, el bate la usa, nu vrea sa ma deranjeze, merge in virful picioarelor, lipit de pereti, ocupa atit de putin spatiu, incit imi vine sa-l leg de scaun si sa-l hranesc fortat, el ma imbratiseaza uneori, iar eu nu-l string prea tare, pentru ca mi-e teama sa nu-l sparg in bucati. Fiul meu este de sticla si il admir in tacere, pentru ca s-a intors la mine, desi nimeni din lumea asta imputita si coclita n-a crezut ca acest pui de jidan cacacios si incapatinat va putea supravietui. - Fragment   Am dat sa ma ridic, dar imi era imposibil. – Fir-ar sa fie, am uitat sa ma prezint! Steinhardt! S-a aplecat, mi-a intins mina, a ezitat, apoi si-a retras-o. – Nu puteti sa va miscati. V-a lovit o masina. Mergeam spre casa si mi-a parut ca am auzit ceva in spatele meu. Nu stiu, Dumnezeu m-a facut sa intorc capul! Adica nu doar sa intorc capul, a fost mai mult. Am mers un colt inapoi si v-am gasit aici, pe drum. Va amintiti ceva? - Fragment   Unii baieti din manastire aveau indatorirea de a «tipa» mincare la porci. Ca sa duca resturile de la bucatarie pina la porci era ceva drum, asa ca foloseau un carucior, in care transportau un bidon de plastic mare, de 60 de litri, plin cu resturi. Se intimpla uneori ca peste laturi sa fie aruncate si niste prajituri care poate se intarisera sau rincezisera prin camara. Eu si parintele Nicolae treceam intr-o zi pe acolo, pe linga cei care transportau bidonul, iar parintele s-a oprit si le-a zis: – Vedeti cum plutesc prajiturile acelea? Credeti-ma, cind am fost la puscarie, daca ne-ar fi dat in ziua de Paste asemenea mincare cum dati voi acum la porci… Pai, porcii astia sint niste boieri, maninca ciorba cu prajituri plutind pe deasupra… Aoleu si vai! - Fragment | biografii personalitati

Povestea fetei care a luptat pentru educatie si a fost impuscata de talibani. M-am nascut intr-o tara care a luat fiinta la miezul noptii. Cind am fost atit de aproape de moarte, abia trecuse de miezul zilei.   Cind talibanii au ocupat Valea Swat din Pakistan, printre foarte putinii care au indraznit sa protesteze a fost si o fata. Malala Yousafzai a refuzat sa taca si a luptat pentru dreptul ei la educatie. In ziua de marti, 9 octombrie 2012, la cincisprezece ani, Malala aproape ca a platit cu viata aceasta indrazneala. In timp ce se afla in autobuzul care o aducea acasa de la scoala, a fost impuscata in cap de la mica distanta. Desi aproape nimeni nu mai credea ca va trai, Malala s-a insanatosit, iar fetita nascuta intr-o regiune din nordul Pakistanului a ajuns sa tina discursuri in salile sediului ONU din New York. La saisprezece ani, Malala este un simbol al protestelor pasnice si cea mai tinara persoana nominalizata vreodata la Premiul Nobel pentru Pace. Eu sint Malala este povestea extraordinara a unei familii dezradacinate de terorismul global, o poveste despre lupta pentru dreptul fetelor la educatie, despre un tata care, infiintind el insusi o scoala, si-a incurajat permanent fiica sa se exprime liber si sa continue sa invete. Totodata, este marturia curajului unor parinti care isi iubesc cu ardoare fiica intr-o societate care pretuieste fiii.   Eu sint Malala ne intareste credinta in puterea oamenilor de a schimba lumea. Fragment din volumul "Eu sunt Malala" de Malala Yousafzai si Christina Lamb: "Dupa aceea, Radio Mullah si-a indreptat atentia catre scoli. A inceput sa tina discursuri impotriva administratorilor de scoala si sa le felicite pe nume pe fetele care renuntau. „Domnisoara Cutare nu se mai duce la scoala si o sa ajunga in rai”, spunea el; sau: „Domnisoara X din satul Y a renuntat la scoala in clasa a cincea si o felicit pentru asta”. Pe fetele ca mine, care inca mergeau la scoala, le numea bivolite si oi. Nici eu, nici prietenele mele nu puteam pricepe unde greseam. - De ce nu vor sa lase fetele sa mearga la scoala? l-am intrebat pe tata. - Le e teama de puterea stiloului, mi-a raspuns el.  Apoi, un alt profesor de la scoala noastra, care preda matematica si avea parul lung, a refuzat sa mai tina ore fetelor. Tata l-a concediat, dar alti profesori s-au aratat ingrijorati si au venit in biroul lui. „Domnule, nu faceti una ca asta”, l-au rugat. „Trecem prin vremuri grele. Lasati-l sa ramina si ii tinem noi orele.” Parea ca in fiecare zi se mai emitea un decret. Fazlullah a inchis saloanele de infrumusetare si le-a interzis barbatilor sa se barbiereasca, asa ca frizerii au ramas fara ocupatie. Tata, care poarta doar mustata, a declarat ca nu avea sa-si lase barba pentru talibani. Talibanii le-au interzis femeilor sa mearga la bazar. Mie nu-mi parea rau ca nu mai puteam merge la bazarul Cheena. Nu-mi placea sa fac cumparaturi, spre deosebire de mama, care se uita la hainele frumoase, chiar daca nu stateam prea bine cu banii. Mama imi spunea mereu: - Acopera-ti fata - oamenii se uita la tine. - Nu-mi pasa, si eu ma uit la ei, ii raspundeam, iar ea se supara. Mamei si prietenelor ei nu le convenea ca nu puteau sa mai mearga la cumparaturi, mai ales in zilele dinaintea sarbatorilor Eid, cind obiceiul e sa ne gatim si sa mergem la tarabele luminate care vind bratari si henna. Toate aceste lucruri disparusera. Femeile nu erau atacate daca mergeau la piata, dar talibanii au tipat la ele si le-au amenintat pina le-au facut sa ramina in casa. Un singur taliban putea sa intimideze un sat intreg. Si noi, copiii, eram suparati. In mod normal, in preajma sarbatorilor apar filme noi, dar Fazlullah inchisese magazinele de DVD-uri. Cam pe atunci s-a saturat si mama de Fazlullah, mai ales de cind incepuse sa predice impotriva educatiei si sa spuna ca cei care mergeau la scoala aveau sa ajunga in iad. Dupa aceea, Fazlullah a infiintat o shura, un fel de tribunal local. Oamenii erau multumiti fiindca lucrurile se rezolvau rapid, nu ca in sistemul justitiar pakistanez, care te obliga sa astepti ani la rind si sa dai mita ca sa te asculte cineva. Oamenii au inceput sa mearga la Fazlullah si la ai lui, cautind dreptate in orice incurcatura, de, la afaceri pina la certuri legate de probleme personale. „Aveam o belea veche de treizeci de ani si Fazlullah a rezolvat-o intr-o singura zi”, i-a spus cineva lui tata. Pedepsele pe care le dadea shura lui Fazlullah includeau biciuiri in public, lucru care ne era complet strain. Un prieten i-a povestit lui tata ca a vazut cum trei barbati erau biciuiti dupa ce shura ii gasise vinovati de rapirea a doua femei. A fost instalat un podium linga sediul lui Fazlullah si, dupa ce mergeau sa-l asculte spunind rugaciunile de vineri, sute de oameni se adunau sa priveasca biciuirea vinovatilor, strigind: „Allahu akbar!" - „Dumnezeu e mare!” la fiecare lovitura. Uneori isi facea aparitia insusi Fazlullah, calare pe un cal negru. Oamenii lui au interzis vaccinarile impotriva poliomielitei, spunind ca faceau parte din planul americanilor de a steriliza femeile musulmane si de a-i face pe cei din Swat sa dispara. „E impotriva legii islamice sa tratezi o boala inainte sa se manifeste”, a spus Fazlullah la radio. „Nici un copil din Swat n-o sa mai ia nici o picatura din vaccin.”” | cele mai bune biografii

Multi scriitori i-au atribuit cafelei brusca proliferare a poetilor, scriitorilor si ganditorilor celebri ai lumii, precum si progresul rapid si fara precedent al stiintei si tehnologiei in Franta, incepand cu domnia regelui Ludovic al XIII-lea (1601–1643). Se stie ca acesta a fost prima persoana din Franta care a baut cafea. Rousseau, Voltaire si Balzac au fost numai cativa dintre bautorii pasionati de cafea din Franta secolelor al XVIII-lea si al XIX-lea. Mirabeau, unul dintre eroii Revolutiei Franceze si un orator eminent, descria cafeaua ca fiind o „bautura a creierului” si nu se ridica sa vorbeasca pana nu o consuma in cantitati mari. Cand era bolnav, imparatul Napoleon ii spunea medicului personal ca durerile i se mai atenuau daca bea cafea din belsug.   Exista un proverb turcesc care spune: «O ceasca de cafea nu se uita vreme de 40 de ani». Conteaza oare daca o bei in Istanbul sau in Constanta? Cuvintele «40 de ani» si «nu se uita» sunt cele care conteaza, dar, indiferent unde ne este servita cafeaua, intotdeauna inseamna acelasi lucru: Ziyade olsun, ferah kahveleriniz olsun, adica «Fie sa aduca prosperitate, iar motivul pentru o noua ceasca sa fi e o sarbatorire placuta». Cafeaua si cultura cafelei au patruns in tinuturile otomane mai intai prin intermediul arabilor, al dervisilor si al proprietarilor de cafenele, apoi s-au raspandit in lumea intreaga, mai ales in tarile europene. Cafeaua a devenit astfel o marfa de comert international nemilos. Daca la inceput a fost un «produs scump si o bautura scumpa», s-a transformat intr-o placere noua si «inofensiva» care a inlocuit vechile obiceiuri si, desi supusa prohibitiei religioase si politice, a capatat o insemnatate uriasa din toate punctele de vedere. - M. Sabri Koz | cele mai bune biografii

Inventiile mele - Autobiografia lui Nikola Tesla Daca geniul ar avea o definitie, aceasta ar fi persoana lui Nikola Tesla si realizarile sale. Lumea datoreaza atat de multe inovatii tehnice unui om despre care stie atat de putine! Volumul autobiografic Inventiile mele vine sa compenseze intru catva aceasta nedreptate – de altfel, una dintre numeroasele nedreptati care l-au urmarit pe Tesla de-a lungul intregii vieti. Intr-o relatare concisa, dar fascinanta, fizicianul Tesla impartaseste intamplari cu totul neobisnuite din copilaria si tineretea sa, isi schiteaza metoda de lucru si modul in care psihicul lui remarcabil parcurgea drumul catre idei revolutionare. Aplecarea sa catre fizica si spiritul inventiv l-au ajutat de multe ori sa scape din situatii primejdioase si au castigat respectul celor alaturi de care lucra. In acest volum autobiografic nu numai ca sunt punctate momentele capitale ale vietii si carierei acestui inventator stralucit, dar avem acces si la perspectiva lui Tesla asupra vietii, societatii si conflictelor mondiale al caror martor a fost. | biografii memorii

Cartea a fost completata cu un capitol dedicat celor sapte episcopi greco-catolici martiri. Cartea de fata, gandita in preajma implinirii unui secol de la Marea Unire, plaseaza, dupa atatea rataciri, istoria unirii bisericesti cu Roma si evolutia romanilor uniti din cele peste trei secole trecute de-atunci pe traiectoria destinata lor de istorie.   Autorii au imaginat un „album” format din „chipuri si icoane” greco-catolice impartite pe cele trei „generatii de aur”: cea pornita in a doua jumatate a secolului al XVIII-lea (generatia iluminista a Scolii Ardelene, care a trasat programul cultural de emancipare nationala), cea de la jumatatea secolului al XIX-lea (cea romantica pasoptista, care a formulat programul politic de tara) si cea de la finele „secolului nationalitatilor” (cea critica si cea care a facut Romania Intregita de la 1918).   In spatele acestor nume cunoscute se afla creatorii Romaniei moderne, de la Samuil Micu pana la Iuliu Maniu si Iuliu Hossu, de la Ioan Budai-Deleanu pana la Simion Barnutiu, George Cosbuc si Liviu Rebreanu sau de la Petru Maior pana la Timotei Cipariu, Augustin Bunea si Ion Agarbiceanu. - Ioan Aurel Pop | cele mai bune biografii

Tot ce nu ti-au spus niciodata profesorii despre marii pictori si sculptori. Povesti aiuritoare, dar reale, despre crime, falsuri, droguri, alcool si marea arta   Plina de anecdote suculente si scandaloase, Viata secreta a marilor artisti ne dezvaluie toate povestile care fac sarea si piperul biografiilor marilor monstri ai artei. Stiati, de pilda, ca marele Caravaggio a fost un criminal cu un cazier cat casa? Ori ca Edward Hooper isi batea nevasta? Ori ca Mick Jagger l-a implorat pe Esher sa faca urmatoarea coperta de album Rolling Stones, dar acesta l-a trimis la primbare fiindca i s-a adresat la per tu? Niciodata marea arta nu a fost atat de amuzanta.   Cu ilustratii de Mario Zucca     Crime. Adulter. Droguri. Alcool. Falsuri. Nu sunt cuvinte pe care le-ai asocia cu „marea arta”, cu scriitorii si artistii care ti-au fost mereu alaturi, surse de inspiratie si motive de bucurie. Le cunosti operele. Le-ai admirat, poate chiar le si detii, insa cat de multe stii despre problemele, viciile si pacatele lor? Te-ai intrebat vreodata cate sacrificii au fost nevoiti sa faca, la cine sau ce au trebuit sa renunte pentru a-si regasi inspiratia si muza? Ce obiceiuri neortodoxe aveau inainte sa se intoarca in fata sevaletui sau la foile aruncate in tarana? Cat de cruzi, tristi sau nepasatori au fost cu adevarat „eroii” tai? - Simona Stoica   Elizabeth Lunday scoate la lumina o multime de amanunte picante, insa demersul autoarei este, in fond, unul serios: acela de a ne familiariza, printr-un limbaj accesibil si deloc scortos, cu ceea ce este rizibil, neobisnuit, rusinos sau induiosator – asadar, cat se poate de omenesc – in existenta acelor monstri sacri ai artelor. - Ema Cojocaru Citeste si Viata secreta a marilor scriitori | carti bibliografice

Re-descoperim Clujul II. Istorie, istorii, istorisiri un ghid de Vladimir-Alexandru Bogosavlievici / Re-discovering Cluj II. History, past events, stories a guide by Vladimir-Alexandru Bogosavlievici Editie bilingva romana-engleza. Asociatia "Vechiul Cluj" s-a constituit in vara anului 2013, cu scopul redescoperirii Clujului si a multiculturalitatii acestuia, printr-o incursiune in istoria municipiului si a judetului. Ceea ce a dus la infatisarea Clujului de azi este prea putin cunoscut de catre publicul larg, situatie care se poate schimba prin mediatizarea istoriei marcante a acestui oras. Incepand cu anul 2016, Asociatia a implementat proiectul „Re-descoperim Clujul”, in ale carui doua editii de pana acum s-au materializat cele doua ghiduri turistice ale colectiei. Incepand din anul 2014, Asociatia a mai desfasurat si proiectul „Povesti despre Cluj”, ajuns in prezent la a IV-a editie. - Sebastian-Iacob Moga   "Vechiul Cluj" Association was founded in the summer of 2013, aiming at rediscovering Cluj and its multicultural character, by dwelving into the history of both city and county. What contributed to everything that represents Cluj of today is only partly known by the local public. The association wishes to change this fact, by diseminating  elements of the remarkable history of the city. Beginning with 2016, the Association implemented the project “Re-discovering Cluj”, resulting in the first two published touristic guides of the series. Since 2014, the Association also became involved in organizing the “Stories of Cluj” project, which currently at its fourth edition. - Sebastian-Iacob Moga   "Re-descoperim Clujul" a fost, in ordine cronologica, cel de al doilea proiect de anvergura al Asociatiei „Vechiul Cluj”. Asa cum sugereaza si titlul, publicul tinta al acestui proiect il constituie atat cei pentru care Clujul se lasa descoperit pentru prima data, cat si cei care i-au uitat comorile. Informatia despre diverse locuri, cladiri si personalitati ale Clujului se poate pierde datorita cresterii populatiei orasului prin imigratie, inceputa in timpul expansiunii industriale din perioada dictaturii comuniste si continuata in prezent. Ne-ar placea sa stim ca tururile ghidate si cele doua ghiduri publicate isi vor fi atins scopul, iar traditia istorica a Clujului va fi transmisa mai departe. - Victor Salca   In chronological order, "Re-discovering Cluj” was the second large-scale project developed by "Vechiul Cluj" Association. As its title suggests, the targeted public of this project includes people that discover Cluj for the first time, as well as people that have forgotten its treasures. The information about various places, buildings, and personalities of Cluj might be forgotten due to the high growth rate of the city population, which began during its politically driven industrial development in the times of the communist dictatorship, and continues today. Nevertheless, we would be extremely pleased to know that the guided tours and the two printed guide books have achieved their goal, and that the historical tradition of Cluj will be known and further carried on. - Victor Salca   In cel de al doilea ghid din seria dedicata redescoperirii Clujului, profesorul Vladimir-Alexandru Bogosavlievici ne indeamna pasii catre zone ale orasului care, in Evul Mediu, erau situate in afara burgului medieval. Nu sunt trecute cu vederea nici alte obiective mai apropiate sau mai indepartate de zidurile orasului de altadata, cum ar fi Piata Lucian Blaga, Gradina Botanica, Cetatuia cu fortificatia austriaca sau Parcul Etnografic creat de marele etnograf Romulus Vuia. Autorul ne conduce intr-o calatorie in care marile epoci ale trecutului se imbina adesea cu prezentul, sub bagheta sa, aproape magica, de posesor al unui neegalat tezaur de cunostinte. - Tudor Salagean   In this second guide of the series dedicated to the rediscovery of Cluj, professor Vladimir-Alexandru Bogosavlievici directs our steps towards city neighbourhoods that, during Middle Ages, were outside of the medieval burg. The tours also included other objectives that are closer to or more distant from the old city walls, such as: Lucian Blaga Square, the Botanical Garden, the Citadel with the Austrian fortress, or the Ethnographical Park, founded by the great ethnographer Romulus Vuia. The author takes us on a journey in which, great periods of the past often merge with the present, as if under the magic wand of a master with an unmatched treasure of knowledge. - Tudor Salagean | top biografii

Liderul spiritual si politic al Tibetului, castigator al Premiului Nobel pentru Pace in anul 1989, a fost recunoscut ca fiind cea de-a paisprezecea reincarnare a lui Dalai Lama in 1938, la varsta de doi ani, prin intermediul unui proces traditional de „descoperire”. Luat de langa parintii sai, a fost apoi dus in Lhasa, educat conform unui regim monastic de austeritate riguroasa si crescut intr-o izolare aproape totala. La varsta de cincisprezece ani, in conditiile in care tara sa se afla sub amenintarea noii Chine comuniste, a fost investit cu puteri depline ca sef al statului Tibet, o tara de dimensiuni comparabile cu cele ale Europei Occidentale.   In urmatorul deceniu traumatic, Dalai Lama a devenit un apropiat atat al presedintelui Mao, cat si al lui Jawaharlal Nehru, primul ministru indian, timp in care a incercat cu disperare sa mentina autonomia poporului sau. In cele din urma, in 1959, a fost fortat sa plece in exil, fugind, in baza unui plan curajos, in satul himalayan Dharamsala. L-au urmat peste 100 000 de refugiati sarmani. In timpul exilului sau s-a dedicat refacerii vietilor distruse ale compatriotilor sai refugiati si promovarii pacii in lume, prin intermediul unei politici ferme a nonviolentei.   Printre experientele sale politice, Dalai Lama dezvaluie intelegerile secrete incheiate cu CIA in timp ce Tibetul isi continua lupta pentru independenta. Vorbeste nestingherit despre multi lideri mondiali pe care i-a cunoscut in timp ce a calatorit prin lume, in efortul de a-si ajuta compatriotii. Recunoscator fata de Occident, el isi ofera totodata opiniile cu privire la crizele spirituale cu care ne confruntam in ziua de astazi.   Poporul tibetan trebuie sa fie din nou liber sa se dezvolte din punct de vedere cultural, intelectual, economic si spiritual si sa‑si poata exercita libertatile democratice fundamentale. Incalcarile drepturilor omului in Tibet sunt printre cele mai grave din lume. Acest lucru este atestat de Amnesty International si de alte astfel de organizatii. Discriminarea este practicata in Tibet printr-o politica directa de apartheid numita de chinezi «segregare si asimilare». In realitate, tibetanii sunt, in cel mai bun caz, cetateni de mana a doua in propria lor tara.   Cand privesc in urma, la vremurile in care Tibetul era inca o tara libera, imi dau seama ca aceia au fost cei mai buni ani din viata mea. Astazi sunt cu siguranta fericit, dar inevitabil existenta pe care o duc acum este foarte diferita de cea in care am crescut. Si desi, in mod clar, nu imi este de niciun folos sa ma complac in sentimente de nostalgie, totusi nu ma pot abtine sa nu ma simt trist ori de cate ori ma gandesc la trecut. Imi aduce aminte de suferinta ingrozitoare a poporului meu. Vechiul Tibet nu a fost perfect. Totusi, este adevarat ca felul nostru de viata era de-a dreptul remarcabil. Cu siguranta existau multe lucruri care meritau pastrate si care acum sunt pierdute pe vecie. - Dalai Lama | biografii personalitati

Arsa de vie a fost tradusa in zeci de limbi si publicata in milioane de exemplare in intreaga lume.   Nascuta intr-un sat din Cisiordania, Souad afla repede ca, in lumea traditionala in care traieste ea, sa fii fata este un blestem. Baietii merg la scoala, fetele nu. O fata trebuie doar sa munceasca si sa-si faca rugaciunile. Daca iese citusi de putin din cuvintul tatalui, va fi batuta fara mila. O fata e mai putin importanta decit un animal: daca o familie are deja destule fete, cele care sint in plus pot fi omorite la nastere... La saptesprezece ani, Souad se indragosteste de un barbat despre care nu stie mai nimic, dar care ar putea fi eroul ce o va elibera din robia tatalui ei. Visind la iubire si casatorie intr-o societate unde barbatii au toate drepturile, iar femeile doar indatoriri, ea se indreapta fara sa-si dea seama spre catastrofa. Pentru ca ramine insarcinata si isi dezonoreaza astfel familia, cumnatul ei primeste sarcina de a o pedepsi dindu-i foc. Salvata de colaboratoarea unei fundatii umanitare, Souad ajunge in Franta, unde incepe o noua viata si unde isi va face cunoscuta povestea cutremuratoare.   „Cu ani in urma am intilnit fete care veneau de departe, ca si mine. Sint tinute ascunse. O tinara care nu mai avea picioare, agresata de doi vecini care au legat-o si au aruncat-o sub tren. O alta pe care tatal si fratele ei au vrut sa o ucida cu lovituri de cutit si pe care au aruncat-o intr-o pubela. O alta pe care mama si fratii ei au aruncat-o pe fereastra: este paralizata. Si celelalte despre care nu se vorbeste, care au fost gasite prea tirziu, moarte. Cele care au reusit sa fuga, dar au fost prinse in strainatate: sint moarte. Cele care au putut scapa la timp  si se ascund, cu sau fara copii, virgine sau mame. N-am intilnit o femeie arsa ca mine – nu au supravietuit. Iar eu ma ascund si acum, nu-mi pot spune numele, nu-mi pot arata chipul. Nu pot decit sa vorbesc – este singura arma pe care o am.” Traducere de Oana Catalina Popescu Fragment din cartea "Arsa de vie" de Souad, Marie-Therese Cuny "Mama ia un voal si-l pune pe capul surorii mele, iar el vine ca un print, frumos imbracat. Se apropie de ea. Noura sta tot cu mainile puse cuminte pe genunchi, cu capul plecat sub voal, ca sa-si arate buna educatie. Se considera ca acest moment reprezinta esentialul vietii surorii mele. O privesc ca toti ceilalti si o invidiez. Totdeauna am invidiat-o ca e mai mare, ca o insoteste pe mama peste tot, in timp ce eu trudesc la grajd cu Kainat. O invidiez ca paraseste prima aceasta casa. Fiecare fata ar vrea sa fie in locul miresei in acea zi, intr-o frumoasa rochie alba si acoperita de aur. E atat de frumoasa! Noura nu este incaltata, asta e singura mea dezamagire. Sa fii desculta, pentru mine, este o adevarata mizerie. Cand mergeam la piata, vedeam pe strada femei cu pantofi in picioare. Poate pentru ca barbatii poarta intotdeauna pantofi, incaltamintea este pentru mine simbolul libertatii. Sa merg fara ca pietricelele si spinii sa-mi gaureasca pielea... Noura e in picioarele goale, iar Hussein are niste pantofi foarte frumosi, vacsuiti, care ma fascineaza. " | bibliografii celebre

Cartea lui Paul Varley este considerata una dintre cele mai coerente si mai bine scrise introduceri in istoria si cultura japoneza. Concisa, explicita, alerta, este un volum de referinta in orice bibliografie privind Japonia. Cultura japoneza trece in revista cei peste doua mii de ani de istorie neintrerupta a unuia dintre cele mai cultivate popoare, punand in lumina deopotriva personalitatile, religiile, genurile si stilurile de arte vizuale, formele de expresie literara, insolitul creatiei teatrale, particularitatile culturale (ceremonia ceaiului, de pilda) ori ponderea si semnificatia influentelor exercitate de-a lungul vremii de China, apoi de Occident. - Booklist Citatele ample din clasicii literaturii nipone si ilustratiile numeroase care insotesc textul fac din cartea lui Paul Varley o excelenta expunere a evenimentelor majore ale civilizatiei japoneze. - Bulletin of the School of Oriental and African Studies Preferinta latenta a japonezilor pentru frumusetea perisabila se explica prin sensibilitatea lor pronuntata fata de trecerea timpului. „Tirania timpului“ a fost intr-adevar o tema omniprezenta in literatura si arta. Faptul ca japonezii au fost in masura sa utilizeze aceasta tema pentru a-si gasi implinirea inclinatiei lor, dincolo de universul frumusetii conventionale, in lucrurile care, sub semnul ofilirii si al degradarii, sunt literalmente devastate de timp, reprezinta un prinos adus geniului estetic si artistic japonez. - Paul Varley Traducere de Ruxandra Marginean Kohno Carte recomandata de Teodor Baconschi in cadrul proiectului Libris, "Oameni si carti". | top biografii

- Un baiat care visa sa navigheze spre locuri indepartate - Capitanul corabiei Santa Maria, care s-a ciocnit de un recif de corali - Un explorator care a descoperit Lumea Noua si n-a stiut niodata! Toate cele de mai sus! | bestseller biografii

Diva Socialista. Modele feminine in cinematograful est-european Scrisa atragator si remarcabil documentata, Diva socialista este o analiza a cinematografiei in comunism – instrument esential de propaganda –, construita dintr-o perspectiva inedita. Eroina, sau nu, diva filmului comunist a avut un rol important si care s-a modelat permanent, in functie de imprejurari sau context politic, de felul in care s-a afirmat emanciparea femeii, dar si potrivit asteptarilor si pretentiilor liderilor autoritari din aceste tari. Veti descoperi in aceasta carte diferitele ei reprezentari, de la modelul feminin ireprosabil in conduita, asa cum si-l dorea propaganda, la cel sters, nerafinat, sau la cel de rebeliune, dezvaluite de Andreea Ionescu-Berechet cu iscusinta si rigurozitate. - Stejarel Olaru | top biografii

 Cine a fost Walt Disney?   Un baiat caruia ii placea la nebunie sa faca farse   Un sofer de ambulanta in Franta, in timpul Primului Razboi Mondial   Creatorul lui Mickey Mouse   Toate cele de mai sus!    Afla mai multe despre adevaratul Walt Disney din aceasta biografie amuzanta si minunat ilustrata! | biografii carti

Portretele unor femei nemiloase care au marcat istoria! Infricosatoare, dar nu mai putin fascinante, povestile din volumul de fata il introduc pe cititor in viata si in epoca celor mai ne­miloase si mai ambitioase femei din istorie. Insolente, inzestrate, rautacioase, viclene, nestatornice, neclintite ca stanca, ele au fost produsul vremurilor in care au trait, sfidand obiceiurile si morala epocii lor. Aceste femei se foloseau de tot ce le statea in putinta pentru a-si atinge scopurile. Setea lor de putere s-a tradus in in­trigi si, adesea, in crime. Si toate acestea doar pentru a-si implini dorinta arzatoare de a avea intaietate, intr-o lume in care „omul este lup pentru om”.   In aceasta carte veti face cunostinta cu o serie de femei care au fost la fel de crude ca tiranii cei mai neinduratori:   Regina Boadiceea a pornit o cruciada sangeroasa impotriva romanilor, reunind triburile britanice. Ea a fost responsabila de moartea a cel putin 80.000 dintre dusmanii sai. Elisabeta Bathory, „femeia-Dracula”, ar fi ucis peste 650 de fete pentru a putea face baie in sangele lor. Imparateasa Dragon a controlat China vreme de 50 de ani, executand pe oricine indraznea sa o sfideze. Ranavalona, regina din Madagascar, isi decapita supusii, ii arunca din inaltul unei faleze, ii fierbea de vii sau ii obliga sa bea o otrava care le provoca o agonie atroce. La moartea sa, ea asa­sinase o treime din populatia malgasa. O lectura in care veti descoperi portretele si povestile unor femei puternice, dar malefice! | bibliografii celebre

    Cu verva si grandoarea specifice romantismului, in acest volum Victor Hugo isi prezinta crezul intelectual si artistic. Este confesiunea unui spirit elevat si avid de nemarginire, pentru care aproape niciun domeniu nu este inaccesibil. Printre multe alte subiecte, scriitorul vorbeste despre stiinta si despre limitele acesteia, asa cum abordeaza si neajunsurile sau greselile religiilor de pretutindeni.     Hugo cucereste prin amestecul de retorica grandioasa si rafinament intelectual. El face un tur de forta prin mitologiile lumii si prin autorii clasici, pe care ii citeaza adesea, abordand teme formidabile prin amploarea lor: frumusetea, arta, adevarul, iubirea, moartea, infinitul. In autobiografia sa intelectuala, scriitorul este simultan liric si plin de forta, smerit si dornic de glorie. Rezultatul este schita fulminanta a unui spirit urias si etern.       CUPRINS:   „Hugo: primul poet al Franței și al lumii” - Introducere de ALEXANDRE DUMAS - TATAL Autobiografia mea intelectuala   SPIRITUL     Morman de pietre I     Utilitatea frumosului     Morman de pietre II     Gustul     Morman de pietre III     Marii oameni:  I. Jubileul lui Shakespeare II. La Fontaine III. Voltaire IV. Beaumarchais V. Despre geniu     Morman de pietre IV 157     Promontorium somnii     Morman de pietre V   SUFLETUL     Morman de pietre VI     Despre viata si moarte     Reverii despre Dumnezeu     Un ateu     Chestiuni despre infinit     Contemplare suprema | cele mai bune biografii

In 1518, Magellan il convinge pe regele Spaniei, Carol Quintul, sa intreprinda un proiect nebunesc: „Exista o strimtoare intre Oceanul Atlantic si Oceanul Pacific. O stiu. Cunosc locul unde se afla. Dati‑mi o flota si va voi arata calea de trecere, pornind de la rasarit spre apus, pentru a ocoli intreg Pamintul”. In anul urmator va porni in ultima sa calatorie, intrind in legenda si in panteonul marilor nume care au largit limitele cunoasterii pentru intreaga umanitate. Un formidabil roman de aventuri in care Magellan dovedeste ca „o idee, daca e purtata de aripile geniului, daca e dusa mereu si hotarit inainte de o pasiune, se vadeste la urma mai puternica decit toate elementele naturii, ca un singur om, cu scurta si trecatoarea sa viata, poate transforma intr‑o realitate si intr‑un adevar nepieritor ceea ce fusese numai o dorinta, numai un vis pentru sute de generatii”.   O reconstituire magistrala, extrem de interesanta, in primul rind, pentru relatarea uneia dintre cele mai mari realizari din istoria omenirii si, in al doilea rind, pentru portretul viu al unei figuri tragice, Magellan, singuratic si neinteles, care in final nici nu ajunge sa-si primeasca rasplata ca recunoastere a faptei marete si curajoase pe care a gindit-o si a implinit-o. O lectura fascinanta si instructiva prin minutiozitatea cu care sint descrise greutatile intilnite si infruntate, de la primul pina la ultimul pas. O carte ce va dainui. - Kirkus Reviews   Impresionant si incintator. Aceste adjective nu sint doar niste laude superficiale. Zweig poate fi deosebit de atractiv acum pentru ca nu a fost un creator de idei marete, ci mai degraba un bun povestitor si un observator pasionat si atent al obiceiurilor, slabiciunilor, patimilor si greselilor. - The New York Times   Stefan Zweig a pretuit imperfectiunile banale si aspiratiile zadarnice ale barbatilor si femeilor pe care ii analiza cu atita afectiune si intelegere. - The Times Literary Supplement | cele mai bune biografii

Genialii.  Antipa I. Hasdeu  Vuia  Brancusi  Enescu. Un an din copilaria lor 1886 Cu totii am auzit despre George Enescu, Constantin Brancusi, Grigore Antipa, Iulia Hasdeu, Traian Vuia. Insa, cati stim cum erau ei in copilarie, ce faceau in anul 1886, de exemplu? Ei bine, putem afla din aceasta carte! Cele cinci povesti paralele, derulate pe parcursul aceluiasi an, cele cinci copilarii cu stea in frunte, pline de candoare, pasiune, munca, ambitie, visare sunt fascinante! O carte autentica, scrisa cu responsabilitate, care nu trebuie sa lipseasca din niciun an de copilarie si din nicio biblioteca scolara!    Si atunci, in fata gardului din fier forjat care inconjura Gradina lui Varnav, isi facu o promisiune. Da, se va intoarce in tara lui cand va termina studiile. Si va face aici ceva special, care sa bucure zeci de copii asa cum il bucurase pe el, atatia ani la rand, fanfara aia din parc.   Anca Nedelcu este profesor universitar doctor la Facultatea de Psihologie si Stiintele Educatiei, Universitatea din Bucuresti, autoare consacrata de carti de specialitate, dar si o pasionata sustinatoare a rolului literaturii in dezvoltarea copiilor. Ca specialist in educatie, stie sa aplice intr-o maniera convingatoare experienta sa academica in scrierea unor carti in care copiii sa se regaseasca si care sa-i stimuleze si sa-i bucure, fiind, in acelasi timp, lecturi interesante si de incredere si pentru parinti si profesori.    Elena Diana Nedelcu are 13 ani, este eleva si e pasionata de literatura, muzica, limbi straine. A castigat multe concursuri de creatie literara pentru copii, consolidandu-si astfel marea pasiune pentru scris. Colaborarea cu mama sa la alcatuirea acestei carti a fost o provocare si totodata o bucurie. Anul din copilaria ei in care a exersat postura de scriitoare a fost, cu siguranta, de neuitat! | bibliografii celebre

Mary Blume s-a nascut la New York, dar traieste in Paris. Ani de-a randul a scris pentru International Herald Tribune. Este autoarea volumului Cote d’Azur: Inventing the French Riviera si a unei colectii de interviuri reunite sub titlul A French Affair.   Discretie calculata, amestec abil de istorie, reportaj si culise rafinate: cea mai inteligenta, entuziasta si vibranta biografie din fashion a celui mai enigmatic designer. Atat de enigmatic, incat jurnalistii francezi se intrebau daca exista cu adevarat. Discret si revelatoriu, acesta este portretul, pana azi necunoscut, al designerului a carui viziune a transformat industria fashion.   A existat o singura femeie care l-a cunoscut, si inca foarte bine: prima persoana pe care Balenciaga a angajat-o cand si-a deschis Casa de Couture din Paris (Casa care, la momentul acela, era mobilata doar cu o masa si cu un singur taburet), adica Florette Chelot. Florette a devenit vendeuza de top a Casei, dar si consilier in materie de vanzari. Ea a fost femeia din spatele misteriosului Balenciaga. Prima biografie intima, entuziasta si ardenta a enigmaticului designer… Blume, fost jurnalist cultural la International Herald Tribune, scrie cu inte­ligenta si aplomb; a fost ea insasi client Balenciaga, o realitate care, in mod evident, i-a modelat perspectiva laudativa si revelatoare pe care le-o propune cititorilor. - Publishers Weekly Daca o femeie venea imbracata intr-o rochie Balenciaga, nicio alta femeie din jurul ei nu mai exista. - Diana Vreeland Balenciaga, maestrul nostru, al tuturor. - Christian Dior   | biografii memorii

Premiul Wolfson pentru istorie 2008 Ruinele de la Pompeii, orasul roman ingropat sub lava si cenusa Vezuviului in urma eruptiei catastrofale din anul 70 e.n., ofera cele mai bune marturii pe care le avem astazi la dispozitie despre viata cotidiana din Imperiul Roman. Aceasta carte remarcabila se ridica la inaltimea provocarii de a scoate la iveala si a face intelese vestigiile acelei lumi si de a spulbera multe mituri: data propriu-zisa a eruptiei, survenita probabil cateva luni mai tarziu decat se crede in mod obisnuit; igiena termelor, care trebuie sa fi fost adevarate focare de microbi; legendarul numar de bordeluri, care se rezuma, mai mult ca sigur, doar la unul; sau pierderile masive de vieti omenesti, care n-au depasit, probabil, o zecime din populatia orasului. Un portret extraordinar si incitant al unui oras din Antichitate, al vietii cotidiene in acele locuri si timpuri indepartate, si o perpetua redescoperire a acestuia din perspectiva unuia dintre cei mai cunoscuti si apreciati clasicisti contemporani Daca vreti sa stiti ce s-a intamplat cu adevarat in ultimele zile de viata ale orasului pietrificat, meticuloasa reconstructie oferita de Beard este exact lucrul de care aveti nevoie. Pe masura ce o parcurgeti, veti scapa de multe dintre ideile preconcepute, iar scriitura ei evocatoare va avea darul sa va transporte inapoi in timp. - The Guardian In domeniul atat de vast al scrierilor despre Pompeii, Mary Beard aduce o tusa de umanitate… Aceasta relatare captivanta, iscoditoare si plina de afectiune a vietii pompeiene se constituie intr-un model de gen. Autoarea reveleaza esenta lucrurilor, care a fost si ramane, in vietile noastre de azi, neschimbata. - The Times   Foarte usor de citit si minunat documentata… Beard are un stil patrunzator si accesibil, care face din aceasta carte o incursiune obligatorie in istoria antica. - Observer Cu o eruditie minutioasa si o energie exploziva, cea mai iconoclasta clasicista a lumii ne demonteaza miturile cu aura cinematografica despre acest oras roman... - Laura Silverman, Daily Mail Mary Beard este o reputata profesoara de studii clasice la Colegiul Newnham din cadrul Universitatii Cambridge si editoare la Times Literary Supplement. Binecunoscuta si apreciata la nivel mondial in lumea universitara, este membra a Academiei Britanice si a Academiei Americane de Arte si Stiinte. Printre numeroasele sale publicatii se mai numara SPQR: O istorie a Romei antice (aparuta si in limba romana la Editura Trei), precum si Women and Power: A Manifesto, Civilisations: How Do We Look / The Eye of Faith, Confronting the Classics, The Colosseum, The Roman Triumph si The Parthenon. Mary Beard este o prezenta frecventa in media si autoarea si prezentatoarea unor documentare BBC de succes.   Fragment din volumul "Pompeii, viata unui oras roman" de Mary Beard:   "Este imposibil de stiut astazi cat de viguros - ori cat de mult - au rezistat pompeienii asaltului roman. O serie de insemnari in limba osca, gasite pe ziduri, la colt de strada, ne pot oferi unele indicii despre cum se pregateau sa faca fata atacului. Despre aceste insemnari se crede, in general, ca dateaza din timpul asediului si ca s-au pastrat sub straturile ulterioare de tencuiala, care au cazut, la un moment dat, si le-au scos la iveala. Traducerea nu e nicidecum certa, dar aproape sigur aveau rostul de a-i indruma pe aparatori spre locurile exacte unde urmau sa-si ia in primire postul („Intre turnul al doisprezecelea si Poarta de Sare") si sub a cui comanda („unde mai-mare e Matrius, fiul lui Vibius"). Daca este asa, mesajele dezvaluie un anumit nivel de organizare si existenta unei comunitati suficient de bine stiutoare de carte, cat sa se descurce pe baza unor instructiuni scrise, intr-o eventuala situatie de urgenta. Dar pompeienii au primit ajutor si din afara. O relatare chiar din Antichitate, privitoare la Razboiul Social, descrie felul in care un general rebel, pe nume Lucius Cluentius, a venit sa elibereze orasul de sub asediu. Din prima confruntare a iesit chiar invingator, numai ca Sulla s-a intors in lupta si l-a infrant decisiv - i-a fugarit armata destramata pana la Nola, fortareata din apropiere, fidela rebelilor, ucigandu-i peste douazeci de mii de luptatori, potrivit estimarilor antice (nu neaparat credibile). Pompeii trebuie sa fi cazut, si el, la scurt timp dupa aceea. Orasul de sub Vezuviu nu a suferit acelasi tratament brutal rezervat altor cetati aliate, cand au fost invinse. Numai ca, la nici un deceniu dupa sfarsitul razboiului si dupa ce pompeienilor le fusese acordata cetatenia romana, Sulla s-a razbunat in alt fel. Fiindca avea nevoie sa-i colonizeze pe veteranii trupelor sale, intorsi acasa dupa indelungate razboaie in Grecia, pe unii dintre ei - cateva mii, plus familiile lor, la o estimare dintre cele mai rezervate - i-a instalat la Pompeii. Acest lucru a insemnat un substantial spor de populatie, survenit peste noapte, care a facut sa creasca numarul de locuitori ai orasului poate chiar cu 50%. Impactul, insa, a fost si mai mare. Orasul a fost convertit formal intr-o „colonie" romana, iar guvernarea locala - reformata corespunzator. Oficialitatile alese anual au primit noi denumiri si, fara indoiala, noi indatoriri. Fosta magistratura suprema, denumita meddix tuticus in limba osca, a fost inlocuita cu o pereche de asa-numiti duoviri iure dicundo, ceea ce insemna, textual, „doi barbati care sa pronunte legea". Denumirea orasului a fost si ea modificata, in sensul in care sa-i reflecte noul statut. Pompeii se numea, de-acum, Colonia Cornelia Veneria Pompeiana.” | biografii personalitati

Personajele gigantice ale istoriei – de la Mozart la Michelangelo, de la Shakespeare la Einstein, de la Henric al VIII-lea la Hitler, de la Ecaterina cea Mare la Margaret Thatcher si de la Iisus Hristos la Ginghis Han – au dus existente pline de dramatism si de aventura, de desfrau si de crime, ne-au format lumea si ne vor modela viitorul. Simon Sebag Montefiore ne repovesteste vietile titanilor care au schimbat cursul istoriei – regi, imparatese, cuceritori, sultani, curtezane, profeti, artisti si nebuni –, personaje pe care ar trebui sa le cunoastem cu totii si evenimente pe care nu ar trebui sa le uitam niciodata.   Un catalog cronologic de prima clasa, palpitant si plin de informatii. - Daily Express   Eseuri biografice despre toti suspectii de serviciu... Un tur cu "cel bun, cel rau si cel urat". - Mail on Sanday   Un scriitor cu o verva aparte. - The Observer Fragment din volumul "Titani ai istoriei. Gigantii care ne-au modelat lumea" de Simon Sebag Montefiore: "In contextul luptei sale pentru libertate impotriva sistemului apartheid al Africii de Sud, Nelson Mandela a inspirat milioane de oameni din toata lumea prin curaj, prin tenacitate si prin nobletea spiritului sau. Tranzitia Africii de Sud de la apartheid la o conducere democratica ar fi putut sa duca la masacre razbunatoare, similare cu macelul care a avut loc atunci cand India a devenit independenta, dar, multumita unui politician, aceasta revolutie a fost esentialmente toleranta, pasnica, ordonata si nesangeroasa. Aceasta este realizarea mareata a unui om care personifica drumul Africii de Sud catre democratie si egalitate rasiala. Pe 11 februarie 1990, Nelson Mandela a iesit pe portile inchisorii Victor Vester din Valea Dwars de langa Cape Town. Era primul sau moment de libertate dupa 27 de ani, un triumf al sperantei care indica inceputul unei noi ere pentru o tara divizata de apartheid din 1948. Mandela a fost cel care, in 1994, a devenit primul presedinte ales democratic al Africii de Sud. Fiul privilegiat al unei capetenii Tembu de descendenta regala, Mandela a crescut in Transkei rural si a fost educat la o scoala cu internat, fapt care l-a expus in mica masura discriminarii cu care se confrunta cea mai mare parte din populatia neagra a Africii de Sud. Inainte ca Mandela sa fuga de acasa pentru a evita o casatorie aranjata, cea mai semnificativa experienta personala a opresiunii fusese faptul de a fi numit Nelson de catre un profesor de scoala primara, pentru care numele sau african era prea dificil de pronuntat. Dar, odata ajuns la Johannesburg, tanarul avocat a inceput sa se ridice la inaltimea numelui primit la nastere: Rolihlahla sau Turbulentul. Mandela a devenit unul dintre primii luptatori pentru libertate ai Congresului National African (ANC). A fost arestat in mod repetat pentru protestele sale nonviolente de-a lungul anilor 1950. Cand ANC a fost scos in afara legii, Mandela - „Scanteioara Neagra" - a fugit de autoritati, obtinand sprijin din strainatate si pregatire militara pentru organizatie. In 1961, a devenit liderul aripii teroriste a ANC, Umkhonto we Sizwe (Sulita Natiunii), punand la cale actiuni violente impotriva unor tinte militare si guvernamentale. Vedea terorismul ca pe o ultima solutie, a carei utilizare era justificata doar atunci cand metodele pasnice pareau lipsite de sorti de izbanda, dar ulterior a marturisit ca tot mai violentele campanii teroriste si de gherila ale ANC s-au facut vinovate, la randul lor, de incalcari ale drepturilor omului. Dupa ce a fost arestat si inchis in 1962, pe motiv ca parasise tara, Mandela a fost condamnat la inchisoare pe viata in urma Procesului de la Rivonia. Ecoul discursului rostit de Mandela din boxa acuzatilor s-a raspandit in toate localitatile dintre Capul Bunei Sperante si Paarl. A contribuit la politizarea unui popor care fusese privat de toate sansele la educatie, progres si independenta prin politicile de apartheid ale guvernului nationalist Afrikaner, care ii calcase in picioare drepturile si demnitatea. Cuvintele sale au dat speranta." | carti bibliografice

- Un baiat de sase ani care a impresionat-o pe imparateasa Austriei cu geniul sau de pianist; - Un compozitor care a scris peste 600 de concerte, sonate, simfonii si opere in cei doar treizeci si cinci de ani de viata; - Un muzician serios caruia ii placea sa spuna glume infantile. | cele mai bune biografii

Frivola si intriganta pentru curtenii de la Versailles, tirana perversa in propaganda revolutionara, eroina martira a restauratiei: cine a fost Maria Antoaneta? Dincolo de o lunga traditie bazata pe legende, zvonuri si violente pasiuni ideologice, Zweig gaseste o femeie: o fiinta umana fara calitati iesite din comun, obligata de istorie sa devina mare. Maria Antoaneta – fara a minimaliza responsabilitatile politice si morale ale rolului sau – devine astfel o minunata ilustrare a omului obisnuit care se ridica deasupra mediocritatii sale si isi asuma o dimensiune „involuntar eroica”.   "Aceasta a fost marea ei greseala de la inceput: a vrut sa triumfe ca femeie, nu ca regina”, ajungind astfel „o jucarie vie in miinile singeroase ale razboiului si politicii”.   Combinind in stil desavirsit documentarea, patrunderea psihologica si tensiunea narativa, aceasta biografie, poate cea mai iubita dintre scrierile lui Zweig, a schimbat radical imaginea Mariei Antoaneta, a anulat un stereotip si a contribuit la reconstituirea portretului unui personaj viu si complex atit in studiul istoric, cit si in imaginatia publicului.   Aceasta nu e o simpla interpretare istorica ori psihologica. Cine citeste Maria Antoaneta de Stefan Zweig se imbogateste cu o mare experienta a vietii – si se convinge ca numai un mare artist clarvazator poate scoate in evidenta «eternul omenesc» ascuns in existentele mijlocii si in dramele furtunoase si adesea oarbe ale razboiului si revolutiei. - Eugen Relgis   Cea mai influenta biografie a Mariei Antoaneta. - The Guardian   Puternica, excelenta, tulburatoare… Cu siguranta nimeni nu poate ramine indiferent dupa citirea acestei opere remarcabile. - The New Republic   Biografia care pune capat tuturor biografiilor despre Maria Antoaneta… are toate calitatile unei biografii excelente – franchete, o expunere cuprinzatoare, plasticitate, caracterizari, culoare si o incintatoare usurinta a lecturii. - The New York Times | biografii

    In aceasta investigatie dinamica, jurnalistul Ashlee Vance ne ofera o incursiune fara precendent in viata si cariera celui mai indraznet om de afaceri din Silicon Valley. Autorul a obtinut exclusivitatea publicarii acestor informatii de la Musk, de la familia si prietenii sai.  In aceasta carte, Vance prezinta in detaliu evolutia lui Musk, de la copilaria dificila din Africa de Sud pana la escaladarea celui mai inalt varf al lumii afacerilor. Vance a petrecut peste 50 de ore de conversatii cu Musk si a intervievat aproape 300 de oameni pentru a putea spune povestile tumultoase ale companiilor revolutionare ale lui Musk si pentru a-i face un portret complex omului care a transformat si a inovat industria americana, facandu-si in acelasi timp si numerosi dusmani.      Intr-o perioada in care nenumarate companii sunt interesate mai degraba sa castige bani si mai putin sa-si asume unele riscuri in dezvoltarea unor tehnologii radicale, Musk iese in evidenta drept singurul om de afaceri cu suficient dinamism si viziune pentru a ataca – si revolutiona – trei industrii diferite in acelasi timp. Vance argumenteaza ca succesul lui Musk readuce in prim-plan ambitia si spiritul de inovare care au facut din America un lider economic si intelectual. Elon Musk este o examinare stralucita si de impact a semnificatiilor pe care le are cariera lui Musk pentru industria tehnologica, care trece in prezent prin schimbari dramatice, si ne ofera o viziune a ce ne poate aduce acest secol incredibil.      Pentru oricine este interesat de tehnologie, de antreprenoriat sau de istoria celor care au ajuns in varf, noua carte a lui Ashlee Vance, Elon Musk: Tesla, SpaceX si misiunea construirii unui viitor fantastic, este o fereastra grozava si unica in lumea poate celui mai important antreprenor al prezentului. Vance ne ofera un tablou impresionant al personalitatii unice a lui Musk, al energiei, hotararii si abilitatii sale de a reusi in circumstante dure. Cartea este plina de anectode si citate memorabile, care ilumineaza trasaturile esentiale ale lui Musk. - The Washington Post      O carte inteligenta, scrisa intr-un stil vioi, dar foarte riguros. Ashlee Vance construieste un portret foarte bine calibrat al lui Musk, care ne ajuta sa-i cunoastem atat prietenii, cat si dusmanii. Este o lectura plina de placere. Vance ne descrie starea actuala a industriilor energiei verzi si a lansarilor spatiale, dar face si pauze frecvente si utile, oferindu-ne profiluri ale oamenilor remarcabili care au lucrat alaturi de Musk. Dar cel mai bun lucru pe care l-a reusit Vance in aceasta carte a fost sa ne spuna, bine si clar, povestea lui Elon Musk. - The New York Times | biografii personalitati

Persepolis este autobiografia alb-negru a lui Marjane Satrapi, traversand granitele dintre culturi cu luciditate si simtul umorului: de la copilaria petrecuta la Teheran, trecand prin adolescenta vieneza, pana la plecarea definitiva in Franta. Inclus in toate listele de „lecturi obligatorii“ cand vine vorba de romane grafice, Persepolis a fost de mai multe ori premiat la prestigiosul Festival de Benzi Desenate de la Angouleme (Franta), iar in Spania a fost recompensat pentru mesajul antifundamentalist. Transformat intr-un lungmetraj de animatie, ai carui coregizori au fost chiar Marjane Satrapi si artistul Vincent Paronnaud, Persepolis a primit in 2007 Premiul Juriului la Festivalul de la Cannes, fiind nominalizat si la Oscar.  Citeste si volumul 2: Persepolis Volumul 2 | biografii carti

 Ce prostie mai era si asta? Imi iau ce masina vreau, macar ca sa-i enervez pe idioti. Am sarit in Ferrariul meu, am apasat pe acceleratie si am parcat chiar in fata portii bazei de antrenament. Bineinteles ca a iesit mare circ. Ziarele au scris ca masina mea costa cat toate salariile lunare ale jucatorilor de la Almeria la un loc. Dar nici ca-mi pasa. Porcariile din presa erau o nimica toata in acest context. Hotarasem ca o sa spun ce am de spus.     Zlatan Ibrahimović     Cea mai convingatoare autobiografie aparuta vreodata sub semnatura unui fotbalist.     The Guardian     Povestea lui Zlatan - din vremea cand era un copil de imigranti care jongla cu mingea ca sa nu ia bataie pana cand a ajuns jucatorul genial care a dat cel mai frumos gol din istorie - e la fel de interesanta si de plina de imaginatie ca jocul lui.     Aleksandar Hemon     finalist al National Book Award si autor al cartii The Lazarus Project     Ador cartea asta. O ador pentru ca inseamna mult mai mult decat doar fotbal. Eu sunt Zlatan este o poveste despre speranta si determinare si despre ce poate realiza un copil de imigranti care porneste de la zero daca munceste din greu si crede in el insusi. Este de asemenea o fereastra minunata catre lumea noastra noua, mai diversa.     Marcus Samuelsson | biografii

Pana in 1945, tatii lor erau eroi. Dupa infrangerea Germaniei, au devenit calai. Gudrun, Edda, Niklas si ceilalti sunt copiii lui Himmler, Goring, Hess, Frank, Bormann, Hoss, Speer si Mengele, nume sinonime cu oroarea nazista.   Acesti copii germani au trait al Doilea Razboi Mondial in calitate de privilegiati, alaturi de parinti afectuosi si atotputernici. Pentru ei, caderea celui de-al Treilea Reich a fost o lovitura de trasnet. Inocenti, inconstienti de crimele paterne, au descoperit adevarul. Unii au condamnat, altii n-au incetat sa-i cinsteasca pe acesti barbati acuzati de intreaga omenire.   Copiii nazistilor descrie ascensiunea si existenta cotidiana fastuoasa si, totodata, banala a demnitarilor care-si indeplineau zilnic munca aducatoare de moarte, dupa care se distrau in sanul familiilor stabilite uneori in zona lagarelor. Cartea prezinta existentele singulare ale acestor copii deveniti adulti: dizgratia, mizeria, rusinea sau replierea.   Ce legaturi au intretinut cu tatii lor? Cum sa traiesti cu un nume blestemat pentru totdeauna de istorie? Cat din responsabilitatea crimelor le revine descendentilor?   Asemenea acestor copii bantuiti de destinul patern, trecutul nazist ramane prezent in memoria noastra. In acest sens, istoria lor se uneste cu Istoria. Un document pasionant si tulburatoare portrete de familie. Tania Crasnianski isi imparte viata intre Germania, Londra si New York. Ea a fost avocat de drept penal, membra a Baroului din Paris. Copiii nazistilor este prima ei carte.   | biografii

Un baiat caruia ii placea sa construiasca si sa repare obiecte Un barbat care venea descult la intalnirile de afaceri Un geniu care a schimbat modul in care comunica omenirea Toate cele de mai sus! Afla mai multe despre Steve Jobs din aceasta carte minunat ilustrata! | bibliografii celebre

- Un baietel singuratic - Un oaspete al regelui Frantei - Un inventator, muzician, inginer, savant si autor al faimoasei picturi Mona Lisa Toate cele de mai sus! | carti bibliografice

Horia Tecau isi traieste pasiunea pentru sport, incercand mereu sa isi indeplineasca visurile. Creste, evolueaza, pentru ca asta isi doreste cel mai mult, tratandu-i totodata pe cei din jurul sau cu mult respect. Succesul nu l-a schimbat, pentru ca este constient ca nu succesul l-a facut ceea ce este azi. Credinta, efortul, educatia pe care a primit-o in sport, precum si educatia primita in familie reprezinta pilonii care l-au ajutat sa se dezvolte intr-un mod sanatos. In “Viata in ritm de tenis”, cei mici vor afla cum primul sport practicat de Horia a fost, de fapt, inotul, cum a descoperit tenisul si a castigat primul campionat national, cine au fost antrenorii lui,, cum a fost experienta primului turneu de grand slam ori cea a Wimbledon-ului. Fragment din carte: "Dupa succesul pe care l-am avut impreuna cu Florin la Campionatul European din Italia, am fost selectionat in echipa ITF (Federatia Internationala de Tenis) care mi-a sustinut deplasarea la Miami, in Florida, pentru a participa la cel mai mare turneu pentru copii de 14 ani, Orange Bowl. Am ajuns pana in semifinala, si dupa aceea am fost abordat de un manager sportiv care mi-a oferit un contract pe cinci ani si o bursa la cea mai recunoscuta academie de tenis din lume: Academia Nick Bollettieri. Au urmat cateva luni de negocieri si organizare, in care tatal meu s-a ocupat de detalii, iar eu am inceput sa-mi fac bagajele. Tin minte ca, la un moment dat, am avut o conferinta telefonica: la un capat eram eu cu tata, iar la celalalt capat, in America, se aflau Max Eisenbud (actualul manager al Mariei Sharapova), Tony Godsick (actualul manager al lui Roger Federer) si Carlos Fleming (actualul manager al Serenei Williams). Despartirea de familie si de prieteni a fost destul de dificila. Gandeste-te: aveam 14 ani si urma sa ma mut singur in Statele Unite! Nu prea stiam ce ma asteapta, in schimb eram constient ca toata aceasta poveste reprezinta o mare realizare pentru mine. Orice jucator de tenis viseaza sa ajunga la academia lui Nick Bollettieri. " | bestseller biografii