Top 42 Cărți de citit în vacanță din 2024

Daca va plac cartile mele, o sa va placa si asta. - Stephen King Nu rascoli amintirile copilariei daca stii ca ascund secrete intunecate... In 1986, Eddie si prietenii lui isi petrec zilele mergand cu bicicleta printr-un orasel englez mereu adormit, in cautare de aventuri. Omuletii de creta pe care-i deseneaza peste tot sunt codul lor secret. Dar atunci cand unul dintre aceste desene ii conduce la un cadavru dezmembrat povestea se schimba definitiv. In 2016, Eddie crede ca a lasat totul in urma. Dar apoi el si prietenii lui primesc un mesaj misterios si trecutul se intoarce la viata mai periculos ca niciodata. Cu adevarat hipnotic, Omul de creta este un roman ca un cosmar, unul care iti accelereaza pulsul si iti ingheata sangele in vine. - A.J. Finn O carte care va va aminti de IT: povestea la persoana intai, alternarea dintre trecut si prezent si capitolele care se termina in suspans. Un roman care surprinde inteligent atmosfera insulara si usor sinistra a unui orasel de provincie. Copiii din anii ’80 vor fi cuprinsi de nostalgie. - Kirkus Reviews Fragment din cartea "Omul de creta", de C.J. Tudor "Padurea marginea orasul Anderbury, acolo unde suburbia se termina si incepeau terenurile si campiile. Desi nu avea sa mai dureze mult. Orasul se dezvolta deja in aceasta directie. O mare portiune de pamant fusese deja rasa pana la pietris si pamant. Din pamant au aparut caramizi, ciment si schele. Pe un anunt scria "Complexul Salmon" cu litere mari si vesele. "Construim case si castigam inimi de 30 de ani." Zona era inconjurata de un gard din sarma. In spate se vedeau siluetele uriase ale masinariilor care aratau ca niste dinozauri robotizati, dar nemiscati pentru moment. Oameni zdraveni cu veste portocalii si blugi erau pe acolo, fumand si band din cani. De la un radio se auzea tare Shakin\' Stevens. Erau mai multe anunturi pe gard. INTRARE INTERZISA. PERICOL. Am mers cu bicicleta in jurul terenului, apoi pe o carare ingusta ce se intindea de-a lungul mai multor loturi agricole. In cele din urma, am ajuns la un gard mic din lemn, cu un parleaz. Am sarit de pe bicicleta si am trecut-o peste gard, apoi am intrat in imbratisarea racoroasa a padurii. Nu era o padure uriasa, ci deasa si intunecata. Se formase intr-o vale, se strangea si apoi se largea, copacii ramanand in urma, lasand loc tufisurilor joase si pietrelor albe, calcaroase. Ba mergeam pe bicicleta, ba o caram in spinare pe masura ce intram in padure. Auzeam sipotul unui paraias. Razele soarelui se strecurau printre coroanele copacilor. Un pic mai in fata am auzit soapte. Am vazut ceva albastru si verde. O spita argintie. Gav Grasu, Metal Mickey si Hoppo erau ghemuiti intr-un luminis, protejati de frunzis si tufisuri. Deja construisera cam jumatate dintr-un barlog impresionant, din crengi impletite si legate in jurul unei prelungiri formate de o craca rupta. - Uite! a exclamat Gav. E Eddie Munster si tac-su bate ca la fasole. Asa ne distra Gav Grasu saptamana asta. Facea tot felul de comparatii. Hoppo a ridicat privirea si mi-a facut cu mana. Metal Mickey nu s-a deranjat. M-am strecurat printre tufe si mi-am pus bicicleta langa ale lor, fiind constient ca a mea era cea mai veche si mai ruginita." carti pentru vacanta de vara

Coordonator: Andreea Rasuceanu Desene de Mihail Cosuletu   Autori: Marius Chivu, Mariana Codrut, Bogdan Cosa, Augustin Cupsa, Adela Greceanu, Borco Ilin, Florina Ilis, Angelo Mitchievici, Iulian Popa, Mircea Pricajan, Viorica Raduta, Andreea Rasuceanu, Adrian G. Romila, Corina Sabau, Sebastian Sifft, Tatiana Tibuleac.   16 autori din tot atatea orase au scris cate o proza despre locul natal sau in care se regasesc cel mai bine. In unele texte, atmosfera orasului se insinueaza pe nesimtite printre intamplari, referirile directe la spatiu fiind aproape absente. In altele, acesta comunica imperceptibil cu psihologia personajelor, anticipandu-le sau justificandu-le gesturile si actiunile. O lectura in cheie ironica, o privire nostalgica, o imersiune in trecutul istoric al unui loc - toate sunt variante de a citi si a scrie orasul. Scriind despre orasul lui, fiecare prozator si-a facut de fapt propriul portret. - Andreea Rasuceanu, coordonatoarea volumului carti pentru vacanta de vara

Uciderea comandorului. Metafora se schimba Volumul 2 Un pictor inca tinar si de-abia divortat se muta intr-o casa singuratica si izolata, pe virful unui munte, pe care i-o incredinteaza un amic, fiul celebrului pictor nihonga Tomohiko Amada. Boema, cu gradina si la marginea padurii, casa pare locul ideal ca tinarul pictor sa o ia de la capat, nefacind altceva decit sa picteze si incercind sa lase in urma criza de inspiratie. Numai ca, la scurta vreme, oamenii pe care ii intilneste si lucrurile pe care le descopera aici il fac sa patrunda pe un tarim in care nimic nu este intimplator, un sistem de corelatii si semne, unde raspunsurile vin pe cai nebanuite, unele fara nici o legatura cu lumea in care traim. La capatul a ceea ce pare aproape o calatorie initiatica, viata tinarului pictor ia o turnura cu totul neasteptata. Fragment din cartea "Uciderea comandorului Vol.2" de Haruki Murakami: "Marie m-a privit in ochi. - Ce te faci daca nu e buna si tu ii dai o forma? Daca intinde mana inspre noi? Are dreptate, mi-am zis eu. Ce m-as face daca forta aceea nu e buna, ci malefica, si intinde mana inspre noi? Am luat panza de pe sevalet, am intors-o cu spatele si am dus-o inapoi. In momentul in care am inlaturat acea imagine din campul vizual, am simtit cum incordarea care incarcase pana atunci aerul din atelier s-a risipit. Poate ar trebui sa impachetez bine panza asta si s-o duc in pod, mi-am zis. Exact asa cum facuse si Tomohiko Amada cu Uciderea Comandorului, ca sa-l fereasca de privirile oamenilor.  - Dar despre tabloul acesta ce crezi? am intrebat-o eu, aratand catre Uciderea Comandorului, care era atarnat pe perete. - Imi place, a raspuns ea fara ezitare. Cine l-a pictat? - Tomohiko Amada. Proprietarul casei. - Tabloul asta incearca sa transmita ceva. E ca o pasare care se zbate sa scape din colivie. M-am uitat la ea. - Ca o pasare? Ce pasare? - Nu stiu ce pasare sau ce colivie. Nu-mi dau seama cum arata. Doar o simt. Cred ca tabloul asta e putin prea dificil pentru mine - Nu doar pentru tine. Cred ca si pentru mine e prea dificil. Ai dreptate, autorul simtea nevoia sa spuna ceva si a incredintat tabloului dorinta aceasta puternica. Asa simt si eu. Dar nu pot sa inteleg sub nici o forma ce anume voia sa transmita. - Un om ucide pe altul. Cu inversunare. - Exact. Tanarul strapunge neinduplecat pieptul adversarului cu sabia. Pe de alta parte, cel ucis pare absolut uimit ca urmeaza sa moara. Iar cei din jur isi tin rasuflarea vazand ce se intampla. - Exista si crime juste? Am stat un pic sa ma gandesc." carti de vacanta

A parcurs de la un capat la altul Siberia, tinutul unde nu se poate trai, dar nu se poate nici muri. S-a incumetat sa calce pe ghetarii Islandei. A stat in calea vantului pe falezele abrupte ale Scotiei. A traversat Anzii in Columbia, pana a ajuns in bazinul fluviului Orinoco. A dormit nopti intregi in mijlocul junglei de pe Insula cea Mare a Braziliei, din Atlantic. A visat acelasi vis impreuna cu milioane de oameni la Carnavalul din Rio. In timpul pandemiei, nevoit sa stea inchis in casa, si-a explorat amintirile si a sondat, in masura posibilului, memoria speciei umane. Specie supusa mecanismelor evolutiei, ceea ce inseamna, s-a gandit, ca suntem mai degraba cazuti din jungla decat din paradis... Asa a scris si rescris Alexandru Stermin aceste povesti fascinante despre Natura si Om. Biologul Alexandru Stermin a inteles ca, in lumea contemporana, a te apropia de natura doar printr-un demers stiintific nu mai este de ajuns. Formarea sa in sfera disciplinelor umaniste, prin teologie, filozofie si psihologie, ii permite sa priveasca natura dintr-o perspectiva complexa, integratoare. Demersul sau este cu totul nou in spatiul cultural romanesc, incadrabil in abordarea interdisciplinara de tip environmental humanities. Vizibil inca din Calatorie in jurul omului, discursul autorului este nuantat, are forta si autenticitate. Printr-un asemenea filtru complex, Alexandru Stermin surprinde intalnirea dintre om si alteritatea non-umana, vazuta nu ca o imagine straina, ci drept o parte integranta din sine, intr-o relatie cu dublu sens. - Ioana Clara Enescu   Privind jungla, am intrat intr-o stare pe care am intuit-o mereu, pe care am chestionat-o in mintea mea de nenumarate ori, dar pe care, pana atunci, nu am perceput-o atat de limpede si complex. I-am simtit chemarea! Chemarea junglei nu venea din padure: venea din mine. Era chemarea junglei din fiinta mea. Ca sa ajung insa la jungla din mine, trebuia sa pasesc in cea din fata mea. Am facut, in virtutea acestei emotii, primul pas in ceea ce urma sa fie aventura vietii si, poate, a mortii mele. - Alexandru N. Stermin carti vacanta

Un volum de povestiri scurte care spun povesti emotionante, profunde. Nostalgii, dureri, amintiri, sperante, si bucurii. Viata incapsulata in mici pilule narative. Ce-ar fi daca unele cuvinte nu ar mai fi sunete, ci lucruri sau fiinte? Poate nu am mai lovi unii in altii daca, dupa o cearta, casa s-ar umple cu pietre, ca un cimitir. Poate nu am mai rani in dragoste daca, dupa tradari, hoituri de flamingo ne-ar stavili iesirile. Poate nu am mai minti daca, dupa o noua minciuna, roiuri de vipere s-ar porni dupa noi, ca dupa niste regi putrezitori. Poate nu am mai fura, daca lacrimile sarate ar fi singura apa care ni s-ar da vreodata. Poate Dumnezeu a creat gresit cuvintele? Fara a sti, pe atunci, ca oamenii au mereu nevoie de dovezi. Chiar si ale propriei nimicnicii. carti de vacanta

Aparut in toamna lui 2016, romanul Kim Jiyeong, nascuta in 1982 a fost dublu premiat in Coreea, obtinand in 2017 Premiul \"Scriitori de azi\" si fiind votat \"Cartea anului\" de retelele de librarii. Intampinat cu entuziasm de critica si laudat de staruri K-pop, bestseller in Coreea (unde a declansat o dezbatere la nivelul intregii societati), S.U.A. si Japonia, cu vanzari internationale de peste 1,8 milioane de exemplare, a devenit o carte-cult. In 2020, romanul a fost nominalizat, in S.U.A., la National Book Award for Translated Literature, iar in Franta, la Prix Emile-Guimet de litterature asiatique. Este tradus in peste 20 de tari. A fost ecranizat in 2019, filmul fiind la randul lui un succes de box office.    Ma gandesc mereu ca Jiyeong trebuie sa existe pe undeva. Probabil pentru ca seamana extrem de mult cu prietenele mele, cu colegele mai in varsta sau mai tinere si, intr-o buna masura, si cu mine. Pe tot parcursul cartii am zugravit-o pe Jiyeong frustrata si nemultumita, dar n-am avut incotro, caci stiu sigur ca asa a crescut si asa a trait. Poate ca si eu am fost la fel. - Cho Nam-joo   Kim Jiyeong are 33 de ani si o viata normala, un sot iubitor si o fetita adorabila. Locuieste intr-un apartament modern, intr-un cartier rezidential nou din Seul. S-a nascut intr-o epoca in care fetele dobandisera dreptul sa mearga la scoala, la facultate, sa aiba o cariera. Ar trebui sa fie fericita. Si totusi, intr-o buna zi, tanara incepe sa se poarte ciudat. La inceput, sotul crede ca glumeste imitandu-si mama sau fostele colege de facultate. Dar in curand Jiyeong ajunge la psihiatru, iar raceala clinica a consemnarii specialistului ne dezvaluie o drama care nu este doar personala. Ca atatea alte fete, Kim Jiyeong nu ar fi trebuit sa se nasca. Pentru ca era fata, si-a dezamagit parintii in clipa cand a venit pe lume. Pentru ca era fata, la scoala si la facultate a fost tratata altfel decat colegii sai, exact cum i s-a intamplat dupa absolvire, cand si-a gasit o slujba. Mai tarziu si-a asumat rolul de mama si s-a dedicat copilului, sacrificandu-si cariera. Si atunci, sa fie \"nebunia\" lui Kim Jiyeong o exprimare exacerbata a ceea ce simt toate celelalte femei?   Cand romanul Kim Jiyeong, nascuta in 1982 a fost publicat in Coreea in 2016, a fost primit ca o chemare culturala la arme. Cartea a fost considerata deopotriva un tratat despre societate si o opera de arta, intocmai ca filmul lui Bong Joon Ho, Parazit, care a starnit dispute aprinse despre discrepantele sociale din Coreea. - New York Times   Cel de-al treilea roman al lui Cho Nam-joo a fost aclamat ca unul care da glas fiecarei femei neauzite. [...] Cartea a atins un nerv la nivel global. - The Guardian   Cho Nam-joo initiaza un dialog universal despre discriminare, deznadejde si frica. - Time   Marturia unei generatii. - La Vanguardia carti de citit in concediu

Cartea care a creat senzatie in intreaga lume si fenomenul care a cucerit mai mult de douasprezece milioane de cititori. Cea mai importanta carte a deceniului pentru Business Insider, cartea #1 a anului si bestseller international #1 Bestsellerul anului pentru The New York Times Book Review   Ani de-a randul, Barkley Cove, un orasel linistit de pe coasta Carolinei de Nord, a fost bantuit de zvonuri nelamurite despre Fata Mlastinii. Asa se face ca, spre sfarsitul anului 1969, cand frumosul Chase Andrews este gasit mort, localnicii o banuiesc pe Kya Clark, cea pe care ei o numesc Fata Mlastinii. Insa Kya nu e cum umbla vorba. Sensibila si inteligenta, ea a supravietuit ani in sir, singura, in pustietatea mlastinii, casa ei, gasind prieteni printre pescarusi si lectii de viata printre nisipuri. Si a venit vremea cand ea tanjeste dupa apropierea semenilor, dupa dragoste. Cand doi tineri din oras se lasa atrasi de frumusetea salbatica a fetei, Kya se simte tentata de perspectiva unei vieti noi, fara macar sa se gandeasca la ce-ar putea sa-i aduca viitorul.   O crima misterioasa in mijlocul naturii si o poveste de dragoste cu un final pe care nu-l veti ghici si nu-l veti uita niciodata. - Entertainment Weekly   Un roman pasionant despre maturizarea unei fete singuratice in mlastinile din Carolina de Nord. - The New York Times   Delia Owens exploreaza felul in care izolarea afecteaza comportamentul uman, precum si efectul profund pe care il poate avea respingerea asupra noastra. - Vanity Fair   Un roman de o frumusete tulburatoare. - The New York Times Book Review Traducere din limba engleza de Bogdan Perdivara. carti pentru vacanta

Extrem de inteligenta, cu nenumarate motive de fascinatie pe fiecare pagina. - The New York Times   Masurarea timpului a fost dintotdeauna esentiala pentru civilizatia umana, de la primele ceasuri solare romane pana la marea inventie a GPS-ului. Dar desi tinem ochii pe ceas in fiecare zi, suntem oare constienti de puterea pe care au dat-o ceasurile guvernelor, comandantilor militari si sefilor de companii si cum ne-au modelat ele vietile si lumea? In aceasta carte spectaculoasa si complexa, David Rooney povesteste, in 12 capitole concise, istoria masurarii timpului si a civilizatiei. Descoperim astfel cele mai importante inventii din istoria orologeriei, de la ceasurile medievale cu apa la clepsidrele renascentiste si de la marcajele temporale de bursa la satelitii aflati pe orbita Pamantului. Aflam cum ceasurile i-au ajutat pe oameni sa navigheze de la un capat la altul al lumii si sa cladeasca imperii, dar i-au si dus uneori in pragul distrugerii. Aceasta este povestea timpului, iar povestea timpului este povestea noastra.   Un volum fascinant despre ce simbolizeaza ceasurile si ce spun ele despre noi. - Wall Street Journal   O carte de-a dreptul impresionanta, cea mai buna lucrare de istorie pe care am citit-o in ultima vreme. - Jerry Brotton   Nu este doar o incantare pentru ceasornicar, ci si o meditatie ingenioasa asupra naturii si simbolismului masurarii timpului in sine. - Richard Holmes   David Rooney este istoric al tehnologiei si fost custode al departamentului dedicat masurarii timpului la Royal Observatory din Greenwich. Este implicat in administrarea a trei institutii de orologerie, inclusiv cel mai vechi muzeu al ceasurilor, si locuieste la Londra, aproape de meridianul Greenwich. A mai publicat si Spaces of Congestion and Traffic: Politics and Technologies in Twentieth-Century London, Mathematics: How It Shaped Our World si Ruth Belville: The Greenwich Time Lady. Traducere din limba engleza de Andrei Covaciu. carti pentru vacanta

In fata epilepsiei, umorul ramane singura aparare   Nino-nino. Agitatie. Timisoara. Sambata. Un grup restrans de oameni. Ciprian, un barbat de 40 de ani, realizeaza brusc ca nu se mai poate preface: trebuie sa-si accepte boala. Insa drumul pana in acest moment, departe de un final, a fost sinuos. Iar protagonistul-narator ne intoarce in timp, ne poarta, criza cu criza, razvratire cu razvratire, poanta cu poanta, prin viata sa, pentru a ne arata cum poate fi parcursa calatoria cu un diagnostic incurabil.   Stai jos sau cazi, o carte care se cere citita dintr-o rasuflare.   Bogdan Munteanu este un scriitor adevarat. Un rand al lui este un gand, o secunda, o ora, o zi sau un an al celui care citeste. Epilepsia este un subiect fascinant. Poate genera orice stare, te poate pune sa scrii lucruri pe care nu le-ai imaginat vreodata. Si Bogdan Munteanu chiar face asta, le scrie. O usoara schimbare de comportament sau redefinirea conditiei cu care ne raportam la viata... asta este epilepsia. Sa nu realizezi cine esti si ce ti se intampla o vreme, pana gasesti o doctorita sa iti explice - este perfect plauzibil. Daca stii despre ce este vorba. Sa poti sa revii in balans cu tine si cu lumea, apoi, este miraculos. Avem de-a face cu o povestire la coltul ierbii a unui om care moare, invie, traieste, a unui om care relateaza, etapa cu etapa, ce simte. Este literatura pura, pe de o parte, fiindca epilepsia te face sensibil - "simt enorm si vad monstruos", cum s-ar spune -, pe de alta parte, deoarece cartea lui Bogdan reda o poveste simpla, a unui om caruia i se intampla lucruri, zi de zi. Lucruri care se invart in cuvintele minunate cu care el construieste o lume, care urla, care se odihneste. - Bogdan O. Popescu   Dupa sase ani de la Ai uitat sa razi, cel mai recent volum al sau de povestiri, prozatorul revine cu un microroman ireprosabil, o poveste get-beget a la Bogdan Munteanu. Adica o tema inedita - epilepsia e surprinsa rarisim in literatura romana contemporana -, un protagonist fain - un barbat matur, pasionat de baschet, calculatoare si carti, care lucreaza intr-o corporatie si se invarte prin viata culturala timisoreana -, un alai foarte divers - de la Buni, Maza, Che, Iulia, Woody, batranul vecin, soferul de Uber etc. pana la Ara, labradorul -, un stil esentializat, o naratiune realista construita maniacal, aproape, cu un umor si o relaxare caracteristice. Un titlu-mantra, o lupta cu o boala tabu, stigmatizata si astazi, o carte musai. - Eli Badica, coordonatoarea colectiei n\'autor carti de vacanta

Cea mai buna carte de fictiune din 2020. Goodreads Choice Awards 2020 O singura biblioteca. O infinitate de vieti. Care e cea mai buna?   Undeva, la marginea universului, exista o biblioteca infinita de carti, iar fiecare poveste din ele provine dintr-o alta realitate. Una spune povestea vietii tale asa cum e, alta spune povestea vietii tale asa cum ar fi fost daca ai fi luat alta decizie intr-un anumit moment. Toti ne intrebam mereu cum ar fi putut sa fie vietile noastre. Dar daca am gasi raspunsul intr-o biblioteca? Atunci cand Nora ajunge in aceasta biblioteca, are sansa sa indrepte lucrurile - o viata plina de durere si de regrete. Are ocazia sa faca totul altfel si sa-si dea seama cum ar putea avea viata perfecta. Dar lucrurile nu sunt tocmai cum si le imagineaza ea... Curand, alegerile pe care le face o pu intr-un pericol iminent. Inainte sa expire timpul, trebuie sa raspunda la o singura intrebare: care e cea mai buna cale de a-ti trai viata?   Matt Haig e unul dintre cei mai imaginativi scriitori ai epocii noastre. In acest roman, povestea emotionanta e plina de invataminte despre cat de important este sa apreciem viata pe care o avem. - The Independent   Fiecare carte de aici, fiecare carte din biblioteca - cu exceptia acesteia - reprezinta o versiune a vietii tale. Aceasta biblioteca iti apartine. Se afla aici pentru tine. Vezi tu, viata oricui s-ar fi putut sfarsi in feluri infinite. Cartile de pe rafturi sunt viata ta, toate incep din acelasi punct. Din clipa de fata. De la miezul noptii. Marti, 28 aprilie. Dar aceste posibilitati de la miezul noptii nu sunt identice. Unele se aseamana, dar altele sunt complet diferite. Traducere din limba engleza de Cristina Nan. carti de vacanta adulti

Lotusul in mal infloreste. Arta transformarii suferintei Autor nominalizat la Premiul Nobel pentru Pace in 1967   O carte blanda despre cum putem descoperi versantul luminos al suferintei, de la unul dintre cei mai importanti reprezentanti ai budismului in Occident. Mai devreme sau mai tarziu, te vei lovi in calea ta de suferinta. Depinde doar de tine cum privesti aceasta incercare. Ai de ales: fie te lasi doborat, fie accepti ca suferinta este pretul pe care il platesti pentru a ajunge la echilibru. Thich Nhat Hanh reuseste, cu multa tandrete, sa iti explice cum poti transforma momentele neplacute in adevarate invataminte de viata. Calugar budist cu o bogata activitate in Occident, el exploreaza modurile in care ne putem accepta gandurile si sentimentele, astfel incat sa fim in completa armonie cu noi insine si cu cei din jur. Mantrele, meditatia si exersarea tehnicilor de mindfulness ne pot ajuta sa apreciem momentele de fragilitate, fiindca ele ne intregesc. Aceasta carte ne dezvaluie partile frumoase ale uratului, aratandu-ne ca si in cele mai nefaste clipe exista o lumina care sa ne indrepte spre implinire.     Aceasta carte ne explica de ce confruntarea reala a problemelor, in locul amagirii cu o gandire pozitiva, ne poate ajuta sa ne organizam mai bine valorile si sa intelegem fericirea intr-un mod mai profund. - HuffPost   Thich Nhat Hanh pune in aplicare invataturile dobandite prin meditatie pentru a alina suferintele de natura sociala, politica sau climatica. - The Irish Times   Thich Nhat Hanh spune ca fara suferinta nu putem gasi fericirea. Fara mal nu creste floarea de lotus, iar fara firul de nisip nu apare perla. Cand invatam cum sa suferim, deja ajungem sa suferim mai putin. - Forbes   Nhat Hanh te invata ca nu e nevoie sa traiesti pe varful de munte pentru a-ti insusi intelepciunea budista. In schimb, trebuie sa devii constient de respiratia ta, pentru ca prin ea sa ajungi in prezent, unde activitatile de zi cu zi ti se vor parea surse de fericire si adevarate miracole. - Time   Thich Nhat Hanh este lider spiritual, poet, activist si promotor al budismului Zen. Nascut in Vietnam si calugarit la varsta de saisprezece ani, a trait in exil treizeci si noua de ani, punandu-si existenta in slujba pacii. In prima parte a vietii a fost profesor de religii comparate si budism in Saigon, apoi a studiat la Princeton University si a predat la Columbia University, iar principalul lui scop a fost sa militeze pentru oprirea Razboiului din Vietnam. Pana la intoarcerea in tara natala, a pus bazele unei comunitati budiste in sudul Frantei, numita Plum Village. Le-a oferit astfel vesticilor un refugiu spiritual si un model prin care sa ajunga la echilibru, liniste si intelegere reciproca.   A cautat mereu raspunsuri pentru problemele actuale, drept dovada stand si cele peste o suta de carti scrise. Datorita complexei sale activitati pacifiste, a fost nominalizat de Martin Luther King, Jr., la Premiul Nobel pentru Pace in 1967. In prezent traieste in templul Tu Hieu, acolo unde si-a facut ucenicia, intors acasa dupa o lunga perioada apostolica in strainatate.  carti vacanta

Un spargator de banci inarmat fuge de la locul faptei si ajunge intr-un apartament scos la vanzare, unde are loc o vizionare. Pentru ca politia e pe urmele sale, se baricadeaza inauntru si ii ia ostatici pe cei sapte potentiali cumparatori, aparent normali si inofensivi, printre care doi "rechini" imobiliari, un cuplu de lesbiene, o multimilionara cu tendinte suicidare si un sabotor de vizionari deghizat in iepure. Dar lucrurile o iau razna atunci cand ostaticii si spargatorul incep sa-si dezvaluie dramele personale si anxietatile. Cand spargatorul le da drumul ostaticilor si oamenii legii navalesc inauntru, nici urma de infractor, iar depozitiile halucinante ale martorilor nu fac decat sa-i bulverseze si mai mult pe politisti: Unde e infractorul si ce nu-i in regula cu oamenii astia?   Am un nou scriitor preferat, iar numele lui e Fredrik Backman. Oameni anxiosi are toate ingredientele pentru a deveni un nou succes international. Povestile pe care Backman le spune ne demonstreaza capacitatea autorului de a sonda mintile umane, iar felul in care combina asta cu intriga si personajele nu este altceva decat arta. - Nettavisen   Fredrik Backman este unul dintre putinii autori contemporani capabili sa descrie singuratatea masculina. - Dagens Nyheter Traducere din limba suedeza de Andreea Caleman. carti de citit in vacanta de vara

Roman nominalizat la International Booker Prize 2020   Sclipitor! Prin figura legendarului bufon Tyll Ulenspiegel, Kehlmann si-a gasit avatarul perfect. - Salman Rushdie   Tyll - amoral, rebel, incredibil si captivant. Absolut sclipitor. - James Wood   Cel mai mare scriitor german in viata. - Maxim Biller, Frankfurter Allgemeine Sonntagszeitung   Daniel Kehlmann impleteste cu maiestrie povestile unor figuri istorice reale, intr-un roman ce urmareste aventurile celebrului bufon Till Eulenspiegel (in text, Tyll Ulenspiegel) prin Europa devastata de Razboiul de Treizeci de Ani. Printre regi blestemati, regine ce comploteaza neobosit, iezuiti care vaneaza vrajitori si blasfematori, printre obuze ucigatoare si tarani-alchimisti, Tyll danseaza si pacaleste moartea, aducand la lumina nebunia regilor si intelepciunea nebunilor. Exploatand legendele medievale germane, Daniel Kehlmann realizeaza portretul plin de umor macabru al unui personaj aflat in cautarea libertatii absolute, un spirit rebel.   O opera plina de maiestrie artistica. - Ian McEwan   Daniel Kehlmann (n. 1975) este fiul regizorului Michael Kehlmann si al actritei Dagmar Mettler. Romanul sau din 2005, Die Vermessung der Welt (Masurarea lumii), este cel mai bine vandut roman de limba germana din istorie, dupa Parfumul lui Patrick Suskind. Tyll, publicat in 2017, a vandut doar in Germania peste 600 000 de exemplare si este in curs de adaptare sub forma unui serial Netflix, de catre producatorii seriei Dark. Cartile sale au fost recompensate cu numeroase premii, nationale si internationale (WELTLiteraturpreis, Thomas-Mann-Preis). In prezent, Daniel Kehlmann locuieste la New York si Berlin. Traducere din limba germana de Maria Irod. carti pentru vacanta

Roman de doua ori interzis de regimul iranian, Cel care ma asteapta a cunoscut peste douazeci de editii succesive dupa publicarea sa, in 2003.   Povestea romanului Cel care ma asteapta este una emblematica pentru destinul femeilor din Iran. Evenimentele debuteaza in anul 1979, cu putin timp inainte de revolutia iraniana, si se concentreaza asupra vietii unei femei obligate sa se descurce singura, cu trei copii, intr-un oras dezbinat de conflicte politice si religioase, aflat intr-o permanenta stare de instabilitate si nesiguranta. La virsta adolescentei, protagonista romanului, Masumeh, se indragosteste de un tinar. Desi relatia lor este inocenta – cei doi abia daca indraznesc sa schimbe citeva priviri –, iubirea ii este descoperita, iar ea ajunge sa fie maritata cu forta. Din fericire, se nimereste sa aiba un sot care ii permite sa-si continue studiile si care, spre deosebire de barbatii din propria ei familie, nu incearca sa-i controleze viata pas cu pas. Treptat, Masumeh descopera ca sotul ei are cu totul alte preocupari decit familia si ca idealurile si obiectivele sale politice ii pun viata in pericol, fortind-o sa traiasca intr-o continua stare de ingrijorare si neliniste. Fragment: "In ziua aceea, nici macar urletele lui Ahmad, care se certa cu Khanum Jun, n-au reusit sa ma enerveze: stiam ca Ali facuse pe spionul pentru Ahmad, anuntandu-l ca Parvaneh venise in vizita la mine, dar chestia asta ma lasa indiferenta. In fiecare dimineata faceam ordine in camera schiopatand, apoi coboram incet scara cu o mana pe balustrada si alta pe bastonul lui Naneh Jun, ma spalam, mancam si, cu mare efort, ma intorceam sus. Mama continua sa bombane in spatele meu: „Cu frigul de sus te vei alege si cu o pneumonie sau vei ajunge sa cobori in cap nenorocita aia de scara!". Dar cine statea sa o asculte! Ma descurcam foarte bine cu mica mea soba si n-as fi schimbat pe nimic in lume acea placuta solitudine. Si apoi, caldura dinauntru nu ma lasa sa simt frigul dinafara... Peste doua zile Parvaneh s-a intors. M-am grabit la fereastra si am auzit sa mama ii raspundea cu raceala la salut, dar prietena mea s-a prefacut ca nu baga de seama si a spus ca mi-a adus subiectele pentru examen. Apoi a urcat in fuga in camera mea si, cu rasuflarea taiata, a inchis usa in spatele ei, s-a sprijinit de ea si a ramas cu ochii inchisi cateva clipe. Era rosie la fata, nu stiam daca de frig sau de emotie, dar nu aveam curaj sa pun intrebari si m-a tinut ca pe ghimpi o vreme, spunandu-mi ca, in timp ce eu dormeam comod, ea risca sa aiba necazuri din cauza mea si ca alergase ca o nebuna de la farmacie la mine acasa si trebuia sa-si traga sufletul... apoi, in sfarsit, s-a hotarat sa povesteasca. — Ma intorceam acasa cu Maryam. Cand am ajuns in fata farmaciei, Saeid era acolo in picioare si mi-a facut un semn aproape imperceptibil, dar Maryam - stii cat e de isteata, nu? - si-a dat imediat seama si mi-a spus: „Tanarul te vrea!". Bineinteles, i-am raspuns ca se insela, m-am prefacut ca nu e nimic si am continuat sa merg, dar el a venit dupa noi si m-a intrebat daca puteam sa-l urmez in farmacie, pentru ca trebuia sa-mi vorbeasca... si, spunand asta, se facuse rosu ca racul si eu nu stiam ce sa fac cu bagareata de Maryam, atunci am incercat sa dreg Merurile, prefacandu-ma ca-mi amintesc ca trebuia sa iau medicamentele tatalui meu... dar prostovanul acela a ramas acolo privindu-ma cu gura cascata si, in acel punct, ca sa evit alte impresii proaste, i-am spus lui Maryam sa nu ma astepte, pentru ca trebuia sa ridic medicamentele din farmacie. Ea, insa, n-a cedat: nu voia sa piarda o astfel de ocazie si mi-a raspuns ea nu se grabea si ca vine cu mine! Nu mai puteam insista, pentru ca deja devenise banuitoare, si apoi a inceput si ea cu scornelile, ca i se terminase pasta de dinti... in fine, pana la urma a intrat cu mine in farmacie. Din fericire, Saeid s-a dezmeticit si a pregatit in graba o cutie cu medicamente, strecurand inauntru un plic si spunandu-mi ca era reteta. „Va rog sa i-o dati tatalui dumneavoastra si sa-i prezentati omagiile mele", a adaugat si am bagat imediat plicul in servieta ca sa nu-l vada Maryam — cand oare, spun eu, se pune o reteta intr-un plic inchis si sigilat? Daca ar fi putut, Maryam mi l-ar fi luat maini ca sa vada ce era scris: stii si tu cat e intriganta si barfitoare! in plus, toate fetele din scoala vorbesc despre Saeid si multe cred sta in fata farmaciei pentru ele... Cine stie maine ce zvonuri vor circula despre mine? Oricum, Muryam alegea inca pasta de dinti, cand m-am grabit sa ajung aici. Cateva clipe am ramas naucita de aceste noutati incitante, insa apoi, cea mai importanta dintre toate, m-a facut sa ma trezesc brusc: scrisoarea lui Saeid! Era pentru mine: trebuia s-o citesc, dar imi tremurau mainile... nu aveam curaj s-o deschid... ce putea sa fi scris? Pana atunci, nu schimbaseram decat saluturi discrete si murmurate..." carti vacanta

Roman nominalizat cu Booker Prize pentru literatura in 2018 Castigator al Costa Book Awards 2019 Marianne este fiica unei familii instarite si locuieste intr-un conac impunator dintr-un orasel irlandez. Introvertita, cu o inteligenta uneori prea ascutita si cu o infatisare incerta, are toate insusirile pentru a fi marginalizata de colegi. Connell, fiul menajerei, este chipes si destept, popular in tot liceul. Atractia care se naste intre cei doi adolescenti are o forta magnetica. Cum vor evolua ei de-a lungul anilor de facultate si prin ce transformari va trece relatia lor? Ce se va intampla atunci cand diferentele sociale vor ridica ziduri intre ei, cand experientele de viata ii vor strivi sub implacabilul lor? Cum isi vor confrunta cei doi tineri demonii interiori?   Cu Oameni normali, Sally Rooney isi confirma talentul portretistic dovedit inca de la bestsellerul Conversatii cu prieteni, facand radiografia celor mai marunte detalii ale vietii emotionale a personajelor. Povestea este alerta si captivanta, scrisa nemilos, dar cu inflexiuni de tandrete: nu atat un roman de dragoste, cat mai ales unul de maturizare – despre cunoasterea de sine, despre metamorfozele prieteniei, despre influentele familiale si sociale, precum si despre barierele dintre noi, cei dintr-o lume conectata, aparent fara bariere.    Fragment din cartea "Oameni normali" de Sally Rooney: "Crezi ca as fi o mama rea? Nu, ai fi nemaipomenita, bineinteles. Este nemaipomenita in tot ce faci. Marianne a zambit. Nu ar fi nevoie sa te implici, a zis ea. Oricum te-as sustine, indiferent ce ai hotara. N-avea habar de ce afirma ca ar sustine-o, din moment ce el, practic, nu avea niciun venit suplimentar si nicio perspectiva de a capata vreunul. I se paruse ca asta trebuie sa spuna, atat. In realitate, nu se gandise niciodata la asa ceva.  Marianne parea genul de persoana stapana pe sine, voluntara, care s-ar ocupa singura de aranjarea procedurii, iar el, cel mult, ar putea s-o insoteasca in avion.  Inchipuie-ti ce-ar comenta lumea din Carricklea, a zis ea.  A, mda. Lorraine nu m-ar ierta niciodata.  Marianne si-a ridicat repede privirea si a intrebat: De ce, nu ma place?  Nu, nu, chiar te iubeste. Vreau sa zic ca nu m-ar ierta pe mine daca ti-as face asa ceva. Te iubeste, stai fara griji. Doar stii. Crede ca esti mult prea buna pentru mine.  Atunci, Marianne a zambit din nou si si-a atins fata cu mana. Lui i-a placut asta, asa ca s-a apropiat un pic de ea si i-a mangaiat pielea alba de pe interiorul incheieturii.  Dar familia ta? a intrebat Connell. Presupun ca nici ai tai nu m-ar ierta niciodata.  Ea a ridicat din umeri. Si-a lasat mana sa-i cada inapoi in poala.  Ai tai stiu ca ne vedem si-acum?  Marianne a clatinat din cap. Si-a mutat privirea, sprijinindu-si obrazul intr-o mana. Nu ca ar fi nevoie sa le spui, a continuat el. Poate ca oricum n-ar fi de acord sa iesi cu mine. Probabil ca te vad impreuna cu un doctor, sau cu un avocat, sau asa ceva.  N-as crede ca le pasa prea mult de ce fac eu.  Si-a acoperit fata cu palmele pret de o clipa, si-a frecat brusc nasul, apoi si l-a tras. Connell stia ca avea o relatie incordata cu familia sa. Prima data cand si-a dat seama erau inca la liceu, si asta nu i s-a parut neobisnuit, fiindca pe-atunci Marianne avea relatii incordate cu toata lumea." carti vacanta

 Romanciera, autoare a numeroase volume de proza scurta si eseista, recompensata cu cele mai importante premii literare din Japonia, tradusa in peste 20 de limbi, Yoko Ogawa este mai cu seama cunoscuta datorita romanului Profesorul si menajera, ecranizat in 2006 de regizorul Takashi Koizumi. Cand o tanara menajera ajunge in casa Profesorului, un matematician ilustru care isi poate folosi memoria doar 80 de minute pe zi, descopera cu mirare ca unicul mod al acestuia de privi lumea este prin intermediul numerelor si al matematicii. Relatia dintre ei se transforma pe nesimtite intr-una de intelegere reciproca si empatie. Cand menajera ii marturiseste ca are un fiu de zece ani care o asteapta singur acasa, Profesorul ii cere sa-l aduca in fiecare zi, dupa scoala. Treptat, Profesorul ii initiaza in jocurile matematice, reprezentand pentru el adevarurile supreme pe care se sprijina lumea, iar acest mod inedit si emotionant de comunicare reuseste sa creeze o legatura puternica intre cei trei. Menajera, Profesorul si micul Radical vor descoperi ca sentimentele pe care le nutresc unii fata de altii sunt atat de puternice, incat ecuatia propriilor vieti s-a schimbat definitiv. carti de citit in vacanta

Violette Toussaint este administratoarea unui cimitir dintr-un orasel din Burgundia. Diferitii participanti la inmormantari, vizitatorii fideli sau colegii - groparii, ingrijitorii si un preot - ii frecventeaza biroul ca sa se incalzeasca, iar acolo rasul, camaraderia si, uneori, lacrimile oaspetilor fac casa buna cu cafeaua pe care le-o ofera gazda. Aceasta din urma isi traieste viata in ritmul confidentelor vizitatorilor ei, dupa caz, amuzante sau miscatoare. Programul lui Violette, mereu acelasi, e dat peste cap intr-o buna zi de sosirea lui Julien Seul - un comisar de politie din Marsilia -, care tine cu tot dinadinsul sa imprastie cenusa mamei sale, raposata de curand, peste mormantul unui necunoscut. In scurt timp devine limpede ca gestul inexplicabil al lui Julien e strans legat de trecutul complicat al lui Violette.   Cu Apa proaspata pentru flori, Valerie Perrin le ofera cititorilor o poveste miscatoare, spusa pe un ton intim, despre o femeie care, in ciuda tuturor piedicilor, crede neabatut in fericire.   Uluitor. - Unidivers Aplauze furtunoase. Si va rugam sa ne credeti ca termenul de "furtunoase" nu e deloc exagerat. - La Marseillaise Traducere din limba franceza de Eduard Claudiu Braileanu. carti de vacanta adulti

Nr. 1 New York Times Bestseller   Un roman puternic... care te bantuie. - The New York Times   Un emotionant portret al Afganistanului modern. - Entertainment Weekly   Hosseini demonstreaza cum un roman palpitant incepe cu o scriitura extraordinara, care-l tine pe cititor cu sufletul la gura. - The Philadelphia Inquirer   Vanatorii de zmeie este o poveste despre prietenie si tradare, care isi poarta cititorii prin Afganistanul ultimelor zile ale monarhiei si pana la cele ale atrocitatilor prezentului. Schimbarile de situatie uimitoare fac din aceasta carte memorabila atat o cronica politica, cat si o poveste emotionanta despre copilarie si maturizare. Intriga care porneste cu prietenia dintre Amir, fiul stapanului, si Hassan, fiul servitorului, se dovedeste firul director care unifica intregul roman. Fragilitatea acestei relatii, simbolizata de zmeiele de hartie, este pusa la incercare pe masura ce vechiul stil de viata al vechiului Afganistan apune. Studiile de caracter, de la portretul lui Amir, cel nesigur si sensibil, la cel al tatalui sau, Baba, se intretes cu istoria Americii si cu cea tumultoasa a Orientului Mijlociu.   Khaled Hosseini este unul dintre cei mai cititi si iubiti scriitori din lume, cu vanzari de peste 39 milioane de carti la nivel mondial. Cele doua romane publicate anterior – Vanatorii de zmeie si Splendida cetate a celor o mie de sori – au fost traduse in 57 de limbi si publicate in 70 de tari. In 2006, a fost numit Ambasador al Bunavointei din partea UNHCR, Agentia ONU pentru Refugiati. De asemenea este fondatorul Fundatiei Khaled Hosseini. carti de vacanta adulti

Stanley Tucci a crescut intr-o familie de italieni americani care petrecea fiecare seara in jurul mesei din bucatarie. Magia acelor cine a fost impartasita in The Tucci Cookbook si The Tucci Table, iar acum, cititorul este purtat dincolo de retetele savuroase ale acestei familii, spre povestile captivante din spatele lor.   Gust este o meditatie asupra intersectiei dintre mancare si viata, plina de anecdote despre copilaria lui Tucci, petrecuta in Westchester, New York. Povesteste si despre pregatirea si filmarea peliculelor cu subiecte de gastronomie Big Night si Julie & Julia, despre cum s-a indragostit in timpul unei cine si despre cum a gatit impreuna cu sotia lui pentru o multime de copii.   Aceasta calatorie gastronomica prin vremuri bune si vitrege, delicatese si mancaruri arse este delicioasa si emotionanta pana la ultima imbucatura. Scrisa cu umorul sec caracteristic lui Stanley, Gust este pentru fanii lui Bill Buford, Gabrielle Hamilton si Ruth Reichl si pentru oricine cunoaste puterea mancarurilor gatite acasa.   Stanley Tucci, un actor faimos, dar si un impatimit al gastronomiei, ne ofera povestea intima si incantatoare a vietii lui din bucatarie si din afara ei.   Prin mancare si prin scenele din viata de familie, Stanley Tucci ne impartaseste atat istoria sa personala cat si pasiunea cu care gusta din toate. Cu povesti despre sendvisuri cu unt de arahide, dar si despre homari din Maine, cu reteta proprie pentru un cocktail Negroni perfect, dar si cu reteta de cartofi la cuptor a sotiei sale, Tucci te invita la masa lui. Accepta invitatia daca poftesti la mancare, cocktailuri, barfa si glume. Dar nu cumva sa indraznesti sa rupi spaghetele. - Chef Yotam Ottolenghi   Un succes instantaneu, cartea lui Stanley Tucci este la fel de imbietoare, de simpla si de incredibil de delicioasa precum cea mai buna mancare italiana. Ia-o cu tine inainte de culcare si vei adormi visand ca esti in Italia. Sau ia-o cu tine in bucatarie si te vei trezi folosind-o la fel de des ca pe o tigaie sau ca pe un cutit de curatat legume. - Stephen Fry, actor   Relatia noastra cu focul si cu mancarea ne-a format ca fiinte umane, ea ne leaga, intr-un fel unic, de noi insine, de cei pe care ii iubim si de aceasta frumoasa planeta pe care traim. Este o poveste incantatoare, spusa de un om minunat prin prisma amintirilor sale culinare. Este deopotriva molipsitoare si delicioasa, comica si profunda. Si nu o mai lasi din mana decat pentru a te duce la bucatarie si a incerca retetele ei. - Chef Heston Blumenthal   New York Times Bestseller Cele mai bune carti ale anului 2021, NPR Cele mai bune carti ale anului 2021, The Washington Post Traducere din limba engleza de Adina Avramescu. carti de citit in vacanta de vara

Autor distins cu Premiul Pulitzer pentru literatura Andrew Carnegie Medal for Excellence in Fiction 2015  Australian International Book Award 2015  roman finalist la National Book Award 2014  bestseller nr. 1 New York Times  cartea anului 2014 la Hudson Booksellers  cartea anului 2014 la New York Times Book Review  una dintre cele mai bune carti ale anului 2014 la Powell\'Books, Barnes & Noble, NPR\'s Fresh Air, San Francisco Chronicle, The Week, Entertainment Weekly, Washington Post, Christian Science Monitor, Daily Beast, Slate.com, Seattle Times, Oregonian, Guardian  bestseller nr. 2 pe Amazon.com   Cu o structura labirintica pusa in pagina magistral, romanul multipremiatului scriitor american Anthony Doerr urmeaza vietile a doua personaje, Marie-Laure - o tanara frantuzoaica lipsita de vedere - si Werner - un orfan de origine germana - , care ajung sa se intalneasca in timp ce amandoi incearca sa depaseasca suferinta fizica si psihica indurata in timpul celui de-al Doilea Razboi Mondial. Marie-Laure se va refugia, dintr-un Paris devenit de nerecunoscut din pricina haosului care a cuprins intreaga Europa, in Saint-Malo, unde locuieste unchiul ei care sufera de agorafobie. Werner, orfan pasionat de tehnica, si in special de transmisiunile radio, va ajunge cu armata germana in Franta si, in cele din urma, la Saint-Malo. Desi intalnirea dintre cei doi nu va dura mai mult de o zi, ea va fi hotaratoare pentru destinele personajelor, afectand inclusiv vietile generatiilor viitoare. Povestea lor e insa si a unui misterios diamant, in cautarea caruia se afla ofiterii germani si despre care se spune ca ii va oferi posesorului viata vesnica, dar niciodata fericire. Dincolo de farmecul rar al naratiunii, cititorul va regasi un mesaj legat de importanta solidaritatii si a iubirii aproapelui. carti vacanta

Edward Fosca e un ucigas. In privinta asta, Mariana n-are nici o indoiala. Dar Fosca e intangibil. Profesor de tragedie greaca la Cambridge, chipes si charismatic, este adorat de colaboratori si de studenti deopotriva - mai cu seama de membrele unei societati secrete cunoscute drept Fecioarele. Mariana Andros este o psihoterapeuta stralucita, dar aflata la limita echilibrului interior, care devine obsedata de grupul Fecioarelor atunci cand o membra a acestuia, prietena de-a lui Zoe, nepoata ei, este gasita moarta la Cambridge. Ea insasi absolventa a acelei universitati, Mariana banuieste ca dincolo de frumusetea idilica a clopotnitelor si turnurilor, dincolo de traditiile stravechi se ascunde ceva sinistru. Si ajunge la convingerea ca, in pofida alibiului sau, Edward este vinovat de crima. Dar de ce si-ar ucide profesorul una dintre studente? Si de ce revine el mereu la riturile asociate Persefonei, fecioara arhetipala, si la calatoria ei in lumea subterana? Cand e gasit un alt cadavru, obsesia psihoterapeutei de a dovedi vinovatia lui Fosca scapa de sub control, amenintand sa-i distruga credibilitatea si cele mai apropiate relatii. Insa Mariana este hotarata sa-l opreasca pe ucigas cu orice pret, chiar si acela al vietii sale.   Autorul bestsellerului international Pacienta tacuta le ofera cititorilor un thriller literar captivant care impleteste mitologia greaca, psihologia, obsesia si crima. Cel mai important roman despre mediul universitar de la Istoria secreta a Donnei Tartt, plin pana la varful turlelor visatoare cu mister, crima, emotie si o nostalgie dureroasa pentru tot ceea ce lasam in trecut - locuri, iubiti si sinele nostru din tinerete. Milioanele de cititori care au apreciat Pacienta tacuta vor fi incantati sa afle ca Alex Michaelides ne surprinde iarasi cu o intorsatura de situatie imposibil de anticipat. - Tony Parsons   Al doilea roman al lui Alex Michaelides, indelung asteptat, iese in fine de sub tipar... Premisa Fecioarelor este seducatoare, iar firul narativ, irezistibil. - The New York Times Un thriller psihologic uluitor... Michaelides e de neoprit. - Publishers Weekly   Alex Michaelides da o lovitura decisiva cu acest al doilea roman. Fecioarele este un exemplu perfect de carte pe care n-o poti lasa din mana. - David Baldacci Alex a reusit aproape imposibilul intrecand Pacienta tacuta cu acest thriller literar irezistibil, care-si captiveaza cititorul de la inceputul pasionant pana la finalul sinistru.... O realizare de exceptie. - Harriet Tyce O lectura delicios de sumbra, absolut fascinanta, cu un deznodamant care m-a lasat cu gura cascata. Mi-a placut chiar mai mult decat Pacienta tacuta, iar asta nu-i putin lucru! - Lucy Foley   O cursa palpitanta, care-ti face inima sa-ti sara din piept. Un triumf extraordinar. - Stephen Fry carti de citit in vacanta de vara

O carte splendida, o fabula filozofica incantatoare, care a cucerit milioane de cititori si nu da niciun semn ca s-ar opri. - Elle   Eleganta ariciului sau Prozac? O intrebare insolita? Nici gand! Un cabinet de psihoterapie parizian prescrie de cateva luni pacientilor sai Eleganta ariciului. […] «Aceasta carte este un adevarat laborator alchimic, unde fiecare isi poate gasi rezolvarea propriilor probleme», spun ei. - Jerome Dupuis, L’Express   Nimeni nu si-ar fi imaginat ca acest roman tandru, amuzant si filozofic se va bucura de un asemenea succes. Pentru unii, este o combinatie intre Lumea Sofiei de Jostein Gaarder si saga familiei Malaussene de Daniel Pennac. Pentru altii, o versiune romanesca a filmului Fabulosul destin al lui Amelie Poulain. Oricum ar fi, cititorii nu-i pot rezista! - Le Monde   Testul corcodusei frapeaza prin dezarmanta sa evidenta. El isi capata forta dintr-o constatare universala: muscand din fruct, omul intelege in sfarsit. Ce anume intelege? Totul. Intelege lenta maturatie a unei specii umane sortite supravietuirii, apoi, ajungand intr-o frumoasa seara sa descopere placerea, intelege zadarnicia tuturor apetiturilor artificiale care abat de la aspiratia primordiala la virtutile lucrurilor simple si sublime, inutilitatea discursurilor, inceata si cumplita degradare a lumilor de care nu va scapa nimeni si, in pofida a toate acestea, minunata voluptate a simturilor cand ele conspira pentru a-i invata pe oameni placerea si terifianta frumusete proprii Artei.   PRIX GEORGES BRASSENS PRIX DES LIBRAIRES PRIX DES BIBLIOTHEQUES POUR TOUS PRIX ROTARY PRIX VIVRE LIVRE   Muriel Barbery – romanciera franceza nascuta la Casablanca, Maroc, la 28 mai 1969. A studiat la Ecole Normale Superieure de Fontenay-Saint-Cloud si a obtinut diploma de studii aprofundate in filozofie. A debutat in 2000 cu romanul O delicatesa, tradus in douasprezece limbi. Eleganta ariciului, al doilea roman al sau, a constituit surpriza editoriala a anului 2006: s-a vandut in peste un milion de exemplare si a fost tradus rapid in lumea intreaga. Succesul la public a fost dublat si de o primire entuziasta din partea criticii. Romanul a fost adaptat pentru marele ecran de Mona Achache, cu Josiane Balasko si Garance Le Guillermic in rolurile principale.   Fragment din volumul "Eleganta ariciului" de Muriel Barbery:   "Martea si joia, iau ceaiul in ghereta impreuna cu Manuela, singura mea prietena. Manuela e o femeie simpla careia douazeci de ani irositi pentru a sterge praful la altii nu i-au rapit eleganta. A sterge praful este, de altfel, un eufemism foarte pudic. Dar, la bogatasi, lucrurilor nu li se spune pe nume. - Golesc cosuri pline cu hartie igienica, imi spune ea cu accentul ei melodios si suierator, adun voma cainelui, curat colivia pasarilor, n-ai crede ca vietati atat de mici fac atata caca, frec toaletele. Praful? Floare la ureche! Trebuie mentionat ca, atunci cand coboara la mine la ora paisprezece, martea de la familia Arthens, joia de la De Broglie, Manuela va fi lustruit cu Coton-Tige closete imbracate cu foita de aur, care, cu toate astea, sunt la fel de murdare si de imputite ca toate budele din lume, pentru ca, daca exista intr-adevar ceva ce bogatii impartasesc, contra vointei lor, cu saracii, acel ceva sunt intestine gretoase care sfarsesc intotdeauna prin a se descotorosi undeva de ceea ce le impute. Iata de ce Manuela merita o plecaciune. Desi sacrificata pe altarul unei lumi unde sarcinile ingrate sunt rezervate unora, in timp ce altii isi astupa nasul fara sa faca nimic, ea nu renunta totusi la o inclinatie spre rafinament ce depaseste de departe toate poleirile cu foita, cu atat mai mult pe cele sanitare. - Ca sa mananci o nuca, trebuie sa pui o fata de masa, zice Manuela care extrage din sacosa ei veche un cosulet de lemn alb plin cu volute de hartie de matase carmin si, cuibarite in acest mic sipet, fursecuri cu migdale. Pregatesc o cafea pe care n-o vom bea, dar ale carei efluvii ne plac la nebunie amandurora, si degustam in tacere o ceasca de ceai verde, rontaind din fursecuri. La fel cum eu sunt o tradare permanenta a arhetipului meu, Manuela e, pentru cel al menajerei portugheze, o tradatoare care se ignora. Caci fata din Faro, nascuta sub un smochin dupa alti sapte copii si inaintea altor sase, trimisa sa lucreze la camp de timpuriu si tot atat de devreme casatorita cu un zidar curand expatriat, mama a patru copii francezi prin locul nasterii, dar portughezi din perspectiva sociala, fata din Faro, asadar, cu tot cu ciorapii ei compresivi negri si baticul de pe cap, e o aristocrata, una adevarata, mare, care nu admite nicio contestatie deoarece, cu mana pe inima, isi rade de eticheta si de particulele de noblete. Ce este o aristocrata? Este o femeie pe care vulgaritatea nu o atinge, desi e inconjurata de ea.” carti de citit in concediu

In neobositul cartier parizian Belleville, cafeneaua „La Munca“ e un reper al bunei dispozitii. Fatou, tanara patroana, o senegaleza plina de viata, si-a castigat, cu veselia ei molipsitoare si stiinta de a asculta si sfatui, o clientela fidela si pestrita. Simone, travestitul cu talent contabil, domnul Sophronides, filozoful pesimist, sau induiosatorul Robert Larousse, care citeste marile dictionare in ordine alfabetica, alcatuiesc o mare familie pentru ea si pentru fiul ei, Felix, pe care il creste singura. Dar echilibrul perfect al vietii lor este spulberat intr-o zi, odata cu planurile de viitor ale lui Fatou, care devine brusc o umbra. Pentru a-si recapata mama, Felix, ajutat de pitorescul unchi Bamba, apeleaza la vraci si vrajitori care se dovedesc insa niste sarlatani. In ultima instanta insa, Fatou nu-si va putea gasi linistea si drumul catre cei dragi decat prin intoarcerea acasa – pe malul fluviului Senegal. Sufletul ei, asemenea baobabului stravechi de langa satul natal, este adanc inradacinat in pamantul fierbinte al Africii, si se adapa din izvorul invizibil al energiei si iubirii care anima tot ce e viu. Iar secretul acestui izvor ii va fi dezvaluit si lui Felix.   Un mic roman stralucit, feeric. - Le Point   O parabola animista. - Le Figaro   Una dintre cele mai emotionante povesti din Ciclul invizibilului. - Le Pelerin carti de citit in vacanta de vara

Voce unica a noii generatii de scriitori germani, Daniela Krien a primit, in 2020, pentru opera sa in proza, Sachsischer Literaturpreis. In 2019, romanul Iubirea in caz de urgenta a ocupat timp de trei saptamani locul 1 pe lista de bestselleruri din Der Spiegel, iar pe intregul an 2019 s-a situat pe locul 9. In Germania s-a vandut in peste 150 000 de exemplare. In curs de traducere in 25 de tari.   Cu o scriitura eleganta si nervoasa, constand din fraze scurte si precise, romanul contureaza destinele a cinci femei care incearca imposibilul - sa iubeasca, sa fie puternice si sa-si respecte mereu principiile de viata. Pe Paula, Judith, Brida, Malika si Jorinde le unesc fie soarta, fie legaturile de sange. Sunt cat se poate de diferite, dar toate cauta fericirea mereu trecatoare, si fiecare dintre ele va trebui sa navigheze, in felul sau, spre un liman, raspunzand curajos intrebarilor pe care multe femei nu indraznesc sa si le puna. Plina de dinamism, sfredelitoare si extrem de actuala, Iubirea in caz de urgenta se implica in ceea ce inseamna sa fii femeie in secolul  XXI. carti pentru vacanta

De la autorul bestsellerului international Un barbat pe nume Ove   Elsa are sapte ani si o inteligenta taioasa si necrutatoare care o face sa fie diferita, dar si marginalizata. Singura care o intelege si care-i cultiva aplombul este bunica, fost medic in zone calamitate, privita la randul ei de ceilalti drept o nebuna excentrica. Pentru ca „toti copiii au nevoie de supereroi“, bunica inventeaza pentru Elsa povesti unde toata lumea este diferita si nimeni nu trebuie sa fie normal, iar scopul este sa o pregateasca pentru ceea ce urmeaza sa afle si sa i se intample in viata. Personajele din povestile bunicii – care se dovedesc a fi nimeni altii decat vecinii ei de bloc – ii vor fi alaturi in evenimentele care o vor lua cu asalt. Acest roman, care demoleaza cliseele privind normalitatea, ii va inspira negresit pe bunici in relatia cu nepotii lor si va incanta cititorii de toate varstele. Bunica mi-a zis sa-ti spun ca-i pare rau este o carte despre diversitate si acceptare.   O carte induiosatoare, amuzanta si inteligent scrisa. - Kirkus Reviews Ia-ti cu tine servetelele atunci cand incepi sa citesti Bunica mi-a zis sa-ti spun ca-i pare rau, dar ia-ti si simtul umorului. Este genul acela de roman pe care daca-l ratezi, n-o sa ti-o ierti niciodata. - Business Insider Romanul lui Backman, care aduce in prim-plan relatia induiosatoare dintre o bunica si nepoata ei, este un omagiu incantator adus puterii povestilor de a vindeca si consola. - Booklist Fredrik Backman are un talent exceptional de a crea povesti deopotriva credibile si ireale. - St. Louis Post-Dispatch carti vacanta

Un bibliotecar francez se hotaraste sa stranga cat mai multe manuscrise nepublicate. Printre ele, o tanara editoare descopera o capodopera scrisa de un anume Henri Pick. Acesta, din cate se afla odata demarata investigatia, nici n-ar fi citit, nici n-ar fi scris niciodata altceva decat meniuri. Sa fi avut el o existenta secreta?   In cautarea autorului necunoscut, stins din viata, o ancheta literara plina de suspans se transforma pe negandite intr-o comedie. Morala? Un roman poate sa dea peste cap viata cititorilor lui!   Incurcate sunt caile cartilor, scrie si David Foenkinos, uneori chiar imposibil de inteles. Lasati-va fascinati de ele! Pe urmele lui Henri Pick, o sa strabateti biblioteci si o sa intrati in spatii nemarginite. O sa patrundeti in alte vieti si o sa fiti cuceriti. carti de vacanta

Obsedat de o amintire din copilarie si fascinat de Chopin, tanarul Eric-Emmanuel se hotaraste sa ia ore de pian. Dupa un inceput cu stangul, doamna Pylinska, exotica si intransigenta profesoara poloneza stabilita la Paris, ii va oferi o educatie muzicala originala: lectii private despre viata, despre arta si despre iubire, care, odata intelese, ii vor revela tanarului adevarata lui vocatie. O splendida poveste initiatica, muzicala si onirica, asa cum numai Eric-Emmanuel Schmitt stie sa scrie. - Point de Vue    "Scriu mangaind florile de camp, fara a le misca picaturile de roua. Scriu facand cerculete in apa, pentru a pandi amplificarea undelor si disparitia lor. Scriu ca un copac in bataia vantului, cu trunchiul inteligentei ramanand neclintit si frunzisul sensibilitatii frematand." O poveste delicata ca o adiere, despre ucenicia acelui lucru care ii scapa ratiunii. Esentialul. - La Libre Belgique   Da, am scris si o carte despre Mozart, si una despre Beethoven. Muzica este indispensabila pentru viata mea interioara. Prin ea renasc, ma consolez sau imi exprim suferinta. Muzica are o incredibila influenta spirituala si emotionala asupra mea. Pot sa stau o zi fara sa scriu sau sa citesc, dar nu si fara sa ascult sau sa fac muzica. Respir prin urechi! - Eric-Emmanuel Schmitt, interviu in Le Progres carti pentru vacanta

O scriitoare de romane de dragoste care nu mai crede in iubire si un scriitor de romane serioase care si-a pierdut inspiratia isi propun unul altuia o provocare pentru o vara, care le poate schimba parerea despre ce inseamna un final fericit.   Augustus Everett este un scriitor foarte apreciat de fictiune literara. January Andrews scrie bestselleruri de dragoste. Atunci cand ea gandeste un final fericit, el isi omoara toti protagonistii.   Sunt complet opusi.   De fapt, singurul lucru pe care il au in comun este faptul ca, timp de trei luni, locuiesc in case vecine, n-au nici un ban si inspiratia i-a parasit.   Asta pana cand, intr-o seara pe care nu si-o amintesc prea bine, din una in alta ajung sa faca o intelegere: Augustus isi va petrece vara scriind o poveste cu final fericit, iar January va scrie urmatorul mare roman american. Ea il va duce in excursii care par desprinse dintr-o comedie romantica, iar el o va duce sa vada ramasitele unui cult al mortii (evident!). Fiecare dintre ei isi va termina romanul si nimeni nu se va indragosti.   Cititorii se vor indragosti cu siguranta de aceasta poveste romantica duioasa si aparte. - Publishers Weekly   O viziune plina de tandrete asupra ideii de a doua sansa, in viata si in dragoste. - Kirkus Reviews Traducere din limba engleza de Andreea Florescu. carti de citit in vacanta de vara

Populat de figuri feminine puternice si de neuitat, Bastarda Istanbulului este un roman fascinant in care se impletesc libertatea si opresiunea, realul si fantasticul, memoria si uitarea. Lumea orientala, cu exotismul si traditionalismul ei, si cea occidentala, cu pragmatismul si independenta sa, se intilnesc pe neasteptate din dorinta nestavilita a doua tinere fermecatoare si nonconformiste  Asya si Armanoush de a risipi misterul ce le invaluie radacinile familiale si de a-si descoperi propria identitate. Bastarda Istanbulului nu este insa cartea unei singure povesti. In cuprinsul sau, scriitoarea tese cu maiestrie firele unui sir nesfarsit de istorii care se ramifica, se pierd o clipa in negura trecutului, ies din nou la suprafata, se intersecteaza, se unesc. Fragment: " Apoi, desigur, mai era Mustafa, singurul fiu din generaţia actuală, o piatră preţioasă cu care ii binecuvăntase Allah intre cele patru fiice. Rezultatul obsesiei lui Levent Kazanci de-a avea un fiu care să-i poarte numele a fost acela ea cele patru surori Kazanci crescuseră cu sentimentul că erau nişte musafiri nepoftiţi. Primil trei copii fuseseră toţi fete. Banu, Cevriye si Feride avuseseră întotdeauna senzaţia că fuseseră o introducere la adevărata creaţie, un preludiu accidental in viaţa sexuală a părinţilor, cu atâta hotărâre se concentraseră pe conceperea unui băiat. Cât despre cel de-al cincilea copil, Zeliha, aceasta ştia prea bine că fusese concepută in speranţa că soarta le-ar putea surâde de două ori la rând. După ce făcuseră in sfărşit un băiat, părinţii ei voiseră să vadă dacă erau destul de norocoşi ca să mai facă incă unul. Mustafa le-a fost drag din ziua în care s-a născut. O serie de măsuri drastice au fost luate pentru a-l proteja de soarta necruţătoare care ii astepta pe toţi bărbaţii din familie. Cănd era bebeluş, îl infăşurau din cap până-n picioare in şiraguri de mărgele şi amulete impotriva deochiului; cănd era puşti, era supravegheat necontenit şi până la opt ani a purtat părul lung ca al fetiţelor, pentru a-l inşela pe Azrail, ingerul mortii. Cănd i se adresa cineva, ii spuneau „fetiţo", „vino aici, fetiţo!". Deşi era un elev bun, mare parte din viaţa de licean a lui Mustafa a fost distrusă de incapacitatea sa de a socializa cu ceilalţi. Rege acasă la el, în clasă băiatul părea să refuze să fie unul dintre cei mulţi. Cu timpul, le devenise atăt de antipatic tuturor, incăt, când Gulsum a vrut să dea o petrecere pentru Mustafa şi prietenii lui ca să sărbătorească absolvirea liceului, a descoperit că nu avea pe cine să invite. Fiind atât de arogant şi de nesociabil in afara casei, atât de regeste tratat în familie şi cu flecare aniversare mai aproape de implinirea destinului nefast al tuturor bărbaţilor din familia Kazanci după un timp părinţilor li s-a părut o idee bună să-I trimită pe Mustafa în străinătate. Într-o luna, bijuterille lui Petite-Ma au fost văndute pentru a face rost de banii necesari, iar fiul în vărstă de optsprezece ani al familiei Kazanct a părăsit Istanbulul, indreptăndu-se spre Arizona, unde a devenit student la Inginerie Agricolă si a Biosistemelor şi unde, cu puţin noroc, avea să trăiască pană la adănci bătrăneţi. Astfel că, in acea primă vineri din iulie, cănd Gulsum a certat-o pe Zeliha spunăndu-i că trebuia să fie recunoscătoare că nu existau bărbaţi in familie, pe undeva era ceva adevăr în afirmaţia aia. Drept răspuns, Zeliha n-a scos un cuvănt. In schimb, s-a îndreptat spre bucătărie, ca să-l caute şi să-i dea de măncare singurului mascul din casă - un motan gri tărcat, cu o foame insatiabila,o atracţie neobişnuită pentru apă si nenumărate simptome de stres social care puteau fi interpretate în cel mai bun caz ca un semn de independenţă, iar in cel mai rău caz ca unul de nevroză. Numele lui era Paşa al Treilea. Prin konak-ul familiei Kazanct se perindaseră generaţii întregi de pisici, ca şi de oameni; toate fuseseră iubite şi, fără excepţie, toate muriseră de bătraneţe, spre deosebire de oameni. Cu toate că fiecare pisică işi păstrase caracterul său distinct, două gene competitoare predominau, in mare, genealogia felină a casei. Pe de o parte, era gena „nobilă" ce provenea de la o persană albă, cu blana lungă şi nasul turtit pe care Petite-Ma o adusese cu ea cănd se măritase, pe la sfărşitul anilor \'20 („probabil că pisica asta e toată zestrea ei", isi băteau joc de ea femeile din vecini). Pe de altă parte, era gena „maidaneză" ce provenea de la o pisică neidentificată, dar aparent maro deschis, cu care persana albă reusise să se imperecheze într-una din escapadele ei." carti de vacanta

Cred ca Abad Faciolince este unul dintre cei mai buni romancieri pe care ii avem astazi in America Latina. Primul sau roman pe care l-am citit a fost tocmai Suntem deja uitarea ce vom fi - o carte socanta, originala, stimulanta, creativa. Mi-am dat seama atunci ca sunt pus fata in fata cu un scriitor magnific. - Mario Vargas Llosa   Este foarte greu sa incerci sa sintetizezi ceea ce este Suntem deja uitarea ce vom fi fara sa-i tradezi spiritul, pentru ca, asemenea tuturor capodoperelor, cartea este multe lucruri in acelasi timp. A spune ca este o sfasietoare carte de memorii despre familia si tatal autorului - care a fost asasinat de un ucigas platit - e adevarat, dar neinspirat si infim, pentru ca aceasta carte este in acelasi timp o coplesitoare imersiune in infernul violentei politice columbiene, in viata si in sufletul orasului Medellin, in obiceiurile si aspectele marunte ale vietii, in intimitatea si grandoarea unei familii, o marturie delicata si subtila a iubirii filiale, o poveste adevarata care este in egala masura o superba fictiune, prin felul in care este scrisa si structurata, si una dintre cele mai elocvente pledoarii care s-au scris in timpurile noastre si in toate timpurile impotriva terorii ca instrument politic. Cartea este cutremuratoare, dar nu apasatoare, pentru ca este scrisa astfel incat nu face exces in exteriorizarea sentimentelor, este o proza precisa, limpede, inteligenta, culta, care pune stapanire cu o iscusinta desavarsita pe sufletul cititorului, ascunzandu-i anumite date, distragandu-i atentia, cu scopul de a-i stimula curiozitatea si orizontul de asteptare, obligandu-l astfel sa participe la actul creator, mana in mana cu autorul. - Mario Vargas Llosa O carte zguduitoare si necesara, de un curaj si o onestitate zdrobitoare. Uneori m-am intrebat cum de-a avut Abad Faciolince forta sa o scrie. - Javier Cercas   Cartea lui Abad Faciolince este la fel de calda, generoasa si plina de intelepciune precum omul pe care il descrie, iar in studiul sau asupra bolilor trecute din Columbia, autorul reuseste sa scrie cu profunzimea blanda a unei manii digerate de-a lungul mai multor ani. - The Guardian   Hector Abad Faciolince (n. 1958, Medellin) este un scriitor, eseist, jurnalist si editor columbian. Acesta s-a nascut si a fost crescut in Medellin, unul din cele mai mari orase ale Columbiei. Abad este considerat unul dintre cei mai talentati scriitori ai valului post-latin american, fiind cunoscut mai ales pentru romanele Angosta si Suntem deja uitarea ce vom fi. Si-a inceput cariera literara de la o varsta frageda. Avea doar 12 ani cand a scris primele sale nuvele si poezii. La douazeci si unu de ani i s-a acordat Colombian National Short Story Prize, din 1980, pentru Piedras de Silencio. Abad face parte dintr-o noua generatie de autori care a aparut in acea perioada in Columbia. Operele lui literare se concentreaza adesea pe actul narativ. Bogatia, complotul, ironia, atragerea permanenta a cititorului, intensitatea povestilor sale, precum si seriozitatea cercetarilor sociale, istorice si umane din spatele naratiunii sale confesionale dezvaluie un scriitor stralucit, un portretist al societatii contemporane columbiene. De asemenea, Abad a tradus numeroase opere ale lui Italo Calvino, Leonardo Sciascia, Primo Levi si Natalia Ginzburg. Totodata, Hector Abad Faciolince a fost columnist pentru ziare si reviste de prestigiu din Columbia, precum Cromos, La Hoja, El Malpensante, Semana si Cambio, ultima cofondata de autorul columbian Gabriel Garcia Marquez. Si a lucrat ca jurnalist pentru ziarele El Mundo, El Colombiano si El Espectador. Din mai 2008, Abad este membru al consiliului de redactie al El Espectador, cel mai vechi ziar din Columbia. carti de vacanta adulti

Romanul "Impreuna" a fost ecranizat in 2007 de celebrul regizor francez Claude Berri. Actiunea romanului Impreuna se petrece la Paris, in zilele noastre, in decursul unui an. In roman apar patru personaje principale: un tinar aristocrat, o tinara pictorita fara adapost, o bunica pe punctul sa abandoneze lupta cu viata si un chelner lipsit de maniere. Toti patru ajung sa locuiasca sub acelasi acoperis. Patru oameni care, la inceput, par sa nu aiba nimic in comun si care ajung sa se cunoasca pe ei insisi si sa-si daruiasca iubirea celorlalti. Extraordinara fluenta a cartii se datoreaza stilului direct si alert, vietile celor patru angrenind o adevarata radiografie a Parisului contemporan. Carte recomandata de  Mihaela Bilic si  Ioana Chicet Macoveiciuc    in cadrul proiectului Libris, "Oameni si carti". carti de vacanta adulti

Strabatand secolele. Volumul 1: Paradisuri pierdute Strabatand secolele lanseaza o provocare extraordinara: povestirea istoriei omenirii sub o forma pur romanesca, intrarea in Istorie prin istorisiri. Un proiect conturat acum mai bine de 30 de ani si la care Eric-Emmanuel Schmitt a lucrat neobosit, adunand informatii istorice, stiintifice, religioase, medicale, sociologice, filozofice, tehnice, lasandu-si in acelasi timp imaginatia sa proiecteze personaje puternice, de neuitat, si o poveste fascinanta.   Paradisuri pierdute este inceputul acestei aventuri unice, al carei protagonist e Noam. Nascut acum 8000 de ani, intr-un sat lacustru, in sanul unei naturi paradiziace, el este silit sa se revolte impotriva alor sai cand o intalneste pe fascinanta Noura, gratie careia se descopera pe sine. Noam infrunta si o calamitate palpabila: Potopul. Revarsarea apelor il impinge pe Noam in istorie si ii hotaraste destinul.    Metoda lui Schmitt ajunge aici la apogeu: formuleaza marile intrebari filozofice, psihologice si sociale prin intermediul unor personaje-cheie. Legatura noastra cu natura, complexitatea relatiilor de dragoste si de familie, avantajele si dezavantajele progresului, automatizarea individului in cadrul grupurilor, radacinile rasismului, raportul cu invizibilul si divinitatea, perceptia propriilor emotii: in acest roman, stramosul nostru Noam, dar si tatal lui, Pannoam, uriasul Barak, sotia Mina, fiul Ham, Noura, iubirea imposibila, intruchipeaza toate aceste intrebari cu o profunda umanitate. O umanitate magnifica, marca dintotdeauna a scriitorului Schmitt. - Le Matin  carti pentru vacanta

Daca ti-au placut: Cenusa Angelei , de Frank McCourt; Castelul de sticla , de Jeannette Walls; Dulcele bar , de J.R. Moehringer   Nascut in afara legii este povestea unui baietel poznas care se transforma intr-un tanar nelinistit, in timp ce se straduieste sa se regaseasca intr-o lume in care el nu ar fi trebuit sa existe.   Trevor Noah s-a nascut dintr-un tata alb elvetian si o mama neagra din etnia xhosa, intr-o perioada in care o astfel de relatie era pedepsita cu cinci ani de inchisoare in Africa de Sud din timpul apartheidului. Dovada vie a indiscretiei parintilor sai, Trevor a fost tinut mai mult in casa in primii ani de viata, constrans de masurile extreme si adesea absurde pe care mama sa le-a luat pentru a-l ascunde de autoritati, care puteau, in orice moment, sa-l desparta de ea. Cartea de fata este si povestea relatiei dintre acest tanar si mama sa neinfricata, rebela si profund religioasa - coechipiera sa, o femeie hotarata sa-si salveze fiul de povara saraciei, a violentei si a abuzului unei lumi care, in cele din urma, ii va ameninta chiar propria viata.   Povestile adunate aici sunt, pe rand, comice, dramatice si profund emotionante. Fie ca se hraneste, la limita subzistentei, cu omizi la cina in vremuri grele, fie ca este aruncat dintr-o masina in miscare in timpul unei tentative de rapire, fie ca incearca pur si simplu sa supravietuiasca capcanei vitale pe care o reprezinta relatiile amoroase in liceu, Trevor isi dezvaluie lumea cu o inteligenta incisiva si o sinceritate fara menajamente. Povestile sale se impletesc pentru a forma un portret emotionant si extrem de amuzant al unui baiat care isi croieste drum intr-o lume decadenta, intr-o perioada periculoasa, inarmat doar cu un simt ascutit al umorului si cu dragostea neconventionala si neconditionata a mamei sale.   Povestirile din copilarie ale lui Noah sunt spuse cu tot hazul si inteligenta caracteristice stilului sau de stand-up, punand in lumina o perioada intunecata si brutala din istoria Africii de Sud, care nu trebuie uitata niciodata. - Esquire   Nelinistitoare, trista si amuzanta... aceasta carte nu este doar o relatare tulburatoare despre maturizarea unui copil in Africa de Sud sub apartheid, ci si o scrisoare de dragoste pentru remarcabila mama a autorului. - Michiko Kakutani, The New York Times Traducere din limba engleza de: Silvia Nastasie carti pentru vacanta de vara

Autor distins cu Premiul Nobel pentru literatura   Autor distins  cu Booker Prize pentru literatura   Aparut in Anglia, in 1989, romanul a primit in acelasi an prestigiosul Booker Prize si a fost transpus cinematografic, in anul 1993, de regizorul James Ivory, intr-un film de exceptie, avindu-i ca protagonisti pe Anthony Hopkins si Emma Thompson.   Stevens, majordom de moda veche, indragostit in tacere de frumoasa si inteligenta menajera din castelul lordului Darlington, se identifica intr-atit cu functia sa, incit trece senin pe linga dramaticele evenimente din timpul celui de-al Doilea Razboi Mondial. Nimic nu-l perturba de la indatoririle sale de „majordom absolut“ – nici chiar pierderea singurei fiinte iubite – si abia spre sfirsitul vietii intelege ca lumea s-a schimbat profund si ca el nu este decit „o ramasita a trecutului“.   carti pentru vacanta de vara

Daca nu ar parea tocit de atata folosire, as fi ales drept motto al romanului meu acest adagiu al lui Dostoievski: «Frumusetea va salva lumea», marturisea David Foenkinos intr-un interviu. Dar nu banalizarea este adevaratul motiv, intuieste cititorul, ci predilectia autorului pentru nuanta si sugestie, pentru o scriitura delicata si subtila, care tatoneaza continuu misterul, ocolind explicitul, o „culoare a cuvintelor“ ferma, un contur al personajelor si faptelor lipsit de sfumato.   Antoine, respectat profesor de istoria artei care renunta aparent inexplicabil la tot, Camille, tanara pictorita a carei vulnerabilitate se ascunde in liniile bruste si culorile tari aruncate pe panza, Mathilde, mama singura care nu mai spera sa iasa din rutina cotidiana, se dezvaluie treptat, gravitand mereu in jurul frumusetii perene a artei. Poate insa aceasta sa rascumpere raul? Sa absolve de orice vina? Sa compenseze pierderea? Sa reaprinda iubirea? Traducere si note de Daniel Nicolescu carti de citit in concediu

Un gen aparte, fiind in acelasi timp si poveste poetico-filosofica si mit initiatic, cartea ne aduce in prim-plan valorile umane, responsabilitate si legatura intre oameni, toleranta si spirit de aventura. Este un titlu accesibil tuturor categoriilor de varsta, o poveste simpla si fermecatoare, spusa intr-un limbaj simplu, dar plin de poezie.    O poveste incantatoare despre copilarie, singuratate si prietenie.   Nu cunosti decat lucrurile pe care le imblanzesti, spuse vulpea. Oamenii nu mai au timp sa cunoasca nimic. Cumpara lucruri de-a gata de la negustori. Dar, cum nu exista negustori de prieteni, oamenii nu mai au prieteni. Daca vrei un prieten, imblanzeste-ma!   Ilustratii color de: Antoine de Saint-Exupery   Traducere din limba franceza de Ileana Cantuniari. carti de citit in vacanta de vara

Tocmai cand terminasem de scris Xanax am avut un accident de masina. In timp ce completam constatarea amiabila, cel cu care ma ciocnisem – un batranel ponosit – a izbucnit in plans. Dar nu de masina avariata ii parea rau, asa cum credeam eu, ci de viata lui care trecuse. Mi-a marturisit ca a fost un om foarte fericit. Nu arata ca unul caruia viata ii facuse toate poftele, asa ca l-am intrebat: - Si cand ati fost cel mai fericit? - Demult, in ‘73, cand am jucat in „Ultimul cartus"... - Ati fost actor? - Nu, domnule... Am fost sofer la Buftea, la cinematografie. Si m-au pus si pe mine figurant intr-un film. Eram baiatul lui Jean Constantin, ca eram negru ca el. Am jucat doar cateva secunde. M-a intrebat Ilarion Ciobanu unde e tata si mi-a dat un sut in gaoaza si doua palme dupa ceafa. Pana am terminat amiabila, omul si-a povestit viata. Cumva, m-am bucurat ca am facut accidentul, pentru ca, datorita lui, am mai gasit o ultima poveste care se potrivea perfect in Xanax. Banii pe care i-am platit ca sa-mi repar masina mi s-au parut un pret mic pentru cat am castigat in schimb. In esenta, asta este Xanax – un roman construit din sute de intamplari adevarate, amuzante si triste in acelasi timp, pentru care eu si personajele mele am platit, cu totii, de fiecare data un pret, mai mic sau mai mare. - Liviu Iancu Liviu Iancu, cel mai cunoscut jurnalist de turism din Romania, a intrat in presa din greseala in anul 2000, crezand ca Mediafax e o agentie imobiliara, dar s-a lamurit rapid ca e mai interesant sa scrii stiri decat sa vinzi case. De acolo a plecat la tabloidul National, insa gainile care nasc pui vii fusesera descoperite deja, ceea ce l-a facut sa migreze dupa un an in echipa care a lansat Business Magazin, iar peste o vreme a ajuns la Capital. Dupa cativa ani s-a intors la Mediafax, de unde a plecat dupa sapte ani, temandu-se ca agentia, intrata intre timp in insolventa si relocata intr-un spatiu mult mai mic, se va transforma intr-o simpla afacere imobiliara. In prezent este jurnalist la Profit.ro, unde a publicat o serie de editorial-povesti originale in peisajul presei economice romanesti, foarte appreciate de cititori. Cateva dintre acestea se regasesc si in Xanax, romanul sau de debut. Fragment din romanul "Xanax" de Liviu Iancu: "Invitatii l-au privit fara interes si i-au zambit plictisiti, clatinand din cap aprobator, iar el a incercat sa se strecoare spre cel mai apropiat scaun gol, fara sa-i vada nimeni ciorapii obositi si tristi ca o seara de luni. - Uitati-va la el cat bun-simt are, l-a laudat matusa, care tocmai il facuse needucat cu un minut mai devreme. Cand ii vizita la tara, o data pe an, de Craciun, matusa era considerata printre vecini o culme a rafinamentului. Toata lumea stia ca sotia unchiului Sile se injosea sa vina la ei la tara de la Bucuresti doar ca sa ia carne de porc, dar tot se bucurau ca o vad. Se aseza la masa doar ea singura cu barbatii, iar femeile care ajutasera la taierea animalului ii serveau cu creier de porc, sorici si rinichi prajiti. - Cine mai vrea creier? intrebase odata o batrana, plimbandu-se in jurul mesei cu tigaia in mana. Matusa a ridicat doua degete, asa cum fac in clasa, atunci cand stiu raspunsul, copiii silitori: - Eu vreau creer, eu vreau creer! Faptul ca spunea „creer" si nu „creier" si ca ridica doua degete cand cerea ceva o calificau pe matusa drept cea mai distinsa prezenta din familie. Matusa avea apartament la Bucuresti, rupea pe englezeste si lucra la InterContinental, cel mai smecher hotel din tara. Costel nu stia sa-i pronunte functia, dar banuia, dupa cum suna, ca „housekeeping" inseamna un fel de directoare. - Uitati-va la el, poarta sosetele lui taica-so si incearca sa calce pe varfurile lor, ca sa nu se vada ca sunt prea mari. Saracul baiat, nu prea are nimeni grija de el. Maica-sa... tocmai v-am povestit, iar Mitica e mai mult prin carciumi, le-a explicat matusa invitatilor. Costel aproape ca s-a sufocat de rusine si s-a ghemuit in fotoliu, incercand sa ocupe cat mai putin loc." carti pentru vacanta de vara

A ras si tata. Povestiri Prima tipa careia i-am atins sanii s-a sinucis. Daca Alex Tocilescu face umor de hipsteri, caterinca finuta, Remus Boldea incearca sa iasa din zona burgheza de confort si sa faca umor de baieti. Cele mai reusite proze ale volumului sunt pe baieteala, cu situatiile tipice: imbrobodirea unei colege de liceu, ratarea pierderii virginitatii, iesirea cu gasca 30+ in Vama, unde o yoghina convinge un tovaras din grup sa incerce pozitia "anus la cer". Ca scriitor, e mult mai greu sa incastrezi intr-un text faze de baieti, riscul sa pici in fanfaronada, machisme proaste, clisee obosite si libidinosenii e mare. Si cel mai dificil e sa reabilitezi umorul de autobaza, pe care personal il ador - e sanatos si eficient, nu se impleticeste in subtilitati intelectuale. In zona asta rarefiata putini se incumeta, iar cei care se incumeta de obicei isi rup gatul. Remus Boldea nu si-l rupe. Respect, Remus! - Adrian Schiop   Imaginati-va ca viata voastra s-ar sparge ca o oglinda in timpul adolescentei, iar in fiecare fragment v-ati putea vedea cate un viitor posibil si niciunul n-ar arata precum v-ati dori. Asa sunt povestirile lui Remus Boldea: cioburi in care iti poti taia buricele degetelor sau incheieturile, dar in care vezi lucrurile dureros de clar. Personajele sunt tineri care merg nepasatori pe muchiile existentei, ca pe niste funii intinse deasupra haului. Nu exista sfarsituri fericite, nici impliniri, de parca eroii ar fi condamnati la o singura pedeapsa, una groaznica si imposibila in acelasi timp: sa-si duca la implinire propria viata. - Adrian Georgescu Dar, din fericire, nici scoala nu dura pentru totdeauna. Vara ne intorceam la tara, iar eu si Marcelus aveam din nou trei luni la dispozitie sa ne gandim la o viata mai buna. Poate pentru ca mai crescusem, mi-am facut curaj si am intrebat-o pe maica-mea de ce trebuie sa muncesc daca n-am niciun beneficiu din asta. Ea m-a privit incruntata, si am simtit cum vine un raspuns taios si raspicat fara niciun argument in el: - Pentru ca asa trebuie! Vorbele rostite atat de rapid sunau ca zgomotul unui bici plesnind aerul. Voiam sa-i zic mai multe, dar trebuia sa ma impac cu ideea ca mi-o voi lua nasol de tot. Nu merita. Oricum n-aveam ce sa fac. Eram prizonierul unei vieti pe care n-o alesesem. O viata plina de chestii pe care trebuia sa le fac doar pentru ca asa ziceau cei care ma adusesera pe lume. Fara sa-mi ceara parerea.   Remus Boldea (nascut in 1993, la Motru) este absolvent al Facultatii de Filosofie din Bucuresti. In 2019 a participat la cursul de creative writing tinut de Florin Iaru si Marius Chivu. A publicat proza scurta in Revista de Povestiri in cadrul atelierelor Creative Writing Sundays. In 2020 a participat la o tabara de scenaristica sub indrumarea lui Igor Cobileanski. Impreuna cu Marius Aldea a scris scenariul unui film de lungmetraj care asteapta sa fie produs. A ras si tata reprezinta volumul lui de debut. carti de vacanta

Ove este cel mai morocanos om pe care vi-l puteti imagina, un batran mizantrop caruia ii plac regulile stricte, rutina, lucrurile utile in viata si care n-are rabdare pentru amabilitati gratuite cu vecinii. Isi divinizeaza masina Saab, marca lui de suflet, si judeca oamenii dupa ce masina conduc, dispretuind profund, se intelege, automobilele straine. Se crede inconjurat de idioti si crede ca lumea se duce de rapa cu toti filfizonii astia cu cabluri albe in urechi care angajeaza pe cineva sa le schimbe un bec. A fost detronat din functia de presedinte al asociatiei de proprietari - in urma a ceea ce el a numit a fi "o lovitura de stat" -, dar tot el e regele cartierului, pe care il inspecteaza nesmintit in creierii diminetii sa se asigure ca totul este in ordine. Lumea il considera teribil de uracios.    Intr-o dimineata de noiembrie, insa, tot universul si planurile sale ii sunt date peste cap in cel mai neasteptat mod cu putinta, cand o iranianca pe cat de gravida, pe atat de dezinvolta, si sotul ei tolomac, impreuna cu cele doua fetite ale lor, se muta langa casa lui si-i turtesc cutia postala cu o remorca (desi Ove postase foarte clar peste tot afise cu "Interzis accesul masinilor in zona rezidentiala").   Accidentul e sunetul de start pentru o serie de intamplari neverosimil de amuzante si, uneori, perfect induiosatoare  - cu o pisica jigarita si aproape fara coada si prietenii dintre cele mai improbabile -care-l fac pe Ove, eternul ursuz suparat pe tehnologia moderna, batausul de clovni si "vecinul infernal", sa (re)invete sa respire aerul unei vieti pe care el insusi o credea pierduta si de care lumea nu-l banuia in stare pe acest pensionar imposibil.   Un barbat pe nume Ove a cucerit o lume intreaga prin modul irezistibil, plin de umor si tandrete, in care exploreaza teme grave precum pierderea, batranetea, diversitatea, toleranta, principiile morale, prietenia si speranta. La final, nu aveti cum sa nu il adorati pe Ove.   Daca ar exista un premiu pentru "Cea mai fermecatoare carte a anului", acest roman l-ar castiga fara probleme. - Booklist   O sa radeti, o sa plangeti si o sa simtiti o intelegere infinita pentru toti ursuzii si morocanosii din viata dumneavoastra. - People Traducere din limba suedeza de Andreea Caleman.   carti pentru vacanta

Isabel Allende, Ce vrem noi, femeile? Despre dragostea nerabdatoare, viata lunga si ursitoarele bune Isabel Allende plonjeaza in adancurile memoriei si ne ofera o carte emotionanta, imbibata de umorul sau caracteristic, despre relatia cu feminismul si conditia de femeie, o pledoarie pentru viata care trebuie traita, simtita si savurata cu deplina intensitate. Ne invita s-o insotim intr-o calatorie personala in care, cu harul ei de povestitoare, reviziteaza episoadele ce o leaga de feminism din copilarie pana astazi. Ne face cunoscute portretele unor femei far din existenta sa, ne vorbeste despre scriitoare si activiste, lauda creatia unor tinere artiste care exprima revolta generatiei lor si se inclina in fata atator anonime care, cunoscand suferinta produsa de violenta, s-au ridicat si, cu demnitate si curaj, au mers mai departe. Ele sunt cele care au inspirat-o si au insotit-o pe intregul parcurs al vietii, sunt femeile sufletului ei. Toate acestea fara sa piarda nici o farama din inconfundabila sa bucurie de a trai si amintindu-ne ca, dincolo de varsta, exista intotdeauna o vreme pentru dragoste.   Isabel Allende, acest izvor nesecat de joie de vivre, ne-a scris inca o carte dezarmant de frumoasa si de sincera, numita Ce vrem noi, femeile? Despre dragostea nerabdatoare, viata lunga si ursitoarele bune. Fiindca asa este ea, Isabel cea care se scrie, Isabel cea care ne scrie. Isabel, cea care inseteaza dupa libertate, dar nu doar pentru sine, ci pentru toate femeile acestei lumi. Caci dependenta si docilitatea imputineaza, tin femeile in chingile limitarii fortei mintii, sensibilitatii si creativitatii, a putintei lor de a exista autentic in lume. Le tin tematoare, undeva la marginea istoriei. Insa daca isi rup impreuna chingile dependentei, «ele vor schimba natura puterii, in loc ca puterea sa schimbe natura lor». Isabel, cea care alina si da speranta, stie cat de crunt de departe de libertate sunt cele si cei care traiesc traume greu de imaginat. Si atunci imparte roadele marelui ei succes cu fetite din India, cu femei din Nepal, cu refugiatii din dictaturi si razboaie. Isabel, cea care iubeste, crede ca dragostea, la 78 de ani, nu este cu nimic altfel decat cea de la 18 ani. Numai ca acum se afla sub imperiul urgentei. Nu mai e timp de pierdut. Caci, pana la urma, nici macar noi, femeile, nu suntem niciodata atat de batrane, incat sa nu intinerim. Isabel, cea care spune in fiecare dimineata Da! zilei care vine, soarbe zorile cu nesat, privind cu bucurie in urma: «Sunt libera. Nu am de dovedit nimic nimanui». Dar o face asumandu-si pana la capat cele doua surse care ii hranesc fiinta: scrisul si sentimentele. - Mihaela Miroiu Volumul Ce vrem noi, femeile?  Despre dragostea nerabdatoare, viata lunga si ursitoarele bune este recomandat de AlistMagazine by Andreea Esca si de Digi FM.   carti pentru vacanta

Autor distins cu Premiul Nobel pentru literatura   La rasarit de Eden a fost ecranizat in anul 1955, in regia lui Elia Kazan, cu James Dean in rolul principal. Premiul Nobel pentru Literatura 1962   Una dintre capodoperele secolului XX, La rasarit de Eden reconstruieste povestea biblica a lui Cain si Abel in decorul Vaii Salinas din California. Romanul, a carui actiune se intinde din timpul Razboiului Civil american pina la sfirsitul Primului Razboi Mondial, urmareste conflictele dintre doua generatii de frati, incepind cu Adam si Charles Trask.     Scriu aceasta carte pentru baietii mei... Le voi istorisi una dintre cele mai marete povesti, poate cea mai mare dintre toate − o poveste despre bine si rau, despre putere si nevolnicie, despre iubire si ura, despre frumusete si hidosenie... este singura carte pe care am scris-o vreodata. - John Steinbeck carti pentru vacanta

 O sa va cam usture. Jurnalele secrete ale unui medic junior - Kay Adam ADAM KAY a fost medic junior* din 2004 pana in 2010, cand o experienta dramatica traita in sala de nasteri l-a facut sa-si reconsidere viitorul. In anii de pregatire medicala a tinut un jurnal, iar O sa va cam usture impleteste povesti din linia intai a sistemului de sanatate cu reflectii asupra crizei actuale. Rezultatul este o relatare la prima mana a vietii de medic junior, cu toate bucuriile, suferintele, sacrificiile si birocratia innebunitoare, dar si o scrisoare de dragoste si de pretuire adresata celor care, la un moment dat, s-ar putea sa va tina viata in maini.   * "Medic junior" se refera la oricine care nu e medic primar. Denumirea creeaza confuzie, dat fiind ca multi dintre acesti „medici juniori” sunt, in fapt, destul de seniori – unii au o vechime de 15 ani, si-au luat doctoratul si diverse alte calificari postuniversitare.   Nu sunt Doctor (in ciuda a ceea ce spun uneori), dar pur si simplu as prescrie cartea asta oricui. E haioasa de razi cu lacrimi, trista de-ti rupe inima in doua si iti da niste informatii de culise despre cum e sa-ti pastrezi mintile in timp ce-ti faci datoria in transeele sistemului nostru public de sanatate, atat de apreciat, dar aflat acum sub asediu. E minunata! - Jonathan Ross   In sfarsit, o imagine reala a vietii chinuite, ilare si, pana la urma, haotice a medicilor juniori, in toata gloria ei plina de stropi de sange, comedie neagra si inevitabila tristete. O radiografie de un umor caustic, facuta in detaliu, care dezvaluie multe adevaruri pertinente si umanitatea pe care toti speram ca doctorii o ascund sub mastile lor impasibile. - Jo Brand   De nelasat din mana. Trebuie sa cititi aceasta carte daca va place sa cititi, daca va place sa radeti sau daca iubiti sistemul public de sanatate. E un apel imperios, dar care te face in acelasi timp sa razi de-ti iese ceaiul pe nas, sa sustinem cauza medicilor nostri juniori din toate puterile. - Shappi Khorsandi  carti vacanta