Top 100 Cărți din Literatură Universală din 2024

Un roman pur si simplu minunat. - New York Post   La New York, pe Fifth Avenue, se afla un imobil foarte diferit de toate celelalte. Locatarii sunt foarte atasati de liftier, Deepak, insarcinat cu administrarea ascensorului mecanic, o veritabila antichitate. Insa viata fericitei comunitati este tulburata dupa ce colegul lui din tura de noapte cade pe scari si se accidenteaza. Cand Sanji, misteriosul nepot al lui Deepak, vine sa-i ia locul, imbracand uniforma de liftier, nimeni nu-si imagineaza ca detine o imensa avere la Mumbai… Si cu atat mai putin Chloe, locatara de la ultimul etaj.    Cititi aceasta excelenta comedie romantica a lui Marc Levy, un adevarat virtuoz al imaginatiei. Intrati pe Fifth Avenue, la nr. 12, si va veti delecta la fiecare etaj. - Le Parisien   O comedie formidabila, in care se poate intampla orice. - Le Figaro   Marii scriitori reusesc sa creeze povesti excelente pornind de la viata de zi cu zi, experientele si sentimentele cotidianului fiind dificil de exprimat. Marc Levy este cu adevarat un mare scriitor. - Beijing Youth Daily   Marc Levy este cel mai citit autor francez contemporan. Cartile lui sunt traduse in 47 de limbi, regasindu-se pe majoritatea listelor de bestselleruri din tarile in care este publicat. Nascut in 1961 la Paris, Marc Levy a avut parte de un parcurs profesional fascinant: a fost mai intai voluntar la Crucea Rosie, apoi antreprenor in SUA, dupa care a fondat una dintre cele mai importante companii de arhitectura din Franta. Cariera sa de scriitor a demarat fulminant in anul 2000, la aparitia romanului Si daca e adevarat…, vandut in milioane de exemplare in intreaga lume si ecranizat la Hollywood in 2005, cu Reese Witherspoon si Mark Ruffalo in rolurile principale. In prezent, Marc Levy traieste la New York.

La rascruce de vanturi, singurul roman al lui Emily Bronte, descrie dragostea intensa si aproape demonica dintre Catherine Earnshaw si Heathcliff, un copil de tigan gasit si crescut de tatal ei. Dupa moartea domnului Earnshaw, Heathcliff este umilit de Hindley, fratele lui Catherine, gelos pe afectiunea pe care parintele sau i-o purtase orfanului, in ciuda lipsei de educatie si de maniere a acestuia. Intre timp, Catherine se descopera atrasa de Edgar Linton, fiul unui mic nobil vecin, care o impresioneaza prin blandetea si comportamentul sau aristocratic. Crezand ca iubita lui nu-i impartaseste sentimentele, Heathcliff paraseste Wuthering Heights, resedinta izolata a familiei, si revine cativa ani mai tarziu ca un om bogat si rafinat, nerabdator sa se razbune pentru fostele sale suferinte. Structura narativa complexa, emotiile violente, descrierile evocatoare ale tinuturilor mlastinoase singuratice si maretia poetica a viziunii autoarei fac din acest roman unic o capodopera a literaturii engleze.

Roman finalist la Pulitzer Prize si National Book Award Patru absolventi ai unui mic colegiu din Massachusetts - debusolati, fara un ban in buzunar si sustinuti doar de prietenia si ambitia lor - se muta la New York pentru a-si face o situatie. Cei patru sunt chipesul Willem, care-si doreste sa devina actor; JB, un pictor nascut in Brooklyn care incearca sa patrunda in lumea artei; Malcolm, un arhitect frustrat angajat la o firma importanta; si Jude, o minte sclipitoare, dar un individ retras si enigmatic, in jurul caruia graviteaza toti ceilalti. De-a lungul anilor, relatiile dintre ei se adancesc si se complica, insa provocarea cea mai mare pentru ei ramane Jude, ajuns cu timpul un avocat extrem de talentat, dar din ce in ce mai instabil, cu mintea si trupul insemnate de o copilarie cumplita, de o trauma pe care se teme ca nu o va putea depasi niciodata.   O viata marunta este un roman de o extraordinara forta si emotie despre legaturile indisolubile ale prieteniei si despre limitele rezistentei umane. Romanul Hanyei Yanagihara este un studiu magistral despre suferinta si prietenie, scris cu o inteligenta si o profunzime psihologica atat de neobisnuite, incat va ramane unul dintre etaloanele cu care vor fi masurate toate celelalte romane pe aceeasi tema. - Wall Street Journal   Exista carti care iti arunca manusa, care te provoaca la duel. Simti nevoia de a apara personajele sau ai impresia ca autorul iti vorbeste direct tie ori vorbeste despre tine si esti fascinat si totodata speriat de ceea ce ar putea sa-ti dezvaluie. Nu exista termen generic pentru un roman care te seduce chiar in timp ce te inspaimanta, te rascoleste, te dezgusta si te istoveste. Cand termini O viata marunta, te simti ca dupa unul din marile romane realiste ruse: secatuit, dar cu mintea si cu sufletul mai treze ca niciodata. - Kirkus Traducere din limba engleza de Adriana Badescu.     Fragment din cartea "O viata marunta" de Hanya Yanagihara: "JB fusese cel care hotarase ca Willem si Jude sa organizeze petrecerea de Anul Nou in apaktamentul lor. Decizia fusese luata de Craciun - impartit in trei parti: Ajunul il petrecusera acasa la mama lui JB in Fort Greene, iar masa din ziua de Craciun (un eveniment oficial, cu tinuta obligatorie) fusese intinsa acasa la Malcolm, precedata fiind de un pranz relaxat in casa matusilor lui JB. Intotdeauna respectasera acest ritual - cu patru ani in urma adaugasera si petrecerea de Ziua Recunostintei in casa prietenilor lui Jude, Julia si Harold, la Cambridge dar pentru Revelion nu aveau niciodata nimic prestabilit. Anul trecut, primul, dupa terminarea facultatilor, cand se aflasera toti patru in acelasi oras in acelasi timp, isi petrecusera Revelionul separat si deplorabil - JB ajunsese la o petrecere amarata la Ezra, Malcolm la dineul unor prieteni ai parintilor lui, Willem fusese prins de Findlay intr-o tura de sarbatoare la Ortolan, iar Jude cazuse la pat cu gripa pe Lispenard Street - si de aceea hotarasera sa-si faca planuri dinainte pentru anul urmator. Dar nu-si facusera, apoi venise decembrie, si ei tot nu stabilisera nimic. Asa ca Willem si Jude nu se suparasera cand JB decisese pentru ei - nu in cazul asta. Socotisera ca puteau primi douazeci si cinci de persoane confortabil sau patruzeci deloc confortabil. - Atunci, patruzeci sa fie! declarase JB imediat, asa cum se si asteptasera s-o faca, insa mai tarziu, in apartamentul lor, Willem si Jude incropisera o lista cu numai douazeci, doar prietenii lor si ai lui Malcolm, stiind ca JB va invita mai multe persoane decat i s-ar fi cuvenit, chemand prieteni si prieteni ai prietenilor, indivizi care nici macar nu-i erau prieteni si colegi, barmani si vanzatori, pana ce locuinta avea sa devina atat de ticsita de trupuri, incat puteau deschide toate ferestrele catre aerul noptii, si fumul si caldura acumulate inevitabil tot nu s-ar fi disipat. Nu complicati lucrurile! mai spusese JB, dar Willem si Malcolm stiusera ca avertismentul ii fusese adresat doar lui Jude, care avea tendinta de a se preocupa mai mult decat era necesar, de a sta noptile sa pregateasca tavi dupa tavi de buseuri, cand toata lumea s-ar fi multumit cu pizza, si de a face curatenie generala, de parca i-ar fi pasat cuiva ca podelele trosneau de mizerie si ca in chiuveta se vedeau pete de sapun uscat si urme de la pranzurile din zilele precedente."

Traducere si note de Ovidiu Constantinescu si Isabella Dumbrava   Fratii Karamazov, cel din urma si cel mai complex roman al lui Dostoievski, este in acelasi timp povestea scrisa magistral a unui paricid si o meditatie filosofica asupra intrebarilor esentiale ale umanitatii: existenta lui Dumnezeu, liberul-arbitru, natura colectiva a vinei si consecintele dezastruoase ale rationalismului. Intruchipind patru ipostaze fundamentale ale individului, fratii Karamazov au, fiecare, motive bine intemeiate, desi de naturi diferite, sa-si ucida tatal, mosierul Fiodor Pavlovici Karamazov, care duce o viata amorala si desfrinata. Moartea neasteptata a acestuia arunca suspiciuni asupra tuturor celor patru frati si da nastere la numeroase teorii, Dostoievski exploatind cu o abilitate remarcabila filonul politist al povestii, ce creeaza un suspans capabil sa sustina intreaga structura romanesca. Autor recomandat de George Banu in cadrul proiectului Libris, "Oameni si carti". Fragment din cartea "Fratii Karamazov" de F.M. Dostoievski: "Se povesteste, de pilda, ca odata, in vremurile stravechi ale crestinismului, un frate n-ar fi indeplinit ascultarea data de staretul sau, pe care l-a parasit, fugind din manastire si trecind in alta tara, adica din Siria in Egipet. Acolo, dupa o viata indelungata plina de fapte minunate, s-a invrednicit sa patimeasca pentru credinta si sa moara ca un mucenic. Drept pentru care Biserica s-a gindit ingroape cu cinste trupul neinsufietit, socotindu-l din momentul acela printre sfinti; insa in clipa in care, diaconul a rostit „iesiti cei chemati", sicriul, in care se aflau rarnasitele sfintului, s-a smuls din loc si a zburat afara din biserica. Lucrul acesta s-a repetat de trei ori. Abia atunci a iesit la iveala ca sfmtul mucenic incalcase ascultarea pe care o datora staretului sau, parasindu-l si, prin urmare, cu toate slavitele sale fapte, nu putea dobindi iertarea pacatelor fara dezlegarea acestuia. Asadar, ingropaciunea nu s-a putut, indeplini decit dupa ce l-au chemat pe staret sa-i dea dezlegarea. Fireste, nu este decit o veche legenda, dar iata mai jos un caz autentic si ceva mai recent. Un calugar din zilele noas-tre venise sa-si caute mintuirea la Muntele Athos, cind, intr-o buna zi, staretul sau i-a poruncit sa paraseasca manastirea pe care o indragise ca pe un sfint lacas si un liman linistit si sa plece spre Ierusalim, sa se inchine la locurile sfinte, ca dupa aceea sa se intoarca in nordul Rusiei, undeva in Siberia. „Acolo ti-e locul, nu aici." Calugarul, uimit si vrednic de prins, s-a inflintat la patriarhul ecumenic de la Constantinopol cerindu-i dezlegarea; patriarhul i-a raspuns ca nu este nicidecum in masura sa-l dezlege si ca nu exista pe toata fata pamintului si nici nu e posibil sa existe o putere care sa-l dezlege de ascultarea primita in afara de staretul insusi."

Unul dintre romanele-cult ale secolului XX, 1984 figureaza si azi intre bestsellerurile internationale, iar aceasta constanta se datoreaza legaturii intre povestea distopica imaginata de Orwell si mutatiile din organizarea societatii umane in ultimul veac, iar statisticile de vanzare valideaza o teorie de filosofia limbajului: puterea asupra cuvintelor poate fi folosita de politic pentru a mentine oamenii intr-o stare de precaritate culturala. Falsificarea, exagerarea, dramatizarea sunt toate metode pe care guvernele le folosesc, dupa niste reguli pe care le-a intuit Orwell, pentru a manipula. - Lucian Pricop

Sfaturile unui diavol batran catre unul mai tanar unde spre sfarsit Sfredelin propune o inchinare Despre viata unui om angajat religios se vorbeste de obicei din perspectiva inalta, din perspectiva reperelor lui morale si spirituale. C.S. Lewis, distins universitar englez, e un crestin dotat cu realism si umor; el alege cealalta perspectiva: cum se vede viata unui om din unghiul diavolului care il are in grija, care trebuie sa il achizitioneze drept hrana pentru infern? Cartea joaca pe competenta psihologica a diavolilor, pe priceperea de a folosi maruntele noastre slabiciuni de fiecare zi, suficiente pentru a ne face deseori surzi la glasul Celuilalt. Cu toate astea, la capatul cartii si al unei vieti duse cu onestitate si cu atentie spirituala, eroul anonim il intalneste, discret si simplu, pe Celalalt. Mai mult decat oricare alt ganditor al secolului XX, Lewis si-a ajutat cititorii sa gaseasca un raspuns la intrebarile lor filozofice. - Los Angeles Times Traducere din limba engleza de Sorana Corneanu.   Fragment din cartea "Sfaturile unui diavol batran catre unul mai tanar" de C. S. Lewis: "Dragul meu Amarel, Ma dezamageste intru catva sa primesc de la tine, in locul raportului amanuntit pe care il asteptam, o asemenea rapsodie diluata cum e cea din ultima ta scrisoare. Spui ca "iti salta inima de bucurie" vazand cum oamenii Europei s-au apucat de inca un razboi. Vad foarte bine ce ti s-a intamplat. Nu-ti salta nici o inima; asta se numeste betie. Citind printre randuri relatarea mult prea entuziasta in care povestesti noaptea nedormita a pacientului tau, imi e foarte usor sa reconstruiesc indeaproape starea de spirit in care ai scris-o. Ti s-a intamplat, pentru prima data in cariera, sa gusti din licoarea care ne rasplateste eforturile - angoasa si perplexitatea care pun stapanire pe un suflet uman - si ti s-a urcat la cap. Dar nu te acuz. Nici nu ma astept la minte coapta intr-un bostan verde. Pacientul a reactionat, nu-i asa, la tusele terifiante in care i-ai prezentat viitorul? I-ai picurat, fireste, si cateva suspine nostalgice pentru trecutul fericit? Te pomenesti ca l-o fi luat si cu nervi la stomac, zic bine, nu? Maestrul violonist e multumit, bag seama. Foarte frumos, nici n-are cum sa nu fie. Dar nu uita, Amarel, datoria mai presus de placeri. Daca acum scapi haturile din maini trimitandu-ti bezele in oglinda si pierzi definitiv prada, vei ramane pe vecie cu buza arsa dupa o picatura macar din licoarea pe care acum o sorbi intaia oara. Daca insa te aduni si te intaresti aici si acum, izbutind sa pui mana pe sufletul lui, atunci va fi al tau pentru totdeauna - o cupa proaspata, plina ochi de disperare si de uluita groaza in care iti poti muia buzele ori de cate ori doresti. Nu te lasa, asadar, purtat de vreo satisfactie trecatoare uitandu-ti de adevarata ta misiune: aceea de a-i sapa credinta la radacina si de a impiedica formarea definitiva a virtutilor. Scrie-mi negresit o scrisoare amanuntita despre reactiile pacientului in fata razboiului, ca sa ne hotaram daca e mai profitabil sa facem din el un mare patriot sau poate un pacifist militant. Posibilitatile sunt diverse. Pana atunci insa trebuie sa te avertizez sa nu speri prea multe de la un razboi. Fireste ca un razboi e un spectacol placut. Frica si suferinta bruta a oamenilor sunt o binemeritata si invigoranta recompensa pentru nenumaratii nostri truditori. Dar la ce bun daca nu ne folosim de el ca sa trimitem Tatalui Nostru din Adanc inca mai multe suflete?"

Povestea unei vieti pline de patimi si indoieli, celebrul roman Anna Karenina istoriseste tragedia unei femei aflate sub imperiul distructiv al unei pasiuni adulterine. In fundalul pe care, alaturi de Anna, evolueaza personaje aparte prin natura lor, Tolstoi divulga ipocrizia inaltei societati, zugraveste descompunerea modului de viata patriarhal si degradarea institutiei familiei.   Tolstoi este cel mai mare prozator rus. Iar maretia lui se datoreaza calitatii rare de a se adapta la statura noastra, la ritmul nostru. Proza lui e ritmata de bataile propriei noastre inimi, iar personajele sale par sa se miste la fel de firesc in lumea noastra ca trecatorii care ni se perinda pe sub ferestre in timpul lecturii. - Vladimir Nabokov Carte recomandata de Tudor Chirilă in cadrul proiectului Libris, "Oameni si carti".

E doar o voce ivita de nicaieri: „Americanul vrea o suta de milioane de dolari”. Pentru ce anume? Si de la cine? Este anul 1996 si sovieticii au plecat de mult. Dar acum a aparut un nou inamic. Intr-un apartament din Hamburg, o celula jihadista planuieste o lovitura de proportii. Jack Reacher tocmai a finalizat cu succes o misiune secreta. Sefii lui din armata il felicita si-l trimit din nou la scoala. Dar acolo sunt doar trei elevi: Reacher, un agent FBI si un analist CIA. Sarcina lor? Sa-l gaseasca pe americanul misterios. Si sa afle ce vinde. Si cui. Situatia este foarte grava – e posibil ca lumea sa fie victima unui act teribil de terorism. In Scoala de noapte, Reacher se intoarce in armata, dar acum fara uniforma. Avand-o alaturi pe Frances Neagley, ajutorul lui de nadejde, soarta lumii este pe umerii sai, intr-o aventura trepidanta, teribil de bine scrisa, care-ti va da fiori pe sira spinarii. Cel mai bun thriller. - Stephen King   Premisa unui complot anterior atentatului de la 11 septembrie 2001 este in acelasi timp convingatoare si deconcertanta, iar Lee Child, cu atentia lui caracteristica pentru detalii, reuseste sa redea intreaga actiune intr-un mod surprinzator si credibil. - Publishers Weekly Lee Child este unul dintre cei mai mari autori de thrillere din lume. S-a nascut in Coventry, a crescut in Birmingham si acum locuieste la New York. Se spune ca la fiecare douazeci de secunde undeva in lume se vinde un roman de al sau din seria Jack Reacher. Cartile sale se afla constant pe liste de bestselleruri de ambele parti ale Atlanticului si sunt publicate in peste o suta de teritorii. A primit nenumarate distinctii, cea mai recenta fiind CWA’s Diamond Dagger pentru contributia remarcabila in domeniul crime fiction. Dupa doua dintre romanele sale au fost realizate ecranizari de exceptie. Din seria Jack Reacher fac parte: •  Capcana Margrave •  Sa nu gresesti •  Un glont la tinta •  Ghinioane si incurcaturi •  61 de ore •  Merita sa mori •  Urmarit •  Sa nu te intorci niciodata! •  Personal •  Scoala de noapte •  Filiera de la miezul noptii •  Convinge-ma •  Timpul trecut •  Luna albastra •  Santinela •  Fara al doilea nume     Fragment din romanul "Scoala de noapte" de Lee Child:     ”In acel moment a raspuns la apelul sonor al telefonului si, tinand lipit de piept receptorul, a strigat:     — Domnule maior Reacher, pentru dumneavoastra.     Era Orozco, care suna dintr-un subsol de undeva, judecand dupa cum se auzea.     — Suntem in belea? a-ntrebat Orozco.     — Suntem bine, a spus Reacher. In prezent, salvam planeta.     — Pana n-o mai salvam.     — Caz in care oricum nu mai conteaza.     — Tocmai am terminat de vorbit cu Billy Bob si Jimmy Lee. Au confirmat ca si-au putut alege orice nume si-au dorit pentru documentele false. Dar trebuiau sa fie nemtesti. In caz c-ar fi avut loc un control prin sondaj in cadrul diviziei. S-a considerat ca numele straine ar sari in ochi. Dar orice nume german era in regula. Oricare si l-ar fi dorit. Fie ca le placea cum suna, fie insemna ceva pentru ei.     — Bine, multumesc, a spus Reacher. Trebuie sa inchid.     Statea cu spatele lipit de tejghea si vedea afara prin partea din sticla a usii de la intrare.     Vizavi, un tip statea in cadrul unei usi.     Reacher a pus receptorul in furca. A prins privirea lui Neagley si i-a facut un semn. Ea s-a inclinat ca sa vada mai bine si a spus:     — Il vad. E greu sa nu-l observi.     — Hai sa luam o gura de aer curat.     Neagley a iesit prima, urmata de Reacher, iar tipul din cadrul usii a tresarit surprins, dupa care s-a prefacut ca se-ntinde, a cascat si a plecat in pas domol, pe trotuarul opus, fara graba, ca si cum avea la dispozitie tot timpul din lume.     — Vrei sa vedem unde merge? a-ntrebat Neagley.     Au pastrat ritmul, la trei metri in spate, cu doua benzi de trafic matinal intre ei si tipul care mergea inainte. Avea o haina din lana si nu purta nimic pe cap. Era un tip solid. Mai mare decat Neagley si mai mic decat Reacher. La intersectie, a cotit la dreapta. Reacher si Neagley au traversat la semafor si l-au ajuns din nou din urma, ramanand la trei metri in spatele lui. Tipul a cotit din nou la dreapta. Pe o alee, intre cladiri.     — O capcana, evident, a spus Neagley. Probabil o curte inchisa. Nu-i de mirare ca s-a lasat depistat asa usor. Misiunea lui era sa te aduca aici.”

Primul volum din seria Benzile Blackwood   Guillermo del Toro si Chuck Hogan ne ofera o capodopera - o combinatie de horror, suspans si fantasy. - Stephen Chbosky, autorul bestsellerurilor Jurnalul unui adolescent timid si Prieten imaginar   O crima oribila care depaseste orice imaginatie. O tanara agenta FBI explorand un teritoriu periculos. Un erou care sfideaza veacurile.   Viata Odessei Hardwicke este zguduita cand se vede obligata sa-si ucida partenerul, pe Walt Leppo, un agent FBI decorat, care devine brusc si inexplicabil violent in timpul arestarii unui criminal sangeros. Nu o nelinisteste tragedia in sine, cat prezenta fantomatica pe care crede ca a vazut-o ridicandu-se din trupul neinsufletit al agentului. Punand la indoiala viitorul sau in FBI si propria sanatate mintala, Hardwicke accepta o misiune minora - aceea de a strange bunurile din biroul newyorkez al unui agent pensionat. Ce va gasi acolo o va pune pe urmele unui personaj misterios, Hugo Blackwood, un om cu o avere uriasa, care pretinde ca traieste de secole si care fie are mintile ratacite, fie este singurul aparator al omenirii impotriva unei teribile forte malefice.   Imbinarea dintre stilul clasic din povestile de groaza ale lui Algernon Blackwood si o intriga cat se poate de actuala este absolut surprinzatoare si de mare efect. - Washington Post   Fanilor lui Guillermo del Toro si Chuck Hogan le va placea la nebunie ca in centrul povestii se afla niste creaturi nemaivazute... Primul volum dintr-o serie care ii va tine cu sufletul la gura. - Associated Press   Un dar uimitor pentru impatimitii universului Lovecraft. Odessa Hardwicke e creata dupa modelul lui Clarice Starling... O atmosfera insolita, cu accente macabre. - Kirkus Reviews   Guillermo del Toro este unul dintre cei mai creativi si mai vizionari artisti ai generatiei sale. Si-a dovedit talentul remarcabil ca regizor, scenarist, producator si scriitor. Nascut la Guadalajara, Mexic, s-a bucurat de recunoasterea mondiala odata cu Cronos, un film horror cu accente fantastice. In 2004, a regizat si a fost coscenarist al thrillerului science-fiction Hellboy. Labirintul lui Pan a insemnat inca un succes international, filmul castigand peste 40 de premii. In 2018, Forma apei a castigat Premiul Oscar pentru Cel mai bun film.   Chuck Hogan este scenarist, producator de televiziune si autor de bestselleruri New York Times. Cel mai cunoscut roman al sau, Prince of Thieves, care a castigat in 2005 Hammett Award, a fost numit de Stephen King una dintre cele mai bune carti ale anului si a stat la baza filmului The Town. Povestirile sale au aparut in antologia The Best American Mystery Stories, iar articolele sale au fost publicate in Esquire si New York Times.   Guillermo del Toro si Chuck Hogan au mai scris impreuna trilogia The Strain.

Un barbat pe nume Ove. Coperta film: Acum intr-o ecranizare de exceptie Un barbat pe nume Otto cu Tom Hanks in rolul principal. Ove este cel mai morocanos om pe care vi-l puteti imagina, un batran mizantrop caruia ii plac regulile stricte, rutina, lucrurile utile in viata si care n-are rabdare pentru amabilitati gratuite cu vecinii. Isi divinizeaza masina Saab, marca lui de suflet, si judeca oamenii dupa ce masina conduc, dispretuind profund, se intelege, automobilele straine. Se crede inconjurat de idioti si crede ca lumea se duce de rapa cu toti filfizonii astia cu cabluri albe in urechi care angajeaza pe cineva sa le schimbe un bec. A fost detronat din functia de presedinte al asociatiei de proprietari - in urma a ceea ce el a numit a fi "o lovitura de stat" -, dar tot el e regele cartierului, pe care il inspecteaza nesmintit in creierii diminetii sa se asigure ca totul este in ordine. Lumea il considera teribil de uracios. Intr-o dimineata de noiembrie, insa, tot universul si planurile sale ii sunt date peste cap in cel mai neasteptat mod cu putinta, cand o iranianca pe cat de gravida, pe atat de dezinvolta, si sotul ei tolomac, impreuna cu cele doua fetite ale lor, se muta langa casa lui si-i turtesc cutia postala cu o remorca (desi Ove postase foarte clar peste tot afise cu "Interzis accesul masinilor in zona rezidentiala"). Accidentul e sunetul de start pentru o serie de intamplari neverosimil de amuzante si, uneori, perfect induiosatoare  - cu o pisica jigarita si aproape fara coada si prietenii dintre cele mai improbabile - care-l fac pe Ove, eternul ursuz suparat pe tehnologia moderna, batausul de clovni si "vecinul infernal", sa (re)invete sa respire aerul unei vieti pe care el insusi o credea pierduta si de care lumea nu-l banuia in stare pe acest pensionar imposibil.   Un barbat pe nume Ove a cucerit o lume intreaga prin modul irezistibil, plin de umor si tandrete, in care exploreaza teme grave precum pierderea, batranetea, diversitatea, toleranta, principiile morale, prietenia si speranta. La final, nu aveti cum sa nu il adorati pe Ove.    Daca ar exista un premiu pentru "Cea mai fermecatoare carte a anului", acest roman l-ar castiga fara probleme. - Booklist   O sa radeti, o sa plangeti si o sa simtiti o intelegere infinita pentru toti ursuzii si morocanosii din viata dumneavoastra. - People   Bunul si batranul Ove pare exact genul de om care te face sa crezi in continuare in puterea comunitatilor, a ajutorului dat din omenie si a regulilor de moda veche - Andreea Chebac Traducere din limba suedeza de Andreea Caleman.

Autoarea bestsellerului Cel care ma asteapta, roman interzis de doua ori, cea mai vinduta carte a tuturor timpurilor in Iran   Intr-o lume in care grija parintilor pentru copii ajunge sa ii indeparteze sufleteste de acestia, romanul Tatal celuilalt copil reaminteste un lucru fara de care orice efort, oricit de bine intentionat, e in van: sa te arati preocupat nu inseamna sa fii mihnit ori sa descoperi lipsuri si ciudatenii pe care sa vrei cu orice pret sa le repari, ci sa arati incredere si sa te porti cu intelegere. Cu iubire. Ceva atit de simplu si atit de fragil...   Aniversarea a douazeci de ani ii ofera lui Shahab prilejul unei introspectii asupra copilariei sale, marcata de conflictele provocate in familie de refuzul lui de a vorbi si de relatia tensionata cu parintele sau. Povestea romanului Tatal celuilalt copil contureaza, prin ochii a doua personaje, viata unei familii iraniene tipice din clasa de mijloc, in care fiecare sufera, intr-un fel sau altul, sub povara rolului pe care i-l impune traditia. Tatal lui Shahab, Naser, este convins ca datoria sa fata de familie se limiteaza la a-i asigura confortul material, ignorind nevoile afective ale sotiei si copiilor. Maryam, mama lui Shahab, este nevoita sa isi sacrifice viata profesionala pentru a se ocupa de casa si de cei trei copii, iar sentimentele de neimplinire care o macina ii umbresc viata de familie. In momentul in care mutenia lui Shahab este interpretata de adultii din jur drept simptom al deficientelor mintale, neajunsurile existente intre membrii familiei se acutizeaza tot mai mult. Shahab isi pierde treptat increderea in sine, ajungind la concluzia ca a esuat in datoria filiala si ca nu este, de fapt, copilul tatalui sau.   Una dintre primele mele amintiri este o zi fierbinte de vara in care mergeam de mina cu tatal meu si pe linga noi a trecut un camion plin cu oameni care strigau diverse lozinci. N-am sa uit niciodata sentimentul pe care l-am avut cind o lacrima de-a tatei mi-a cazut pe mina. - Parinoush Saniee Fragment din cartea "Tatal celuilalt copil" de Parinoush Saniee "Imi aduc foarte bine aminte prima data cand m-au dus la un medic specialist pentru ca nu vorbeam. Am ajuns intr-o incapere intunecata, unde toate erau maro. Pe perete atarna un desen care-mi dadea fiori, semana cu un fluture pictat de un idiot. Shadi avea un an si jumatate si deja spunea o sumedenie de lucruri. Fiecare cuvant copilaresc al ei era pentru mine ca o palma zdravana. Ori de cate ori spunea cate ceva, cei din jur se uitau stramb la mine si ma intrebau: - Tu de ce nu vorbesti? Ea e mult mai mica decat tine si vorbeste. Treptat, simplul gand de a vorbi ajunsese sa nu-mi mai dea pace. Ori de cate ori trebuia sa rostesc ceva, inima incepea sa-mi bata nebuneste. Urechile incepeau sa-mi tiuie si cuvintele celor din jur deveneau sterse si de neinteles. In ziua aceea, tatal i-a spus doctorului: - Domnule doctor, are aproape patru ani si inca nu vorbeste. Sora lui de un an si jumatate ciripeste mereu si poate spune orice. Fara sa vrea, mama a adaugat „sa nu-i fie de deochi" si a ciocanit de cateva ori cu degetul in masa din fata ei. - Doctorul lui zice ca nu e nimic, a continuat tatal. Ca se va porni el singur, incet-incet. Dar eu cred ca e deja foarte tarziu, poate ar trebui sa ne gandim la altceva. - In afara de faptul ca nu vorbeste, mai are alte probleme? - Da, domnule doctor, a raspuns mama. De ceva vreme face pe el, desi nu s-a mai intamplat de mult. M-am holbat atunci la mama. Nu-mi venea sa cred ca poate sa ma faca de ras cu atata usurinta in fata strainilor! Mai ales ca nu se intamplase decat de doua ori si, pe deasupra, fusese chiar vina ei, pentru ca nu era atenta la mine si a intarziat, iar eu nu m-am mai putut tine."  

Cu actiunea plasata pe fundalul dramatic al Razboiului Civil american si al Reconstructiei, Pe aripile vantului, magnificul roman istoric al lui Margaret Mitchell, este o poveste de neuitat despre iubire si pierdere, despre o natiune divizata de pasiuni mortale si al carei destin va fi schimbat pentru totdeauna. Insa, mai presus de toate, e povestea frumoasei si lipsitei de scrupule Scarlett O\'Hara si a galantului aventurier Rhett Butler, doua dintre cele mai celebre personaje din istoria literaturii anglo-americane de la Romeo si Julieta, eroii lui Shakespeare.   Pachetul contine 3 volume:  • Pe aripile vantului - Volumul 1 (292 pagini) • Pe aripile vantului - Volumul 2 (288 pagini) • Pe aripile vantului - Volumul 3 (296 pagini)   Pe aripile vantului este un roman pasionant, plin de viata, care le va starui in minte cititorilor mult timp dupa ce au intors ultima pagina. Fara indoiala, unul dintre cele mai remarcabile romane de debut scrise de un autor american. Si unul dintre cele mai bune romane scrise vreodata. - The New York Times   Cel mai bun roman pe care l-a dat Sudul... nedepasit in intreaga istorie a literaturii americane. - The Washington Post

Ne aflam in Barcelona anului 1945. Intr-o dimineata cetoasa, domnul Sempere, proprietarul unui anticariat din inima orasului vechi, isi duce fiul, Daniel, la Cimitirul Cartilor Uitate, o cladire impunatoare, veche si sumbra, plina de volume ale unor autori necunoscuti sau uitati, carti aduse de oameni care au vrut sa le salveze de la parasire, indiferenta sau de la disparitie. Potrivit traditiei, cine intra acolo prima oara trebuie sa adopte o carte. Dintre miile de tomuri, Daniel se simte atras de Umbra vantului de Julian Carax, un roman misterios pe care, ajuns acasa, il citeste in aceeasi noapte dintr-o suflare. In anii urmatori, Daniel se pomeneste implicat intr-o serie de intrigi si crime, trecand prin numeroase primejdii pentru a salva cartea de anumite persoane. In acelasi timp, cerceteaza amanuntit biografia autorului, cel putin la fel de enigmatica si de stranie ca romanele sale.   Daca ati crezut cumva ca marele roman gotic a murit odata cu secolul al XIX-lea, Umbra vantului o sa va faca sa va razganditi. Un roman de prima mana, plin de capcane, de intrigi care se desfac unele din altele. - Stephen King   O aventura fantastica, un roman scris parca de Jorge Luis Borges in stilul Numelui trandafirului. Zafon are grija sa dozeze iubirea, magicul, crimele si nebunia astfel incat sa-l captiveze pana si pe cititorul cel mai sceptic. Diabolic de bun! - Elle   Umbra vantului este, in fond, o scrisoare de dragoste adresata literaturii si cititorilor la fel de pasionati de povesti precum tanarul erou al cartii. - Entertainment Weekly Traducere din limba spaniola de Dragos Cojocaru

Desemnata una dintre cele mai bune carti ale anului 2020 de The New York Times, The Washington Post, Time, NPR, Entertaiment Weekly, USA Today, Vanity Fair, Harper\'s Bazaar.   Un roman fabulos despre iubire, supravietuire si izbanda. - The Washington Post   Gemenele Vignes sunt de nedespartit. Dar dupa ce cresc impreuna intr-un orasel din Sud, care adaposteste o comunitate de culoare, si fug de acasa la varsta de 16 ani, nu doar vietile lor se despart, ci totul, inclusiv identitatea rasiala. Multi ani mai tarziu, una dintre surori se intoarce cu fiica sa in acelasi orasel din Sud de care a incercat sa scape. In alt capat al tarii, cealalta sora se da drept alba, iar sotul sau alb nu stie nimic despre trecutul ei. Totusi, desi sunt separate de nenumarati kilometri si de tot atatea minciuni, soarta celor doua ramane strans impletita. Ce se va intampla cand vietile propriilor fiice vor ajunge sa se intersecteze? Tesand laolalta fire si generatii diferite, din Sudul extrem pana in California si din anii 1960 pana in anii 1990, Jumatatea disparuta este in acelasi timp o poveste de familie emotionanta si o explorare subtila a problemelor legate de rasa, gen si identitate.   Sinele nu te asteapta undeva - trebuie sa-ti creezi unul. Trebuie sa creezi persoana care vrei sa fii. - Brit Bennett   O poveste universala - despre ceea ce inseamna sa existi pur si simplu, sa cresti, sa te definesti si sa te reinventezi, sa-ti negociezi un loc in aceasta lume. De asemenea, este o poveste profund americana, care abordeaza rigu!ros prezentul si trecutul unei lumi dominate de probleme rasiale. - Entertainment Weekly   Bennett imbina magistral dina!mismul constructiei literare cu realitatile sociale si istorice pe care alege sa le sondeze. - The New York Times   Capodopera lui Bennett vorbeste despre familie, identitate, rasa, istorie si constiinta - un adevarat triumf literar. - Elle   Brit Bennett s-a nascut si a cres!cut in California de Sud, a absol!vit Universitatea Standford si detine o diploma in literatura la Universitatea din Michigan, unde a castigat Hopwood Award pentru proza scurta. Este una dintre laureatele pre!miului 5 Under 35, acordat de catre National Book Foundation celor mai promitatori tineri scriitori din toata lumea. Romanul sau de debut, The Mothers, s-a bucurat de un succes urias, devenind inca de la aparitie un bestseller New York Times. Eseurile lui Brit Bennett au aparut in numeroase publicatii, precum The New Yorker, The New York Times Magazine, The Paris Review si Jezebel.

• Autor distins cu  Premiul Nobel  pentru literatura in 1957 Ce sens are o viata de om cind lumea insasi se dovedeste lipsita de sens? Publicat in timpul celui de-al Doilea Razboi Mondial si devenit una dintre cele mai marcante opere ale secolului XX, Mitul lui Sisif este o cautare filozofica a unui raspuns la intrebarea epocii si o expunere magistrala a teoriei absurdului, pe care Albert Camus a dezvoltat-o in toata opera sa, despartindu-se de ideile nihiliste si existentialiste din perioada, cu care a fost asociat in nenumarate rinduri. Pornind de la o meditatie asupra sinuciderii ca raspuns la intrebarea daca viata merita sau nu traita, Camus isi poarta cititorul intr-o explorare a ideilor moderne despre conditia umana - de la Nietzsche si Kierkegaard la Dostoievski si Kafka -, la capatul careia omul modern, coplesit de angoasa si oglindit exemplar in figura tulburatoare a damnatului Sisif, va descoperi calea si singurul sens de a trai in aceasta lume fara sens - revolta, libertatea si pasiunea vietii prin constientizarea si imbratisarea absurdului ce guverneaza intreaga existenta.   Paginile urmatoare evoca o sensibilitate absurda prezenta sporadic de-a lungul secolului - si nu o filozofie absurda, pe care vremurile noastre, la drept vorbind, nici nu au cunoscut-o. O onestitate elementara ne obliga sa aratam din capul locului ce datoreaza ele unora dintre spiritele contemporane. Departe de mine intentia de a trece sub tacere acest lucru, dimpotriva, ele vor fi citate si comentate pe tot parcursul acestei lucrari. [...] Il vad pe acest om coborind cu pas greoi, dar masurat, indreptindu-se spre chinul al carui sfirsit nu il va cunoaste. Momentul acesta asemenea unei respiratii, care se intoarce cu aceeasi certitudine precum nefericirea lui, momentul acesta este cel al constientizarii. In fiecare clipa in care paraseste culmile si coboara, apropiindu-se din ce in ce mai mult de birlogul zeilor, el este superior destinului sau. Este mai puternic decit stinca lui. - Albert Camus

Neortodox. Scandalul pe care l-am provocat renuntand la radacinile mele hasidice Cartea care a stat la baza serialului produs de Netflix Bestseller New York Times   "Satu Mare, sau Satmar in idis, e un oras aflat la granita dintre Ungaria si Romania. Va intrebati cum a fost posibil ca o secta a hasidismului sa poarte un nume inspirat de cel al unui oras din Transilvania?"   Copil curios crescut in lumea izolata a hasidicilor Satmar din Brooklyn, Deborah Feldman s-a straduit sa inteleaga si sa respecte restrictiile inflexibile care-i dictau viata de zi cu zi. De la ce putea citi pana la oamenii cu care avea voie sa vorbeasca, practic toate aspectele identitatii ei erau controlate strict. Maritata la 17 ani cu un barbat pe care-l vazuse doar jumatate de ora si lipsita de o educatie traditionala, nu a reusit sa intretina relatii fizice cu sotul ei timp de un an. In memoriile sale despre cum a crescut intr-o comunitate hasidica rigida, Deborah Feldman dezvaluie cum arata viata cand esti prins in capcana unei secte religioase care pune mai mult pret pe tacere si suferinta decat pe libertatile individuale. Cu o scriitura exceptionala, Deborah Feldman isi aminteste cum clipele in care citea pe furis despre personajele literare pline de forta create de Jane Austen si Louisa May Alcott au ajutat-o sa caute un alt mod de viata - unul de care a stiut ca trebuie sa profite atunci cand, la varsta de 19 ani, a nascut un fiu si si-a dat seama ca nu doar viitorul ei e in joc, ci si al lui.   Remarcabila si fascinanta, Neortodox este o carte pe care nu poti s-o lasi din mana.   Stilul realist al lui Feldman ascunde perceptii patrunzatoare. - New York Times   Elocvent si atragator (…) Fara nicio indoiala, fetele din tot Brooklynul cumpara aceasta carte, o ascund sub saltea si o citesc dupa ce se stinge lumina… si se gandesc, poate pentru prima data, la propria evadare. - Huffington Post   O poveste de maturizare sensibila si memorabila. - Pittsburgh Post-Gazette   Imposibil de lasat din mana, Neortodox este o poveste unica despre maturizare, reusind sa se adreseze direct oricui s-a simtit vreodata outsider in propria viata. – School Library Journal   O privire fara precedent intr-o comunitate hasidica de care putini dintre cei din afara au ocazia sa se bucure. – Minneapolis Star-Tribune   Deborah Feldman s-a nascut si a crescut in comunitatea hasidica din Williamsburg, Brooklyn, iar limba ei materna este idis. La 25 de ani, a publicat memoriile Neortodox. Scandalul pe care l-am provocat renuntand la radacinile mele hasidice, adaptate ulterior intr-un scenariu pentru o miniserie Netflix difuzata in martie 2020. Serialul a fost nominalizat la opt categorii ale premiilor Emmy si a castigat premiul pentru cea mai buna regie, iar cartea a fost tradusa in 25 de limbi. Deborah locuieste la Berlin, impreuna cu fiul ei in varsta de 14 ani, si lucreaza la finalul primul sau roman in limba germana.

• Roman nominalizat la Booker Prize (2019)   Una dintre cele mai importante scriitoare Contemporane. - The Independent   Ce se intampla cu mine dupa ce mor? Iata o intrebare pe care ne-o punem cu totii, fara a reusi vreodata sa deslusim misterul mortii si sa gasim un raspuns. Dupa ce inima inceteaza sa-i mai bata, Leila Tequila - o prostituata agresata pe o strada din Istanbul - descopera ca mintea ei se incapataneaza sa reziste inca putin si inca putin... In cele 10 minute si 38 de secunde care ii mai raman inainte sa se stinga de tot, creierul lucreaza febril, rememorand episoade esentiale din viata ei sau a celor cinci prieteni pe care si i-a facut in Istanbul. Fiecare amintire este o poarta deschisa spre trecut, intregind portretul Leilei si schitand in acelasi timp contururile orasului pitoresc pe care si l-a ales drept casa si care le ofera adapost atator oameni nedreptatiti, abuzati, dispretuiti. Un roman nemaipomenit de frumos si de tulburator despre miracolul vietii, misterul mortii si taramul straniu ce se intinde intre ele.   Un roman luxuriant, senzual... Unul ce le imprumuta o voce oamenilor pe care nu-i vedem, pe care ne ferim sa-i atingem, celor abuzati si distrusi, tesand cantecele lor dureroase intr-o panza minunata. - Financial Times   Shafak scrie cu viziune, curaj si compasiune... un portret uluitor al unui oras, al unei societati, al unei mici comunitati si al unui singur suflet. - The New York Times Book Review   Un roman rascolitor, emotionant, magistral scris - si cu o galerie extraordinara de personaje care surprind diversitatea Turciei moderne. O capodopera. - Peter Frankopan Traducere din limba engleza si note de Ada Tanasa

Intr-o permanenta alunecare intre prezent si trecut, romanul Vorbeste-mi despre tata, devenit bestseller imediat dupa publicarea in Coreea, este nu numai o melancolica scrisoare de dragoste adresata de catre o fiica parintelui ei, ci si o drama psihologica in care, pe fundalul multistratificat al istoriei coreene recente, amintirile  pot vindeca rani adanci si restabili relatii de familie fragilizate.   La doi ani de la moartea fiicei sale, Heon, o scriitoare de succes, se intoarce in satul natal pentru a avea grija de propriul tata. Traiul alaturi de el ii reveleaza cat de putin il cunoaste, iar pierderile de memorie si insomniile sunt cateva din simptomele declinului lent al acestuia. Heon incearca sa-i recladeasca imaginea ca intr-un puzzle in care piesele sunt marturii ale celor apropiati. Secretele fiecarui membru al familiei sunt dezvaluite intr-o succesiune de momente emotionante in care povestile personajelor se suprapun peste povestea Coreei, iar toate pledeaza pentru rolul cathartic al sinceritatii. Tatal, caci nu are un nume, este la prima vedere un personaj dintre cele mai obisnuite. Nascut in 1933, cand Coreea se afla sub ocupatie japoneza, nescolit si aproape singur pe lume de la o varsta frageda, nu numai ca-si va intemeia o familie, dar le va si oferi tuturor copiilor o educatie universitara, in ciuda veniturilor sale cu totul nesigure si precare din agricultura. Insa in spatele acestei fatade a tatalui se afla numeroase secrete. Viata acestuia, redescoperita. de Heon - fiica preferata, dar si cea instrainata, parand, dintre toti, sa-l cunoasca cel mai putin se oglindeste in copiii sai, in adultii care au devenit. Dincolo de portretul complex al unui tata, romanul lui Kyung-sook Shin surprinde cu acuitate relatii si secrete de familie, reliefeaza pierderile dureroase din razboi, deschizand larg o fereastra spre umanitatea personajelor.  Vorbeste-mi despre tata este cea mai onesta si echilibrata meditatie asupra instrainarii pe care o aduce cu sine maturizarea. - Word Without Borders    Delicat, dar patrunzator, Vorbeste-mi despre tata este un portret de familie- deopotriva intim si universal, dar, mai presus de orice, uman-, realizat cu multa sensibilitate. - Kirkus Rewiews Precum viata, acest roman este o meditatie digestiva in care momentele de tristete alterneaza cu cele de o frumusete cutremuratoare. - Publishers Weekly Kyung-sook Shin penduleaza intre detaliul cotidian si extraordinarul supravietuirii, prin intermediul a numeroase voci(fratii mai mari, mamam, ca,aradul de razboi), pentru a crea o noua capodopera profund empatica. - Booklist Traducere din limba coreeana de Diana Yuksel.   Fragment din cartea "Vorbeste-mi despre tata" de Kyung-Sook Shin: "Vazandu-ne ochii mari, deschisi a uimire, matusa radea zgomotos. Era o povestitoare innascuta. In povestea ei, casa in care traia mosneagul care aduna plante medicinale era una mare, acoperita cu tigle si semana foarte bine cu casa noastra cu acoperis de paie, dinaintea acesteia cu placi albastre de ardezie, casa in care veneau diversi sa invete despre plantele medicinale. "Atunci pamanturile noastre erau de la hotarul acela pana la celalalt." Povestea matusii mi-a ramas intiparita in minte si cand m-am intors pe meleagurile natale, m-am oprit in locul pe care il indicase matusa ca fiind hotarul familiei noastre si am privit de jur imprejur nevenindu-mi sa cred. - Si acum de ce stam intr-o casa de chirpici? am intrebat-o eu cu indoiala. Matusa mi-a raspuns ca de vina era Cha Cheon-ja. "In vremea ocupatiei era un om pe nume Kang Il-sun, care putea sa cheme vantul si ploaia..." Acesta a deschis un cabinet de medicina traditionala pe Muntele Moak. Bunicul matusii il admira foarte tare, asa se face ca tatal ei, adica bunicul meu, a ajuns sa aiba si el un cabinet de medicina traditionala. Cha Cheon-ja din povestea matusii, nascut in Gochang, a devenit discipolul lui Kang Il-sun. Dupa moartea maestrului, discipolii au luat-o care incotro, iar Cha Cheon-ja a ajuns la J., unde a infiintat in zona Daeheung cultul religios Bocheon si a inceput sa adune adepti. "Din toata tara veneau cete dupa cete de oameni", povestea matusa, de parca ar fi vazut cu ochii ei. Oamenii nu mai aveau nici un ajutor dupa ce miscarea populara a fost strivita si cotropitorii ne-au luat tara, asa ca l-au urmat pe Cha Cheon-ja, crezand ca acesta putea sa-i calauzeasca sa iasa din haul in care se aflau. Si nu erau numai la Daeheung, ci in toata tara. Aveau vreo saizeci de centre si erau milioane de adepti. "Uite-acolo era", ne-a mai spus matusa, intinzand un brat si aratandu-ne in intunericul noptii un loc in care parea ca se putea ajunge pe jos." Lumea ii zicea Fiul Cerului. Ba erau si unii care ii spuneau Maiestate. Visau la o lume noua, fa.ra greutati si asuprire. Era singura lor speranta...", a zis matusa ruland o tigara si varand-o in gura. Nazuinta spre o lume noua... "Si cand li se parea ca lumea asta noua li se desfasura dinaintea ochilor, politia japoneza o dat ordin aresteze, si ei s-or dus pe Muntele Deognyu. Or adus lemne de pe Muntele Baekdu si si-or ridicat un lacas. Si-am sa va spun mai multe si despre capetenia lor"."

De la autoarea bestsellerurilor # 1 New York Times Marile minciuni nevinovate si Cand vina ne desparte   Un copil abandonat. Doua surori care ascund un secret teribil. O singura sansa de a rescrie trecutul. Dupa ce Sophie Honeywell refuza cererea in casatorie a lui Thomas Gordon, se trezeste mostenitoarea matusii Connie de pe insula Scribbly Gum — faimoasa pentru Misterul Fetitei Munro, care atrage anual mii de turisti. Sophie se muta pe insula si intra intr-o familie neconventionala in care fiecare pare sa aiba cate un secret: Grace, o mama tanara si frumoasa, planuieste sa evadeze din viata ei aparent perfecta, Margie, o casnica demodata, care face un pact cu un necunoscut, si visatoarea matusa Rose care se intreaba daca nu e timpul sa ia singura decizii. Cand lucrurile se complica, Sophie isi da seama ca uneori sta in puterea ta sa construiesti un final fericit pentru povestea pe care o traiesti.   Atat de bine scris, incat te cucereste de la prima pagina. - Reese Witherspoon   Exceptional! Moriarty te poarta de la ras la spaima cu un talent inegalabil. - Publishers Weekly   Ultima aniversare este o poveste fascinanta, plina de suspans si secrete, spusa in stilul inconfundabil al lui Moriarty. - Woman & Home   Sa citesti romanele lui Liane Moriarty e ca si cum ai bea un cocktail Cosmopolitan cu cateva picaturi de arsenic. - USA Today   Liane Moriarty (n. 1966) si-a petrecut cea mai mare parte a copilariei citind. Nu-si mai aminteste cand a scris prima sa povestire, dar tine minte perfect primul contract pentru o carte: tatal ei a angajat-o sa scrie un volum despre el si i-a platit un avans de un dolar. Dupa terminarea studiilor, Liane a lucrat in publicitate si marketing. S-a apucat serios de scris dupa ce sora ei, Jaclyn Moriarty, a anuntat-o ca-si va publica prima carte. Romanul sau de debut, Three Wishes, scris la finalul masterului literar de la Macquarie University din Sydney, a fost publicat de Pan Macmillan. De atunci, a mai scris sase romane care au ajuns bestselleruri, fiind traduse in 39 de limbi si vandute in peste sapte milioane de exemplare in intreaga lume. La Editura Trei, de aceeasi autoare, au aparut: Marile minciuni nevinovate (care a stat la baza unui serial de exceptie produs de HBO), Secretul sotului (vandut in peste trei milioane de exemplare la nivel mondial), Am uitat sa fim fericiti si Cand vina ne desparte.

Andrew Stilman este un foarte bun reporter de la New York Times si tocmai s-a casatorit. In dimineata zilei de 9 iulie 2012, in timp ce face jogging de-a lungul raului Hudson, cineva il ataca brutal. Isi va recapata cunostinta, dar pe data de... 9 mai 2012! Cu doua luni mai devreme. Cu doua luni inainte de a fi fost ucis! Incepand de acum, mai are la dispozitie saizeci de zile pentru a afla cine este asasinul sau. Doar saizeci de zile pentru a dejuca planurile sortii... Marc Levy este cel mai citit autor francez contemporan. Cartile lui sunt traduse in 45 de limbi, regasindu se pe majoritatea listelor de bestseller din tarile in care este publicat. Nascut in 1961, la Paris, Marc Levy a avut parte de un parcurs profesional fascinant: a fost mai intai voluntar la Crucea Rosie, apoi antreprenor in SUA, dupa care a fondat una dintre cele mai importante companii de arhitectura din Franta. Cariera sa de scriitor a demarat cu maximum de succes in anul 2000, cand a publicat romanul si daca e adevarat…, vandut in intreaga lume in milioane de exemplare si ecranizat de Steven Spielberg (2005). In prezent, Marc Levy traieste la New York. "Pentru cititorii francezi, Marc Levy intruchipeaza un destin de basm: ajuns tarziu la literatura, acest autor, pe cat de discret, pe atat de melancolic, s a impus inca din momentul in care primul sau manuscris a incaput pe mana editorului, scenariul corespunzator fiind imediat cumparat de compania de film a lui Steven Spielberg. Astazi, el a devenit la noi scriitorul cel mai popular. Secretul sau? Un adevarat simt al povestirii, o extraordinara capacitate de a capta mitologia timpurilor noastre, un romantism inalterabil care pune mai presus de orice o scriitura eficace, foarte americana, ce merge direct la scop. Miracolele nu se explica, se constata." - Pascal Bruckne     Fragment din romanul "Si daca as mai trai o data" de Marc Levy :     “Iar Andrew, in clipa in care s-au stins luminile din Jersey City, si-a lasat deoparte amintirile, pentru a-si relua cursa.     Deodata, s-a intors si a recunoscut in departare o silueta familiara. A mijit ochii: Freddy Olson, cu mana dreapta ascunsa in buzunarul din mijloc al puloverului, se apropia de el. Andrew a simtit imediat primejdia care il pandea. Ar fi putut sa-l infrunte pe Freddy sau sa incerce sa-l potoleasca, dar stia ca acesta ar fi reusit sa-l loveasca mortal inainte ca el sa schiteze cea mai neinsemnata eschiva. Andrew a inceput sa alerge cat il tineau picioarele. Cuprins de panica, s-a intors din nou, pentru a evalua distanta care il despartea de Olson. Acesta castiga tot mai mult teren, iar Andrew degeaba se caznea din rasputeri, fiindca nu putea sa se descotoroseasca de el. Olson probabil ca trasese pe nas o doza serioasa de prafuri; cum sa te lupti cu cineva care se drogheaza de dimineata pana seara? Andrew a zarit in fata lui un mic grup de alergatori. Daca-i ajungea, era salvat. Freddy ar fi renuntat sa-l agreseze. Il mai desparteau vreo cincizecl de metri de grup, era inca posibil sa-i ajunga, oricat ar fl fost de istovit. S-a rugat la bunul Dumnezeu sa-i dea forta necesara. Inca nu era 9 iulie, avea de indeplinit o misiune in Argentina, trebuia sa-i spuna atatea lucruri lui Valerie, nu voia sa moara in acea zi, nu inca, nu din nou. Alergatorii erau doar la douazeci de metri, dar a simtit prezenta lui Freddy, care se apropia. „Inca un efort, te implor, si-a spus siesi. Da-i zor, da-i zor, fir-ar sa fie!"     A vrut sa strige dupa ajutor, dar nu avea destul aer pentru a face asta.     Si deodata, a simtit o muscatura ingrozitoare sfasiindu-i salele. Andrew a urlat de durere. O femeie din grupul de alergatori aflati in fata lui i-a auzit tipatul, s-a intors si s-a uitat la el. Lui Andrew i-a stat inima in loc, descoperind chipul lui Valerie, care ii zambea linistita, privindu-l cum moare. S-a prabusit pe asfalt si lumina s-a stins.     *     Cand Andrew a deschis din nou ochii, zacea, tremurand, pe un carucior lung, iar raceala plasticului de sub el nu-i ameliora deloc starea. O voce i-a vorbit de la un microfon: i se facea un RMN, nu dura mult. Trebuia sa stea linistit, fara sa se miste. Cum sa se miste, cand mainile si gleznele ii erau legate cu curele?"

• Autor distins cu Premiul Nobel pentru literatura • Autor distins cu Premiul Pulitzer pentru literatura   Scriitorul adevarat este un om singur. Si, pe masura ce creste in ochii celorlalti, se cufunda tot mai mult in singuratate. Iar daca este suficient de bun, in fiecare zi e nevoit sa se confrunte cu eternitatea sau cu absenta ei. Pentru un scriitor adevarat, fiecare carte este un nou inceput, o noua incercare de a atinge ceva care ramine mereu de neatins. Misiunea lui este de a merge pe cai ce n-au mai fost umblate sau de a izbuti acolo unde altii au dat gres. Dar sa scrii literatura nu inseamna doar sa spui cu alte cuvinte ceea ce deja s-a spus – tocmai pentru ca au existat marii scriitori ai trecutului, noi, cei de astazi, sintem nevoiti sa mergem mai departe decit am fi crezut vreodata ca putem ajunge, sa iesim in larg, pina cind raminem cu totul singuri, lipsiti de orice sprijin. - Ernest Hemingway Ernest Hemingway este laureat al Premiului Pulitzer (1953) si al Premiului Nobel pentru Literatura (1954). Carte recomandata de  Ioana Maria Lupascu  in cadrul proiectului Libris, " Oameni si carti ".

• Autor distins cu  Premiul Nobel  pentru literatura in 1957 Strainul este primul roman al lui Albert Camus. Romanul a fost adaptat pentru marele ecran in 1967, de regizorul Luchino Visconti, intr-o productie cu Marcello Mastroianni in rolul principal. La doar citeva luni dupa ce nu manifestase nici o umbra de sentiment la inmormintarea mamei lui, protagonistul romanului Strainul, Meursault, ucide un arab. Este momentul cind povestea se desparte. Mai intii ne poarta spre trecut, unde asistam la viata relativ banala a unui functionar din Alger: moartea mamei, prietenia cu vecinul Raymond, relatia cu o fosta colega de serviciu, ajutorul dat lui Raymond ca sa se razbune pe o iubita presupus infidela. De aici insa lucrurile devin tot mai tensionate, caci iubita lui Raymond e algeriana, iar fratele ei ii va urmari pe francezi ca sa-i razbune onoarea. Meursault il intilneste la un moment dat pe plaja si il impusca, intr-o clipa de inexplicabila dezorientare. Romanul a fost descris in multe feluri: portretul unui sociopat, o critica a societatii care nu accepta in rindurile ei insi aparent lipsiti de orice umanitate sau, dintr-o alta perspectiva, o poveste postcoloniala. Traducere de Daniel Nicolescu. Carte recomandata de  Mihaela Bilic si Tudor Chirilă in cadrul proiectului Libris, "Oameni si carti".

Viata lui Morgan Kincaid se schimba datorita unui moment fatidic. Pe cand se intorcea acasa de la serviciu, o femeie o roaga sa ii tina bebelusul, si, inainte ca Morgan sa poata sa o opreasca, aceasta se arunca in fata unui tren. Morgan nu are idee cine era femeia si nu poate sa inteleaga ce anume o manase catre un gest atat de disperat. Dar, mai ales, Morgan nu stie de ce femeia i-a spus pe nume. Atunci cand politia o ia ca sa ii puna cateva intrebari, Morgan afla ca numele femeii era Nicole Markham si ca ocupa functia de CEO la compania de produse sport Breathe. Din pacate, nu exista martori care sa ateste povestea lui Morgan, si astfel ea devine principala suspecta. Ca sa isi demonstreze inocenta, Morgan incearca sa investigheze ultimele zile ale lui Nicole, fara sa isi dea seama ca este ea insasi in pericol... Traducere din limba engleza de Codrina Vodnitchi.

Celebrul roman Minunata lume noua (1932) porneste de la ideea unei societati distopice care, pentru a‑si controla cetatenii, recurge la orice subterfugiu: de la transformarea rasei umane si manipularea ei genetica, pina la mascarea minciunii in adevar absolut. Rezultatul este o combinatie de realitati orwelliene si scene din cel mai pur SF, in care cartile sint arse si singura cultura acceptata sint preceptele unui conducator megaloman, in care aparitia unei editii de Opere complete de William Shakespeare poate duce la rasturnarea unui regim absurd, in care oamenii sint conceputi in imense incuba­toare, iar cei neatinsi inca de morbul acestei „civilizatii“ sint izolati in rezervatii.

O carte de capatai despre conditia umana. - L\'Obs   Relatarea la persoana intai, cu o sinceritate dezarmanta, a unei profunde crize depresive. O carte tulburatoare, care sfideaza granitele genurilor literare. O noua carte-cult, ce poarta semnatura inconfundabila a lui Emmanuel Carrere. Sa nu ne imaginam ca avem in fata un manual de yoga sau o carte de self-help. Avem in fata radiografia dureroasa si cat se poate de amanuntita a depresiei majore, cu tendinte suicidare, cu care s-a confruntat Carrere si care a dus la internarea sa, pe o perioada de patru luni, cu diagnosticul de tulburare bipolara. Este, de asemenea, o carte despre o criza amoroasa, despre epuizare emotionala si consecintele acesteia, precum si despre terorismul islamic si criza refugiatilor. Si intr-un fel, da, si despre yoga, pe care autorul francez o practica de peste 30 de ani. In acest hibrid literar, care impleteste autobiografia, eseul si reportajul, Carrere se dezvaluie pe sine cu o onestitate necrutatoare si exploreaza totodata limitele artei scrisului. Rezultatul este un tablou viu al slabiciunilor si suferintelor omenesti, o coborare in adancurile fiintei cu ajutorul scrisului. O carte controversata inca dinainte de aparitie, Yoga va face cu siguranta senzatie.   Odata cu Yoga, prima sa carte dupa sase ani de absenta, Carrere isi face o noua intrare triumfala pe piata literara. - La Presse   O coborare in infern, o poveste pe care o citesti pe nerasuflate - poate cea mai buna cartea lui Carrere. - France Inter   O carte ravasitoare prin onestitatea cu care e scrisa. Pur si simplu, nu o poti lasa din mana. - Paris-Match   Magistrala! O lectie despre cum poti renaste dupa ce ai fost in bezna cea mai adanca. - Telerama   O cronica sinuoasa a luptei interioare cu depresia, marcata de episoade tragice. - Emmanuel Carrere este noul nostru Montaigne. - La Croix   Emmanuel Carrere este unul dintre cei mai prestigiosi scriitori francezi contemporani. Licentiat in studii politice, este, de asemenea, scenarist si regizor. A debutat in 1982, cu un eseu dedicat cineastului german Werner Herzog, dar primul sau roman, L\'Ami du jaguar, a aparut in 1983. A devenit celebru prin romanele sale care imbina adevarul biografic cu fictiunea si care au fost recompensate cu numeroase premii: Prix Femina, Grand Prix Marie Claire du Roman d\'Emotion, premiul cititorilor publicatiei L\'Express, Premiul Cresus si Premiul Globe de Cristal. La Editura Trei, de acelasi autor, au aparut Imparatia Cerurilor (Premiul literar Le Monde), Limonov (Prix des Prix si Prix Renaudot), Alte vieti decat a mea, Un roman rus, Ora de schi, Adversarul. Traducere din limba franceza de Tristana Ir.  

De la autoarea bestsellerului Cuplul din vecini #1 Bestseller Canadian • New York Bestseller • UK Sunday Times Bestseller    Karen si Tom Krupp sunt un cuplu fericit si au o casa minunata in nordul statului New York. Dar, intr-o seara, Tom se intoarce acasa si descopera ca sotia lui a disparut, indiciile sugerand ca totul s-a petrecut in mare graba. Tom se trezeste cu politia la usa si e informat ca sotia lui a avut un accident de masina pentru ca gonea cu mare viteza intr-o parte rau famata a orasului. Ajuns la spitalul unde Karen a fost transportata, descopera usurat ca sotia lui a avut noroc si nu s-a ales decat cu o comotie si cateva zgarieturi. Totusi, Karen nu-si poate aminti deloc ce cauta acolo. Karen se intoarce acasa cu Tom, hotarata sa-si continue viata. Dar apoi isi da seama ca lucrurile din caminul ei au fost miscate de la locul lor. Ceva nu e in regula. Cineva a fost in casa ei. Iar politia insista cu intrebarile. Pentru ca in aceasta casa fiecare e un strain. Fiecare are un secret pe care vrea sa-l tina ascuns.   Lapena stie sa dozeze magistral toate elementele surpriza, culminand cu finalul absolut memorabil. - Associated Press   Noul roman al lui Lapena e atat de captivant, incat pur si simplu nu-l poti lasa din mana. - Publishers Weekly   Ingenios si plin de suspans. Deznodamantul te va lua complet prin surprindere. - Purewow   Shari Lapena a lucrat ca avocata si profesoara de engleza inainte sa scrie fictiune. La Editura Trei, a aparut si Cuplul din vecini, thrillerul ei de debut, care a cunoscut un succes urias, devenind bestseller mondial. Fragment din roman: "Brigid isi bea cafeaua de dimineata, in timp ce razele soarelui intra si cad piezis pe covor. Bob a plecat deja la serviciu, disparand cu un pupic pe obraz. De ceva vreme, ei si lui Bob nu le merge bine. In cea mai mare parte a timpului, el e plecat, ocupat la serviciu. E patronul Casei Funerare Cruikshank. Dar cand e acasa - cand crede ca ea nu se uita - o priveste, parca ingrijorat pentru ea, preocupat de ce gandeste, de ce ar putea face. Dar nu-i pasa sincer cum se simte, isi spune Brigid. A incetat sa-i mai pese cu ceva vreme in urma. Acum ii pasa numai de felul in care faptele ei l-ar putea afecta pe el. Nu mai discuta despre asta, dar Brigid stie ca neputinta lor - esecul lor - de a avea copii a schimbat totul. Infertilitatea lor a transformat-o intr-o fiinta deprimata si irascibila, ceea ce l-a facut pe Bob sa se indeparteze de ea. Stie ca s-a schimbat. Era nostima, chiar un pic nesabuita. Credea ca poate sa faca orice. Dar acum se simte mai batrana, mai potolita, mai putin atragatoare, desi n-are decat treizeci si doi de ani. Brigid l-a vazut pe politist venind cu masina acum cateva minute, imediat dupa ce a plecat Bob. Se intreaba ce cauta politistul la familia Krupp. Tom e inca acasa. Are masina pe alee. In ultima vreme, traieste foarte mult in lumea ei. Stie ca nu-i face bine, dar n-o intereseaza sa-si gaseasca un serviciu nou si sa-si recalibreze asteptarile, cum o  incurajeaza Bob sa faca. Are o gramada de timp sa se gandeasca la diverse lucruri. Isi aduce aminte cand s-a mutat Karen aici. Tom era burlac cand cumparase casa - singurul barbat necasatorit intr-un cartier plin de familii (Ce amarata se simte Brigid; ea si Bob alesesera aceasta suburbie in mod special, ca locul perfect pentru a creste copii - copii pe care n-or sa-i aiba niciodata). Dupa aceea, Tom a inceput sa iasa cu Karen. Dupa ce s-au casatorit, Karen si-a pus amprenta asupra locului. Si-a pus amprenta asupra locului foarte repede. Zugravit, decorat, arhitectura peisagistica. Brigid a privit cum se petrece transformarea; fara indoiala, Karen avea ochi bun. Chiar de la inceput - inainte chiar sa se casatoreasca Tom si Karen - , Brigid s-a asigurat ca-i ureaza bun venit lui Karen in cartier. Brigid era cat se poate de prietenoasa. Karen paruse retinuta initial, dar incepuse rapid sa-i accepte prietenia, de parca ar fi tanjit dupa companie feminina. Ceea ce, banuia Brigid, chiar era adevarat, tinand cont ca venise de curand din alt stat si nu cunostea pe nimeni. Au inceput sa stea tot mai mult impreuna. Karen parea s-o pretuiasca sincer ca prietena, chiar daca nu-i venea usor sa-i faca si confidente. "

• Autor distins cu  Premiul Pulitzer  pentru literatura in 2007   Una dintre cele mai puternice voci ale literaturii americane a ultimei jumatati de secol, Cormac McCarthy a primit pentru romanele sale National Book Award, Pulitzer Prize , National Book Critics Circle Award, James Tait Black Memorial Prize si PEN/Saul Bellow Award.   Dipticul Pasagerul  - Stella Maris , opera unui maestru la apogeul artei sale, reprezinta portretul si povestea tulburatoare a doi frati, Bobby si Alicia Western, nascuti in zodia hybrisului si traind mereu, marginali si exceptionali, la limita - limita sigurantei, limita ratiunii, limita tolerabilului.   In 1972, Alicia Western se interneaza de bunavoie la clinica de psihiatrie Stella Maris din Black Falls, Wisconsin. Doctorand in matematica la Universitatea din Chicago, Alicia a fost de mica un caz: are o minte stralucita, dar nu poate scapa de tenebre, iar diagnosticele s-au succedat, culminand cu cel de schizofrenie paranoida. In sesiunile cu psihiatrul, tanara reflecteaza asupra nebuniei, discuta abstractiuni stiintifice si filozofice, isi evoca halucinatiile spectaculoase, fascinante si monstruoase. Nu pare sa aiba nici o retinere, pentru ca intelectul ei nu cunoaste limite. Singurul subiect pe care nu il poate aborda este Bobby, fratele ei, care se afla de cateva luni intre viata si moarte. Traducere din limba engleza de Iulia Gorzo.

Fara al doilea nume. Povestiri cu Jack Reacher   Fara al doilea nume, bestseller New York Times, reuneste toata proza scurta a lui Lee Child si ofera cititorilor nenumarate detalii despre viata si peripetiile lui Jack Reacher. Volumul incepe cu Prea mult timp, o povestire in care Reacher, aflat intr un orasel din Maine, e martor la furtul unei posete si, dandu si seama ca nu e vorba de o simpla talharie, hotaraste sa faca investigatii.  Actiunea din Caldura mare are loc in 1977, cand Jack e adolescent si isi petrece vara la New York, unde o pana de curent scoate la iveala partea intunecata a orasului. Razboaie mici ii poarta pe cititori in 1989, cand Reacher, politist militar, e insarcinat cu elucidarea asasinarii brutale a unei femei intr-o padure din Georgia, iar Al doilea fiu dezvaluie momentul in care „creierul reptilian" al lui Reacher devine la fel de important precum forta muschilor sai.    Colectia e completata de alte opt povestiri, care intregesc portretul unuia dintre cei mai indragiti eroi de thrillere din intreaga lume.   Acest volum demonstreaza ceea ce fanii lui Lee Child stiu deja, anume ca este un povestitor innascut si un fin observator. - Publishers Weekly   Jack Reacher este noul James Bond al zilelor noastre. Pur si simplu nu ne mai saturam de aventurile lui. Citesc fiecare roman din serie imediat ce e publicat. - Ken Follett, autor de bestselleruri New York Times   Lee Child este unul dintre cei mai apreciati autori de thrillere ai zilelor noastre. Cartile sale se afla constant pe listele de bestselleruri din intreaga lume, fiind publicate in peste o suta de tari, si au obtinut numeroase premii, dintre care amintim: Anthony Award si Barry Award pentru romanul sau de debut, Capcana Margrave, Specsavers’ National Book Award pentru Urmarit si RBA Prize for Crime Writing pentru Personal.  Dupa doua dintre romanele sale au fost realizate filme de exceptie: Jack Reacher, bazat pe romanul One Shot, si Jack Reacher: Sa nu te intorci niciodata, ambele avandu-l pe Tom Cruise in rolul principal. La Editura Trei, au aparut deja 10 romane din seria Jack Reacher: Merita sa mori, Scoala de noapte, 61 de ore, Convinge-ma!, Ghinioane si incurcaturi, Personal, Urmarit, Sa nu te intorci niciodata!, Filiera de la miezul noptii si Capcana Margrave. Din seria Jack Reacher fac parte: •  Capcana Margrave •  Sa nu gresesti •  Un glont la tinta •  Ghinioane si incurcaturi •  61 de ore •  Merita sa mori •  Urmarit •  Sa nu te intorci niciodata! •  Personal •  Scoala de noapte •  Filiera de la miezul noptii •  Convinge-ma •  Timpul trecut •  Luna albastra •  Santinela •  Fara al doilea nume   Fragment din povestirea scurta "Al doilea fiu", povestire din cartea "Fara al doilea nume" de Lee Child: "Reacher iesi in strada si se uita la peticul de ocean din departare. Marea Chinei de Est, nu Pacificul. Oceanul se intindea in cealalta directie. Okinawa era una dintre insulele arhipelagului Ryukyu, iar aceasta insula separa cele doua corpuri de apa. Intre Reacher si apa erau cam patruzeci de case pe partea stanga a strazii si tot patruzeci pe dreapta. Se gandi ca in locuintele mai apropiate de el si mai departate de mare erau cazate familiile infanteristilor marini, iar casele mai departate de el si mai apropiate de mare erau locuite de familii de localnici japonezi, care stateau acolo permanent. Stia cum mergea treaba in imobiliare. Doar la cativa pasi de plaja. Oamenii se dadeau in vant dupa astfel de locuri si, in general, militarii ii lasau pe localnici sa ia casele cele mai ravnite. Departamentul Apararii era mereu preocupat sa nu apara frictiuni. Mai ales in Okinawa. Aerogara era chiar in centrul orasului Ginowan, care nu era mic deloc. De fiecare data cand un avion decola, scolile trebuiau sa faca o pauza de un minut, doua, din pricina zgomotului. Se intoarse cu spatele la Marea Chinei de Est si incepu sa mearga spre interiorul insulei, trecand pe langa casute identice, traversa o intersectie in cruce si ajunse intr-o matrice perfect rectangulara de alte case identice. Fusesera construite repede si ieftin, dar aratau bine. Erau intretinute meticulos. Pe cateva verande vazu femei localnice  minione, ca niste papusi. Le saluta politicos, dand din cap, dar toate intorceau privirea in partea opusa. Nu vazu niciun copil japonez. Poate ca erau deja la scoala. Poate ca pentru ei semestrul deja incepuse. Se intoarse din drum si, dupa o suta de metri, il gasi pe Joe, care iesise in strada si-l cauta. - Ti-au spus de test? zise Joe. - Nu-i mare scofala, spuse Reacher. - Trebuie sa-l trecem. - Evident c-o sa-l trecem. - Nu, adica chiar trebuie sa trecem testul asta. Trebuie sa-i facem zob. Sa dam tot ce-avem mai bun. - De ce? - Pentru ca incearca sa ne umileasca, Reacher. - Pe noi? Nici macar nu ne cunosc. - Pe cei ca noi. Suntem cu miile. si trebuie sa-i umilim noi pe ei. Sa-i facem sa se rusineze ca a putut sa le treaca prin cap ideea asta. Trebuie sa fim mult mai buni decat ei la testul lor stupid."  

In 70 de cronici mai intimiste decat marile sale constructii romanesti, deghizate sub caracterizarea sarcastica de "chestiuni alimentare", Lobo Antunes abordeaza o vasta diversitate de teme precum copilaria, familia, iubirea, moartea, razboiul colonial, fragmente caleidoscopice dintr-o viata dedicata literaturii legate de travaliul scriitorului sau de prietenie, ce condenseaza un univers individual ardent, plin de melancolie, si se constituie intr-un adevarat exercitiu de deziluzionare, in care emotia este frusta, neornamentata, aproape dureroasa.   Scriitura antuniana, atat de aparte, este adesea socotita simfonica. Dar epitetul este slab. Ar trebui sa ne imaginam o simfonie in care sa putem auzi in acelasi timp sunetul distinct al fiecarui instrument, gandurile muzicienilor si emotiile dirijorului! [...] Acesta este Lobo Antunes: unul dintre cei mai mari scriitori contemporani, un romancier prodigios, muzical si febril, de o exigenta teribila, ale carui cronici - orice ar spune el - poarta  de asemenea marca imensului sau talent. - Le Monde   Cel mai frumos lucru pe care l‑am vazut pana acum nu a fost un tablou, nici un monument, nici un oras, nici o femeie, nici pastorita de pe cutia de biscuiti a bunicii mele Eva cand eram mic, nici marea, nici cel de-al treilea minut al aurorei despre care vorbesc poetii: cel mai frumos lucru pe care l‑am vazut pana acum au fost douazeci de mii de hectare de floarea‑soarelui la Baixa do Cassanje, in Angola. Obisnuiam sa iesim inainte sa se crape de ziua, iar atunci, odata cu sosirea luminii, florile‑soarelui isi ridicau si ele capul, toate ca una singura, spre rasarit, si intreg tinutul devenea plin de gene mari galbene. - Antonio Lobo Antunes Traducere din limba portugheza de Dinu Flamand.

    Incercand ca dezvaluie destinul misterios al unei picturi, Jonathan se va intalni cu Clara. Si unul, si celalalt simt ca s-au mai vazut candva. Dar cand? Si unde? La Londra, in urma cu un secol...     Versiune moderna a piesei "Romeo si Julieta", romanul de fata creeaza o poveste plina de suspans, pornind de la o sugestie metempsihotica.       Fragment din roman:       „Clara intra in micul apartament pe care il ocupa la Notting Hill. Nu aprinse nicio lumina, strecurandu-se in penumbra livingului. Isi trecu mana peste consola de la intrare, o lasa sa rataceasca peste speteaza canapelei, atinse usor marginea abajurului care acoperea lampa si se duse pana la fereastra. Privi strada pustie de sus in jos si-si lasa gabardina sa alunece pe jos. Isi scoase cureaua de Ia fusta si camasa. Goala, trase spre ea pledul pus pe spatarul unui fotoliu si se cuibari in el. Se uita pe furis la telefon, suspina si intra in camera ei.            *      Jonathan parasise Savoyul la primele ore ale diminetii. Zburase la bordul primului avion spre Londra. De indata ce acesta ateriza, incepu sa alerge pe interminabilele culoare de la Heathrow, trecu de vama gafaind si-si continua goana. Ajuns in fata terminalului, se uita ganditor la coada lunga de la statia de taximetre, se intoarse si se napusti in trenul rapid. Heathrow Express deservea centrul capitalei intr-un sfert de ora: daca nu-l pierdea pe urmatorul, putea sa ajunga la timp pentru a transforma in realitate acea dorinta pe care o avusese inca de la prima trezire.     Ajunse gafaind la marginea vertiginoaselor scari rulante care se aruncau in adancurile pamantului. Jonathan le cobori patru cate patru, lua o curba periculoasa pe marmura lunecoasa de pe jos si ajunse intr-un coridor lung al carui capat nu-l putea zari. Panourile electronice suspendate de tavane anuntau urmatoarea plecare pentru Londra in zece minute si douazeci si sapte de secunde. Platforma nu se zarea inca, Jonathan isi accelera nestapanita goana.     Culoarul parea fara de sfarsit, un suierat lung rasuna, numaratoarea secundelor se afisa clipind vizibil pe benzile luminoase. Se folosi de ultimele-i puteri. Usile trenului se inchideau cand ajunse pe peron. Jonathan isi arunca bratele in fata si-si propulsa corpul inauntrul vagonului.”

Intors la Sankt Petersburg dupa un lung tratament la un sanatoriu din Elvetia, printul Lev Nikolaevici Miskin este luat in ris de inalta societatea a orasului, care il socoteste sarac cu duhul. Miskin se poarta mereu cu o sinceritate stingace, luata de majoritatea oamenilor drept prostie sau perfidie. In puritatea lui, Miskin se simte atras, din motive diferite, de doua femei de situatii opuse: Aglaia Ivanovna, femeia „cinstita”, de familie buna, de care e indragostit, si Nastasia Filippovna, femeia „compromisa”, de care printul se simte legat poate chiar mai profund, prin compasiunea pe care i-o inspira. Idiotul este romanul unei perpetue surprize, al nehotaririi si al reactiei convulsive a umanului fata de faptele unei societati violente care, in lipsa ratiunii, se conduce dupa instinct si patimi. Desi nemarginirea ei te va coplesi, desi te vei rataci nu doar o data, desi aterizarea va fi incinsa de atmosfera densa pe care o vei strabate, vei stii, dupa ce ai petrecut o vreme acolo, de ce merita, macar o data pe an sa poposesti si sa traiesti experiente incofundabile pe planetele lui Dostoievski. (blog.libris.ro)   Carte recomandata de Cristian Teodorescu,  Ioana Chicet Macoveiciuc si George Banu in cadrul proiectului Libris, "Oameni si carti". Fragment din cartea "Idiotul" de F.M. Dostoievski "- Indiscutabil, nu exista nici un motiv si, desigur, nu avem prea multe in comun. Pentru ca, daca eu sint printul Miskin, iar sotia dumneavoastra se trage din stirpea noastra, asta, se intelege, nu este un motiv. Inteleg foarte bine. Insa, totusi, este singurul motiv. Am lipsit din Rusia mai bine de patru ani; de fapt, in ce hal am plecat: aproape ca nu eram in toate mintile! Nici atunci nu stiam nimic, iar acum cu atit mai putin. Am nevoie de oameni cumsecade, chiar si o problema as avea, dar nu stiu unde sa ma duc. Inca de la Berlin mi-am zis: „imi sint aproape rude, voi incepe cu ei; poate ca ne vom fi de folos unii altora, ei mie, eu lor, daca sint oameni cumsecade". Si am auzit ca sinteti oameni cumsecade. - Va sint foarte recunoscator, facu generalul surprins. Dati-mi voie sa. va. intreb: unde ati tras? - Deocamdata n-am tras nicaieri. - Deci de la gara ati venit direct la mine? Cu toate... bagajele? - Bagaje n-am aproape deloc, doar o legaturica cu rufarie, pe care o duc de obicei in mina. O camera la hotel pot gasi si diseara. - Deci, aveti de gind, totusi, sa va luati o camera la un hotel? - Sigur ca da. - Judecind dupa cuvintele dumneavoastra, am crezut ca ati vrut sa ramineti la mine. - Asta s-ar fi putut, dar numai la invitatia dumneavoastra. insa, recunosc, n-as ramine nici invitat si nu pentru ca as avea un motiv, ci... pentru ca asa-i firea mea. - Inseamna ca am facut foarte bine ca nu v-am invitat si nu va invit. Dati-mi voie, printe, sa le lamuresc pe toate dintr-odata.: intrucit acum citeva clipe am cazut amindoi de acord ca nici nu poate fi vorba de vreo legatura de rudenie intre noi, desi aceasta ar fi fost, fireste, foarte magulitoare pentru mine, rezulta ca..."

Viata Aliciei Berenson este aparent perfecta. Pictorita renumita casatorita cu un fotograf de moda, ea traieste intr-o casa superba, cu vedere spre parc, intr-una dintre zonele cele mai dorite din Londra. Intr-o seara, sotul ei Gabriel se intoarce acasa tarziu de la o sedinta foto, iar Alicia il impusca de cinci ori in fata si apoi ramane tacuta mai multi ani. Refuzul Aliciei de a vorbi sau de a da orice fel de explicatii transforma o tragedie domestica in ceva mult mai teribil, un mister care capteaza imaginatia comunitatii si o face pe Alicia celebra. Pretul tablourilor sale creste astronomic, iar ea, pacienta tacuta, este ascunsa de tabloide si de lumina reflectoarelor la The Grove, un spital psihiatric de maxima securitate din nordul Londrei. Theo Faber este un psihoterapeut care a asteptat multa vreme oportunitatea de a lucra cu Alicia. Hotararea lui de a o face sa vorbeasca si sa dezvaluie misterul motivului pentru care si-a impuscat sotul il poarta pe un drum plin de primejdii - o cautare a adevarului care ameninta sa-l distruga... Pacienta tacuta este un thriller psihologic socant despre un act de violenta extrem al unei femei impotriva sotului ei - si despre un terapeut obsedat de descoperirea motivului din spatele acestui act... O povestire inteligenta, sofisticata, incarcata cu suspans real - un roman foarte bun conform tuturor standardelor. - Lee Child Thriller-ul perfect. Nu am putut literalmente sa il las din mana. - A.J. Finn Acest thriller psihologic plin de intrigi, il pozitioneaza pe Michaelides ca un jucator important in domeniu. - Publishers Weekly Pacienta tacuta este un roman crime de debut remarcabil care isi creeaza calea proprie, oferind un studiu de caractere inteligent si un complot maestru, toate infasurate in scrisul hipnotic de la care nu vrei sa te rupi. - Crime by the Book Ritmul si finetea unui maestru. - BBC Culture Fragment din romanul "Pacienta tacuta" de Alex Michaelides: "Cum stateam acolo in tacere, au inceput sa-mi zvacneasca tamplele. Debutul unei dureri de cap. Un simptom graitor. M-am gandit la Ruth, care obisnuia sa spuna ca „pentru a fi un bun terapeut trebuie sa fii receptiv la sentimentele pacientilor tai, dar nu trebuie sa te agati de ele - nu sunt ale tale, nu-ti apartin". Cu alte cuvinte, acest bum, bum, bum din capul meu nu era durerea mea; ii apartinea Aliciei. Si nici acest val brusc de tristete - aceasta dorinta de a muri, a muri, a muri - nu-mi apartinea. Era a ei, intru totul a ei. Am stat acolo, simtind-o pentru ea, cu capul bubuind, cu stomacul rasucindu-se, un timp care a parut ore intregi. In cele din urma, cele cincizeci de minute s-au terminat. M-am uitat la ceas. - Acum trebuie sa punem punct, am zis. Alicia si-a plecat capul si s-a holbat in poala. Am sovait. Mi-am pierdut retinerea. Am coborat vocea si i-am vorbit din suflet: - Vreau sa te ajut, Alicia. Am nevoie sa crezi asta. Adevarul este ca vreau sa te ajut sa vezi limpede. Atunci, Alicia a ridicat privirea. S-a uitat la mine - prin mine. „Nu ma poti ajuta”, strigau ochii ei. „Uita-te la tine, de-abia te poti ajuta pe tine insuti. Pretinzi ca stii atatea si esti asa de intelept, dar tu ar trebui sa stai aici in locul meu. Anormalule. Sarlatanule. Mincinosule, Mincinosule...”  In timp ce se uita la mine, mi-am dat seama ce ma tulburase intreaga sedinta. E greu de pus in cuvinte, insa un psihoterapeut reuseste rapid sa recunoasca suferinta psihica incepand de la comportamentul vorbire, un licar din ochi - ceva bantuit, temator, nebunesc. Si asta ma deranja: in ciuda anilor de luat medicamente, in ciuda a tot ce facuse si indurase, ochii albastri ai Aliciei ramasesera la fel de limpezi, la fel de senini precum cerul unei zile de vara. Nu era nebuna. Si atunci ce era? Ce era expresia din ochii sai? Care era cuvantul potrivit? Era... Inainte sa-mi pot duce gandul pana la capat, Alicia a tasnit de pe scaun. S-a napustit la mine, cu mainile intinse ca niste gheare. N-am apucat sa ma misc, sa ma trag intr-o parte, a aterizat peste mine, dezechilibrandu-ma. Ne-am prabusit pe podea."

Una dintre capodoperele literaturii universale, Divina Comedie, a exercitat o puternica influenta asupra culturii, artei si literaturii intregii lumi.   Infernul, prima parte a acestei trilogii, reprezinta calatoria lui Dante prin cele noua cercuri ale iadului. El isi incepe peregrinarea in jurul anului 1307, iar ghid pe acest drum presarat de primejdii ii este idolul sau, poetul roman Virgiliu, care il conduce spre poarta infernului. Pe parcursul calatoriei sale, Dante va intalni numeroase personalitati, filosofi sau figuri mitice ale Antichitatii, dar si oameni care au trait in vremea sa. Acest din urma amestec de locuri imaginare si experiente concrete reprezinta unul dintre marile talente ale poetului, care descrie cu multa forta si realism toate aceste personaje celebre.

De la autoarea bestsellerurilor # 1 New York Times Marile minciuni nevinovate  si Cand vina ne desparte   Noua persoane ajung intr-un centru de relaxare izolat, unele dintre ele pentru ca vor sa slabeasca, unele ca sa-si schimbe stilul de viata, altele din motive pe care nu le pot recunoaste nici chiar fata de ele insele. Insa niciunul dintre oaspeti nu-si imagineaza ce vor insemna cele zece zile de lux, meditatie si consiliere pentru care au platit. Scriitoarea Frances Weltry vine la Tranquillum House in cautare de leacuri pentru o durere de spate, o inima franta si o taietura sacaitoare la deget. O intriga ceilalti oaspeti, insa charismatica directoare a centrului este cea care ii trezeste cel mai tare curiozitatea. Ar putea detine ea raspunsurile pe care Frances nici macar nu stie ca le cauta? Ar trebui sa lase deoparte indoielile si sa se bucure de Tranquillum House sau ar trebui sa fuga cat mai poate. O incantare pentru fanii Marilor minciuni nevinovate... Spirituala si patrunzatoare, scriitura lui Moriarty face toti banii. - People   Moriarty revine cu inca o carte pe care n-o poti lasa din mana. - Time   Fiecare dezvaluire este o surpriza savuroasa... Noua straini este atat de bine scrisa si de inteligent construita, incat pare sa se termine prea repede. - Booklist   O carte plina de un umor negru care sfideaza orice clasificare. Reuseste sa fie grozav de amuzanta si sa aiba si incarcatura emotionala in acelasi timp, dovedind ca autoarea Marilor minciuni nevinovate inca mai are multe de ofe!rit cititorilor ei. - Bustle   Liane Moriarty (n. 1966) si-a petrecut cea mai mare parte a copilariei citind. Nu-si mai aminteste cand a scris prima sa povestire, dar tine minte perfect primul contract pentru o carte: tatal ei a angajat-o sa scrie un volum despre el si i-a platit un avans de un dolar. Dupa terminarea studiilor, Liane a lucrat in publicitate si marketing. S-a apucat serios de scris dupa ce sora ei, Jaclyn Moriarty, a anuntat-o ca-si va publica prima carte. Romanul sau de debut, Three Wishes, scris la finalul masterului literar de la Macquarie University din Sydney, a fost publi!cat de Pan Macmillan. De atunci, a mai scris sapte romane care au ajuns bestselleruri, fiind traduse in 39 de limbi si vandute in peste 14 milioane de exemplare in intreaga lume. La Editura Trei, de aceeasi autoare, au aparut: Marile minciuni nevinovate (care a stat la baza unui serial de exceptie produs de HBO), Secretul sotului (vandut in peste trei milioane de exemplare la nivel mondial), Am uitat sa fim fericiti, Cand vina ne desparte si Ultima aniversare.

• Autor distins cu  Premiul Pulitzer  pentru literatura in 2007 Una dintre cele mai puternice voci ale literaturii americane a ultimei jumatati de secol, Cormac McCarthy a primit pentru romanele sale National Book Award, Pulitzer Prize , National Book Critics Circle Award, James Tait Black Memorial Prize si PEN/Saul Bellow Award.   Dipticul Pasagerul - Stella Maris , opera unui maestru la apogeul artei sale, reprezinta portretul si povestea tulburatoare a doi frati, Bobby si Alicia Western, nascuti in zodia hybrisului si traind mereu, marginali si exceptionali, la limita - limita sigurantei, limita ratiunii, limita tolerabilului.   Stabilit la New Orleans in 1980, Bobby Western lucreaza ca scafandru salvator. Intr-o noapte rece, plonjeaza in adancurile tulburi, unde se afla o mica aeronava prabusita. De la locul accidentului lipsesc geanta de zbor a pilotului, cutia neagra a avionului si un pasager. Nimerind accidental intr-un complot straniu, ce nu-i poate aduce decat necazuri, Bobby este mereu haituit: de o instanta anonima si necrutatoare pentru o vina necunoscuta, de fantoma tatalui sau, inventatorul bombei care a topit sticla si carnea la Hiroshima, si de sora lui, dragostea si pierzania sufletului sau. De aceea se vede nevoit sa fuga din nou, urmarit mereu de transgresiunile reale sau visate din trecut. Traducere din limba engleza de Iulia Gorzo.

Elizabeth Bennet este intruchiparea perfecta a eroinei tipice pentru Jane Austen: inteligenta, generoasa, sensibila, incapabila de gelozie sau de orice alt pacat major. Am putea crede ca asta o face o mironosita insuportabila, dar adevarul e ca Lizzy este o tanara moderna si sofisticata, care, la nevoie, stie sa dea o replica spirituala si politicoasa, insa mustind de sarcasm. Ocazia i se iveste din plin cand il cunoaste pe arogantul, dar onestul burlac Fitzwilliam Darcy, prototipul eroului romantic distant si intens masculin, care o trateaza initial cu superioritate si chiar cu grosolanie. Caci, fara indoiala, miza romanului Mandrie si prejudecata, intrebarea care a facut si face generatii de cititori sa intoarca fila dupa fila pana in ziua de azi este: vor ajunge Elizabeth si domnul Darcy, in ciuda diferentelor care ii fac aparent incompatibili, sa fie impreuna? Descoperiti raspunsul in aceasta carte devenita clasica, savurand o poveste de dragoste scrisa dupa toate regulile artei si lasandu-va fermecati de personajele ei memorabile!

• Autor distins cu Premiul Nobel pentru literatura ... Traisera destul impreuna ca sa-si dea seama ca dragostea era dragoste oricand si oriunde, dar cu atat mai intensa cu cat se apropia de moarte.   In tinerete, Florentino Ariza si Fermina Daza traisera o pasionanta poveste de dragoste. Numai ca viata iti rezerva uneori surprize... La inceput, cand Florentino afla ca Fermina se va casatori cu un doctor bogat, simte ca viata lui s-a sfarsit. Desi isi gaseste echilibrul, bucurandu-se de succes in afaceri si nu numai... (cele 622 de relatii amoroase ar putea confirma acest lucru), dragostea lui pentru Fermina ramane la fel de puternica. Asa ca, dupa 50 de ani, 9 luni si 4 zile de despartire, Florentino isi reinnoieste declaratia de dragoste in fata femeii visurilor lui. I se va mai oferi, oare, sansa unui nou inceput? Dragostea in vremea holerei, una dintre cele mai frumoase si mai tragice povesti de dragoste din literatura universala, a fost ecranizata in 2008, adaptarea pentru cinema a romanului fiind facuta de scenaristul Ron Harwoord, castigator al Premiului Oscar si al Globului de Aur.   Fragment din volumul "Dragostea in vremea holerei " de Gabriel Garcia Marquez:   "Florentino Ariza s-a numarat printre putinii care au rezistat pana la capat. Cand, ud leoarca, a ajuns acasa, a fost cuprins de spaima la gandul ca ar putea face o pneumonie dupa atatia ani de ingrijiri minutioase si precautii excesive. A cerut sa i se pregateasca o limonada fierbinte, cu un strop de coniac in ea, pe care a baut-o in pat, a inghitit doua tablete de fenaspirina si a transpirat din belsug, infofolit intr-o patura de lana, pana ce si-a regasit temperatura placuta a corpului. Cand s-a intors la priveghi, se simtea plin de vigoare. Fermina Daza luase din nou fraiele gospodariei in mana, casa era maturata si pregatita sa primeasca oaspeti, iar pe altarul improvizat in biblioteca, se afla un portret pictat in pastel al sotului mort, cu o banderola neagra prinsa pe rama. La ora opt, se stransese tot atata lume ca si in seara precedenta, iar caldura era la fel de inabusitoare, dar dupa ce s-au rostit rugaciunile rozariului, cineva le-a sugerat discret celor aflati de fata sa se retraga mai devreme, pentru ca vaduva sa se poata odihni, in sfarsit, dupa nenorocirea din dupa-amiaza zilei de duminica. Fermina Daza si-a luat ramas-bun de la cei mai multi stand in picioare langa altar, doar la sfarsit si-a insotit cativa prieteni buni pana la iesire, ca sa inchida usa cu mana ei, asa cum avea obiceiul. Tocmai se pregatea s-o faca si de data aceasta, cu ultimele puteri, cand l-a zarit in mijlocul salonului pustiu pe Florentino Ariza, imbracat in doliu. S-a bucurat, pentru ca trecusera multi ani de cand il alungase pentru totdeauna din viata ei si pentru prima oara, ii aparea in alta, lumina, parca purificat de uitare. insa inainte de a-i putea multumi pentru vizita, el isi puse palaria in dreptul inimii si, infrigurat, dar plin de demnitate, sparse buba al carei venin ii hranise intreaga existenta. - Fermina, ii spuse, am asteptat prilejul acesta mai bine de o jumatate de veac, ca sa-ti pot jura din nou fidelitate eterna si iubire de-a pururi vie. Fermina Daza si-ar fi putut inchipui ca barbatul din fata ei se smintise de-a binelea, de n-ar fi avut motive suficiente sa creada ca, in clipa aceea, prin gura lui Florentino Ariza vorbea insusi Sfantul Duh. Era gata sa-l blesteme pentru ca ii pangarea casa cand trupul neinsufletit al sotului ei nici nu se racise bine in groapa, dar a oprit-o demnitatea maniei. „Pleaca, i-a spus. si sa nu te mai arati in fata mea cati ani o sa-ti mai ramana de trait." Apoi, deschizand din nou usa pe care tocmai se pregatea s-o inchida, adauga: - Si nadajduiesc sa nu fie prea multi. Cand a auzit stingandu-se pasii pe strada pustie, a inchis usa foarte incet, a pus drugul, a tras zavoarele si s-a trezit singura in fata propriului destin. Niciodata pana in clipa aceea nu se gandise cat de coplesitoare si de ampla putea fi drama provocata chiar de ea cand inca nu implinise optsprezece ani si care avea s-o urmareasca pana la moarte. A plans pentru prima data din ziua nenorocirii, fara martori, caci numai asa putea s-o faca. "

Autorul bestsellerului international Un barbat pe nume Ove Backman priveste viata cu un optimism debordant, dar nu ezita niciodata sa intre in cele mai tragice si mai tenebroase aspecte ale ei.   Un spargator de banci inarmat fuge de la locul faptei si ajunge intr-un apartament scos la vanzare, unde are loc o vizionare. Pentru ca politia e pe urmele sale, se baricadeaza inauntru si ii ia ostatici pe cei sapte potentiali cumparatori, aparent normali si inofensivi, printre care doi "rechini" imobiliari, un cuplu de lesbiene, o multimilionara cu tendinte suicidare si un sabotor de vizionari deghizat in iepure. Dar lucrurile o iau razna atunci cand ostaticii si spargatorul incep sa-si dezvaluie dramele personale si anxietatile. Cand spargatorul le da drumul ostaticilor si oamenii legii navalesc inauntru, nici urma de infractor, iar depozitiile halucinante ale martorilor nu fac decat sa-i bulverseze si mai mult pe politisti: Unde e infractorul si ce nu-i in regula cu oamenii astia?   Am un nou scriitor preferat, iar numele lui e Fredrik Backman. Oameni anxiosi are toate ingredientele pentru a deveni un nou succes international. Povestile pe care Backman le spune ne demonstreaza capacitatea autorului de a sonda mintile umane, iar felul in care combina asta cu intriga si personajele nu este altceva decat arta. - Nettavisen   De ce sa cumperi cartea? Este scrisa de autorul bestsellerului international Un barbat pe nume Ove, roman ecranizat in 2015 si nominalizat la Oscar pentru Cel mai bun film intr-o limba straina. Backman este unul dintre cei mai prolifici si mai apreciati scriitori suedezi contemporani, cartile sale se vand in milioane de exemplare in toata lumea   Daca l-ar intalni pe Fredrik Backman, Andreea Caleman i-ar spune: "ca editura care il publica in Romania a reusit sa traduca Oameni anxiosi inaintea celor din SUA, Germania sau Franta. Ca mi-a placut la nebunie fiindca e dureros de actuala, caci am trecut cu totii prin experienta de a fi inchisi intr-un apartament si am trait cu totii o anxietate colectiva in pandemia asta. I-as spune si ca e ingrozitor de haioasa, ca am ras cu lacrimi. Ca iepurele in chiloti e personajul meu preferat. Pe urma as schimba subiectul si am vorbi despre altceva. Nici eu, nici el nu suntem prea competenti social, asa ca as alege ceva simplu. Fotbal, de pilda. Sau ciocolata. - Andreea Caleman, traducatoarea romanului   Recomand toate cartile scrise de Backman pentru ironia si auto-ironia tipic suedeze, umorul acid si totodata plin de tandrete si intelegere, care, puse impreuna, nu fac decat sa ne aduca aminte de faptul ca suntem minunat de diferiti, ca fiecare ciudatenie si excentricitate poate fi poetica in felul ei, dar si cat de mult conteaza ca intre un individ si comunitatea in care traieste sa existe o relatie de sinceritate, acceptare si intelegere. - Simina Rachiteanu Fredrik Backman este unul dintre putinii autori contemporani capabili sa descrie singuratatea masculina. - Dagens Nyheter   Backman surprinde din nou esenta involburata a ceea ce inseamna sa fii uman... Acest roman, inteligent scris si plin de sentimentalism, te va face sa razi la fel cum te va face si sa plangi. - Washington Post   Un roman cu un infinit potential de a-ti inviora starea de spirit. - Real Simple   Cartea lui Backman spune o poveste despre cum un eveniment comun poate schimba cursul existentei mai multor oameni, chiar si in momente de anxietate profunda. Un roman deopotriva amuzant si sfasietor, care neindoielnic le va placea fanilor lui Backman. - Kirkus Review Traducere din limba suedeza de Andreea Caleman.

• Premiul Goncourt - Alegerea Romaniei, 2020 • Premiul Librarilor, Franta, 2021   Un roman magic. - Le Figaro   Venit din Franta, cu un butas de vita-de-vie intr-un buzunar si cu 30 de franci in celalalt, patriarhul familiei Lonsonier se stabileste in Santiago de Chile la sfarsitul secolului al XIX-lea. Aici, fiul sau, Lazare, intors din infernul Primului Razboi Mondial, construieste impreuna cu sotia lui cea mai frumoasa voliera din Anzi. Si tot aici, fiica lor, Margot, viseaza sa devina aviatoare si se casatoreste cu un soldat aparut din negura trecutului, pentru ca mai tarziu sa-l aduca pe lume pe Ilario Da, care va deveni un faimos revolutionar. In aceasta saga impresionanta, desfasurata pe ambele tarmuri ale Atlanticului, vreme de o suta de ani, Miguel Bonnefoy zugraveste magistral, in limbajul realismului magic, portretul unei familii dezradacinate. Singurul reper pe care generatiile acestei familii il mostenesc este legenda misterioasa a unui unchi disparut.   O poveste despre exil si cautarea avida a locului de apartenenta, despre eterna reintoarcere la o patrie natala atat de aprig dorita, incat nicio regasire reala nu se mai poate ridica la nivelul fanteziei.   Vocatia este, in opinia mea, aceasta chemare pe care o avem pentru un anumit lucru, o algebra secreta, o geometrie misterioasa. Nu stim exact de ce ne atrage si spre ce ne poarta, asa cum fluturii sunt atrasi spre lumina. Asta inseamna scrisul pentru mine. - Miguel Bonnefoy   Un roman dramatic, pitoresc despre exil si despre mostenirea spirituala, lingvistica, sociala. - Liberation   Un labirint in care nu te ratacesti niciodata. - BibliObs   Miguel Bonnefoy s-a nascut in 1986, in Franta, dintr-o mama venezueleana si un tata chilian. Romanele sale Le Voyage d\'Octavio (finalist la Premiul Goncourt pentru roman de debut, mentiune speciala la Premiul celor cinci continente ale Francofoniei) si Sucre noir (finalist la Premiul Femina si la Premiul Mille Pages) s-au vandut in Franta in peste 30 000 de exemplare si au fost traduse in mai multe limbi. In 2013, Miguel Bonnefoy a fost recompensat cu Premiul Tanarului Scriitor de limba franceza pentru Icare et autres nouvelles. Ereditate s-a bucurat de un mare succes inca de la aparitie: a fost nominalizat la Premiul Femina si la Marele Premiu al Academiei Franceze. A obtinut Premiul Librarilor din Franta in 2021.

Autorul bestsellerului Serenada pentru Nadia   Dand glas popoarelor, credintelor, istoriei si povestilor care au strabatut Levantul de-a lungul secolelor, Neliniste este o meditatie tulburatoare despre natura umana, care propune un dialog plin de compasiune intre trecutul si prezentul acestor tinuturi.    Cand Ibrahim, un jurnalist din Istanbul, afla din intamplare, la o sedinta de redactie a ziarului pentru care lucreaza, de moartea violenta a prietenului sau din copilarie, Hussein, se intoarce in Mardin sa participe la inmormantarea acestuia. Coplesit de amintiri, dar si de curiozitatea specifica ziaristului, Ibrahim va descoperi povestea lui Hussein, ii va reconstitui treptat viata si se va adanci in iubirea tragica dintre acesta si Meleknaz, o siriana de origine yazidita care, fugind de ISIS, ajunsese in Turcia impreuna cu fetita ei nascuta oarba. Istoriile personale ale lui Hussein si Meleknaz, pe urmele carora porneste Ibrahim, il vor purta spre taberele de refugiati de la granita Turciei cu Siria, intr-o calatorie a redescoperirii de sine si prin istoria dintotdeauna complicata a Orientului. Cu sobrietate si tristete, romanul lui Livaneli se lupta cu o intrebare chinuitoare: Cum ar trebui sa traim atunci cand suferinta devine atat de mare, incat, asa cum spune unul dintre personaje, nu mai suportam sa stam si sa ascultam oamenii vorbind despre locul unde se gaseste cel mai bun sushi din Istanbul? - The New Yorker Aceasta poveste foarte personala reflecteaza asupra modului in care religia, identitatea si rasa sunt folosite ca motive pentru ura; exploreaza, de asemenea, complexitatea Turciei moderne si a conflictului din Siria, precum si misoginia si diviziunea aparent insurmontabile, dar fabricate, intre popoarele Occidentului si Orientului. Aceasta zguduitoare poveste de dragoste, dar in final plina de speranta, este o fantana de compasiune. O lectura puternica si presanta. - European Literature Network Un tratat politic deghizat intr-o parabola impresionanta. - New York Journal of Books Un roman meditativ, scris de unul dintre cei mai mari scriitori moderni ai Turciei. - Kirkus Reviews Traducere din limba turca de Maria Miu.

In carcasa unui avion prabusit in zapezile de pe Mont Blanc, Suzie Baker gaseste documentul care ar putea sa-i faca dreptate familiei sale acuzate de inalta tradare. Dar aceasta descoperire compromitatoare pune in alerta serviciile secrete americane. Andrew Stilman, reporter la New York Times, i se alatura fascinantei si enigmaticei Suzie Baker, pentru a da curs unei anchete de care depinde insasi viata tinerei femei. Urmariti, manipulati, Suzie si Andrew trebuie sa evite capcane si sa dejoace planuri, riscand sa dezvaluie unul dintre secretele cel mai bine pazite ale vremurilor noastre. Personaje irezistibile, suspans bine dozat... Cu acest nou roman, Marc Levy imagineaza o poveste de o uimitoare modernitate. Marc Levy este cel mai citit autor francez contemporan. Cartile lui sunt traduse in 45 de limbi, regasindu-se pe majoritatea listelor de bestseller din tarile in care este publicat. S-a nascut in 1961, la Paris si in prezent traieste la New York.  Cariera sa de scriitor demareaza cu maximum de succes in anul 2000, cand publica romanul si daca e adevarat…, vandut in intreaga lume in milioane de exemplare si ecranizat de Steven Spielberg (2005). Cartea a aparut in limba romana la Editura Trei, alaturi de celelalte romane ale lui Marc Levy: In alta viata; Te voi revedea; Prietenii mei, iubirile mele; Unde esti; sapte zile pentru o eternitate; Copiii libertatii; Toate acele lucruri pe care nu ni le-am spus; Prima zi; Prima noapte; Hotul de umbre; Strania calatorie a domnului Daldry; si daca as mai trai o data etc.

Un roman tulburator, inspirat de povestea reala, relatata in 2009 de revista Time, a japonezului Yukio Shige, care a salvat de la sinucidere aproape 700 de persoane.   Un ceai la capatul lumii, ca si alte romane ale catalanului  Francesc Miralles - unele scrise in colaborare, cum este si cazul de fata, coautoare fiind Angeles Donate -, invita la reflectie si introspectie, oferind cititorului o viziune asupra vietii, asupra valorii vietii, de o mare frumusete si profunzime, prin exemplara ei generozitate. Venerabilul Kosei-San, "gardianul abisului", este un emotionant model de bunatate, intelegere si solidaritate umana: isi dedica ultimii ani de viata unui ideal nobil, acela de a salva sufletele ratacite care, ajunse in pragul abisului, cred ca singura solutie este sinuciderea. Autorii reusesc sa creeze un echilibru perfect al firelor naratiunii - istoria tristei vieti a lui Kosei-San, ale carei imprejurari vitrege i-au impus sa-si sacrifice iubirea, relatarile captivantelor experiente de salvare a multor fiinte disperate, povestea de dragoste dintre Toni, protagonistul narator, si fermecatoarea si misterioasa Esmeralda, reflectii filozofice existentiale -, intr-un stil cuceritor prin claritate, culoare si forta sugestiva. Pe scurt, o carte-lectie de viata, care emana speranta si lumina. - Tudora Sandru Mehedinti   Un ceai la capatul lumii este o poveste plina de sensibilitate si intelepciune, care ne reaminteste cat de pretioasa este viata. - De lector a lector Traducere din limba spaniola de Tudora Sandru Mehedinti.

• Autor distins cu Premiul Nobel pentru literatura   Soareci si oameni, unul dintre romanele clasice ale literaturii secolului trecut, este o poveste cu nuante parabolice despre prietenie si destin. Personajele centrale sint doi lucratori sezonieri, George Milton, un tinar inteligent si inimos, si Lennie Small, un urias naiv, cu o forta incontrolabila si o intirziere mentala ce il face sa semene cu un copil mare. Cei doi barbati, a caror induiosatoare relatie de prietenie ajunge sa semene a dependenta, se angajeaza ca lucratori la o ferma. Ei au un vis, un ideal, sa stringa bani din care sa-si cumpere un loc al lor, unde sa traiasca „din belsugu’ pamintului”. Insa o serie de intimplari tragice, provocate de naivitatea lui Lennie, de neputinta lui de a distinge raul de bine, le naruie sperantele. Fragment din cartea "Soareci si oameni" de John Steinbeck   "Desi in ferestrele baracii lucea deja lumina serii, inauntru era aproape intuneric. Prin usa deschisa se auzeau bufnetele si zanganiturile razlete ale unei partide de potcoave, iar din cind in cind zgomotul vocilor ce se inaltau, aprobator sau batjocoritor. Slim si George intrara impreuna in incaperea ce se invaluia in intuneric. Slim se intinse deasupra mesei de joc si aprinse becul cu abajur de tabla. Masa se lumina imediat, dar conul abajurului isi arunca stralucirea direct in jos, lasind ungherele baracii in semiintuneric. Slim se aseza pe o ladita si George ocupa locul din fata lui. - N-o fost mare lucru, zise Slim. Probabil c-ar fi trebuit sa-i inec aproape pe toti. N-ai de ce sa-mi multumesti pentru asta. - N-o fi fost mare lucru pentru tine, spuse George, da\' o insemnat a dracu\' de mult pentru el. Doamne Dumnezeule, nici nu stiu cum o sa-l facem sa doarma aicea, inauntru! O sa vrea sa doarma-n grajd, cu ei. O sa fie greu sa-l tinem sa nu se suie in cutie, cu puii. - N-o fost mare lucru, repeta Slim. Da\' auzi, chiar c-ai avut dreptate cu el. N-o fi destept, da\' asa lucrator n-am vazut de cind is. Mai ca-l ornori pe ala cu care-o facut pereche la orz. Nu exista om care sa tie pasu\' cu el. Doamne Dumnezeule, asa barbat puternic io n-am mai vazut! George raspunse mindru: - Lu\' Lennie numa\' sa-i spui ee sa faca si el face daca nu trebe sa-si bata prea tare capu\'. Singur nu se poate gindi ce sa faca, da\' ordinele le-asculta ca nimeni altu\'. Afara se auzira zanganitul unei potcoave ce se lovi de tarusul de fier si un mic cor de urale. Slim se trase un pic in spate, cit sa nu-i cada lumina pe fata."

Hideaway este al doilea volum din seria Devil\'s Night . Eu te-am aflat. Acum e randul tau. BANKS In umbrele orasului exista un hotel numit Papa. Darapanat, pustiu si intunecat, locul a fost abandonat demult si inconjurat de un mister uitat. Dar nu-i asa ca tu, Kai Mori, crezi ca povestea despre un al doisprezecelea etaj ascuns e adevarata? Crezi in existenta unui oaspete sumbru care a intrat in acest hotel, dar n-a mai iesit niciodata. Crezi ca eu pot sa te ajut sa-i gasesti ascunzatoarea si sa ajungi la el. Tu si prietenii tai n-aveti decat sa incercati sa ma speriati, sa ma strangeti cu usa. Chiar daca ma lupt sa ascund tot ce simt cand ma privesti, tot ceea ce am simtit inca de cand eram adolescenta, am senzatia ca lucrul pe care il cauti e mult mai aproape de tine decat ti-ai fi putut inchipui. N-o sa-l tradez niciodata. Asa ca vezi-ti de treaba! In Noaptea Diavolului, tu vei fi cel vanat.    KAI Habar n-ai ce caut eu, micuto. Nu stii in ce a trebuit sa ma transform ca sa supravietuiesc trei ani in inchisoare, trei ani ispasiti pentru o faradelege pe care as comite-o iarasi, cu draga inima. Nimeni n-ar trebui sa vada fiinta care am devenit. Vreau hotelul acela, vreau sa-l gasesc pe el si vreau ca toate astea sa se termine. Imi vreau viata inapoi. Dar, cu cat stau mai mult in preajma ta, cu atat mai mult imi dau seama ca acest nou eu e cel care am fost menit sa devin. Haide, pustoaico! Nu fi lasa! Ma gasesti sus, acolo, pe deal. Sunt multe cai de a intra in casa mea, dar sa te vad cum o sa mai iesi… Traducere din limba engleza de Sorin Petrescu.

Vietile secrete ale culorilor ne restituie o imagine fermecatoare a ritualurilor si a ceremoniilor traditionale nipone intr-o poveste de iubire, delicata precum o stampa, intre o tanara cu darul de a vedea culori imperceptibile altora si un barbat care invata sa le recunoasca prin descrierile ei.   De cand se stie, Mio percepe lumea in nuante infinit mai detaliate decat cei din jurul sau. In atelierul familiei, in care de generatii se vopsesc, se croiesc si se imbraca traditionalele chimonouri de nunta, a inteles, inca din copilarie, ca fiecare culoare are secretele ei, iar de atunci nu inceteaza sa le caute. Pentru Aoi, culorile au o viata ascunsa, mai putin nuantele de negru, pe care a invatat sa le decline pana la ultima, prin meseria mostenita de la tatal sau, de a-i conduce pe oameni prin ziua cea mai intunecata, a mortii. Din intalnirea celor doi, intamplatoare si nu prea, se naste o poveste despre familie, despre dragoste si, mai ales, despre ce inseamna sa privesti lumea prin ochii celuilalt. Traducere din limba italiana de Cristina Gogianu.

• Autor distins cu Premiul Nobel pentru literatura In Jocul cu margele de sticla clasicismul armonios si echilibrat se interfereaza cu romantismul avantat si patetic, ambele au numeroase puncte de tangenta cu realismul si nu se refuza contactului innoitor cu expresionismul si suprarealismul. Motive, tipologii, procedee, mijloace de expresie aparent ireconciliabile celebreaza in scrisul lui Hermann Hesse intalniri amicale, ca pentru a demonstra ca nimic nu este inutil si pe deplin perisabil in experienta creatoare a secolelor.  Carte recomandata de  Gabriela Alexandrescu  in cadrul proiectului Libris, " Oameni si carti ". Fragment din cartea "Jocul cu margele de sticla" de Herman Hesse "Jocul cu margele de sticla, odinioara mijloc special de amuzament cand pentru matematicieni, cand pentru filologi, cand pentru muzicieni, a adus din ce in ce mai mult toate activitatile cu adevarat spirituale sub puterea vrajii lui. Cateva vechi academii, unele loji si mai ales stravechea Liga a calatorilor in Orientul Apropiat si-au indreptat atentia spre el. Chiar si unele ordine catolice au presimtit aici o noua atmosfera spirituala si s-au lasat fermecate de ea, mai ales in unele manastiri benedictine s-a acordat jocului un interes atat de viu, incat inca de atunci s-a pus acut problema, reactualizata mai tarziu cand si cand, daca in definitiv Biserica si curia papala ar trebui sa tolereze, sa sprijine sau sa interzica acest joc. De la marea realizare a invatatului din Basel, jocul a evoluat rapid si pe deplin spre ceea ce este si astazi: chintesenta activitatilor intelectuale si a muzicii, cultul sublim, acea Unio Mystical a partilor distincte ale intregii Universitas Litterarum. In viata noastra, el a preluat in parte rolul artei, in parte pe cel al filosofiei speculative si a fost numit nu rareori, de exemplu in vremea lui Plinius ZiegenhalB, cu acea expresie ce provine inca din literatura epocii foiletonistice si care pentru acea epoca exprima telul visat de multe spirite capabile de intuitie: teatru magic. Daca, de la inceputurile lui, jocul cu margele de sticla progresase incomensurabil ca tehnica si volum al materiei si, in ceea ce priveste exigentele spirituale impuse jucatorilor, devenise o arta si stiinta superioare, totusi, in vremea invatatului din Basel ii mai lipsea inca ceva esential. Anume, fiecare joc era pana atunci o inscriere, ordonare, grupare si opunere de reprezentari concentrate din numeroase domenii ale gandirii si ale frumosului, o ra-pida reamintire de valori si forme eterne, un iute si vir-tuos zbor prin imperiul spiritului."

Zulfu Livaneli este o forta fundamentala pentru scena muzicala, culturala si politica a Turciei. - Orhan Pamuk , Premiul Nobel pentru Literatura 2006   O carte despre dragoste si vinovatie, dar si despre geografie ca destin. Un roman despre ororile nesfarsite ale oamenilor, despre cruzime si necrutare, dar si despre compasiune si indurare, care invaluie nu doar trecutul, ci si prezentul intr-o nespusa si apasatoare melancolie.   Istanbul, 2001. Maya Duran lucreaza pentru universitate, e divortata si isi creste singura fiul adolescent. Monitorizeaza imaginea publica a rectorului si a institutiei, intampina delegatiile ce vin si pleaca, le este ghid invitatilor, totul petrecandu-se intr-un ritm alert si haotic, dictat de orasul pe care il strabate fara oprire. Cand il asteapta la aeroport pe enigmaticul Maximilian Wagner, un profesor de drept de la Harvard de origine germana, nimic nu anunta o vizita care sa iasa din tiparul obisnuit. Dar ea se va dovedi a fi o intalnire cruciala, care o va marca pe tanara Maya. Nu doar ca va descoperi secretele propriei familii, si odata cu acestea istoria trecuta sub tacere, periculoasa, a Turciei bunicilor ei, dar va ajunge sa paseasca pe urmele profesorului Wagner pentru a-i afla tragica poveste de iubire si a-i aduce o alinare in ultimele luni de viata. Serenada pentru Nadia este un exercitiu de iubire de o tulburatoare si dureroasa actualitate.  Traducere din limba turca si note de Luminita Munteanu

De la aparitie, Alchimistul a fost tradus in 81 de limbi, a stabilit recorduri absolute de vanzari si a schimbat nenumarate vieti.   Alchimistul, extraordinarul roman al lui Paulo Coelho, a inspirat milioane de cititori din intreaga lume. Cartea, uluitoare prin simplitatea si intelepciunea ei, este povestea unui pastor andaluz pe nume Santiago care isi paraseste casa din Spania, aventurandu-se in desertul egiptean pentru a gasi o comoara ingropata in Piramide. Nimeni nu stie care este comoara sau daca Santiago va avea puterea sa depaseasca obstacolele intalnite in drumul prin desert. Dar ceea ce incepe ca o calatorie in cautarea unor bunuri lumesti se transforma treptat in descoperirea comorii ascunse inlauntrul sau. Plina de culoare, evocatoare si profund umana, povestea lui Santiago este o marturie etern valabila despre cum ne putem schimba urmandu-ne visele si despre cat este de important sa ne ascultam inima.   Paulo Coelho stapaneste secretul Alchimiei literare. - Kenzaburo Oe , Premiul Nobel pentru literatura Traducere din limba portugheza de Gabriela Banu.   Fragment din cartea "Alchimistul" de Paulo Coelho: "Au mai trecut doua luni si taraba a adus multi clienti in pravalia de cristaluri. Flacaul socoti ca, inca sase luni daca ar mai munci, s-ar putea intoarce in Spania, ar putea cumpara saizeci de oi si chiar mai mult de saizeci. In mai putin de un an si-ar dubla turma si ar putea face negot cu arabii pentru ca acum reusea sa vorbeasca limba aceea ciudata. Dupa dimineata aceea din piata nu se mai folosise de Urim si Turim pentru ca Egiptul devenise un vis tot asa de departat pentru el cum era orasul Mecca pentru Negustor. Acum baiatul era multumit cu munca lui si se gandea mereu la ziua in care avea sa debarce la Tarifa ca invingator. "Incearca sa stii totdeauna ce vrei", ii spuse-se batranul rege. Baiatul stia, si pentru asta muncea. Poate comoara lui insemnase tocmai sa ajunga pe acel pamant strain, sa se intalneasca cu un hot si sa-si dubleze turma fara sa fi cheltuit un ban.  Era mandru de el. Invatase lucruri importante, precum comertul cu cristaluri, limbajul fara cuvinte si semnele. Intr-o dupa-amiaza, a vazut un barbat in susul strazii plangandu-se ca nu gasea un loc potrivit ca sa bea ceva dupa urcusul acela. Cum baiatul cunostea limbajul semnelor, il chema pe bastran ca sa-i vorbeasca. - Hai sa vindem ceai oamenilor care suie straduta, ii spuse el. - Multi oameni vand ceai pe-aici, a raspuns Negustorul. - Dar noi putem vinde ceai in pahare de cristal. Asa oamenilor o sa le placa ceaiul, dar vor cumpara si paharele. Pentru ca ce-i place omului cel mai mult este frumusetea. Negustorul il privi pe flacau o vreme. Nu i-a raspuns nimic. Dar seara, dupa ce si-a facut rugaciunile, si-a inchis pravalia, s-a asezat pe trotuar impreuna cu el si l-a poftit sa fumeze din narghilea, pipa aceea ciudata pe care o foloseau arabii. - De fapt, ce vrei sa faci? a intrebat batranul Negustor de Cristaluri. - V-am mai spus. Trebuie sa cumpar la intoarcere oi. Pentru asta am nevoie de bani. Batranul mai puse niste jaratic in narghilea, apoi trase indelung din pipa. - Am pravalia asta de treizeci de ani. Cunosc cristalul bun, si pe cel prost, si stiu toate maruntisurile negustoriei si pravaliei."

In sudul scaldat in soare al Frantei, Emilie de la Martinieres, ultima din familia de aristocrati cu acelasi nume, mosteneste casa in care s-a nascut, de fapt, un castel minunat, inconjurat de vii. Dar proprietatea este grevata de datorii uriase - iar secretele pe care le ascunde sunt la fel de mari... Emilie descopera ce s-a intamplat cu familia ei in timpul razboiului, iar castelul insusi ii poate dezvalui informatiile de care are nevoie ca sa-si afle trecutul, prezentul si viitorul.   Iata o carte care te prinde in mreje. Este o poveste despre secrete de familie, spionaj pe timp de razboi si modul in care se pierde si se castiga loialitatea, o poveste perfecta pentru cei care apreciaza fictiunea istorica. - Booklist Fragment din volumul "Gradina cu lavanda" de Lucinda Riley:   "Avionul a aterizat gratios pe un camp, dirijat de lumina lanternelor pe care le fluturau niste maini invizibile de la sol. Pilotul s-a intors catre ei si le-a dat unda verde sa coboare. - Totul pare in ordine. La revedere, doamnelor si domnilor. Mult noroc, le-a spus, in momentul in care au coborat in iarba. - Bienvenue, le-a urat un barbat, urcand in fuga pe scara avionului, cu un pachet in mana. L-a azvarlit inauntru, a inchis usa si a venit repede sa-si cunoasca noii recruti. Avionul s-a pus in miscare, pregatindu-se de calatoria spre casa. Connie l-a urmarit cu invidie, regretand ca n-avea curajul fuga dupa el, sa urce si sa-si urmeze inima inapoi in Anglia. - Urmati-ma, le-a zis barbatul. Repede! Acum cateva minute trecut un camion nemtesc. E posibil ca nemtii sa fi auzit cand ati aterizat. Cei trei agenti, condusi de calauza, au traversat campul in graba, cu James la urma. Era o noapte frumoasa, senina si calda, iar masura ce Connie alerga, peisajul necunoscut ii trezea senzatii familiare. Franta isi pastra mireasma dintotdeauna: aerul uscat, parfumat cu arome de pin, atat de diferit de atmosfera umeda a satelor englezesti. Era inconfundabil.  In cele din urma, calauza a deschis usa unei cabane de lemn dintr-o padure deasa. Inauntru, pe podea, erau intinse saltele de paie cu paturi pe ele. Intr-un colt se afla o plita pe gaz, pe care calauza a aprins-o numaidecat cu un chibrit. - Trebuie sa ramanem aici pana maine-dimineata, cand se incheie ora stingerii. Dupa aceea va conducem la gara din Vieux-Briollay care e la douazeci de minute de mers cu bicicleta de aici, de unde fiecare isi vede de drumul lui. Faceti-va comozi pe cat posibil. Puneti uniformele de zbor in colt. O sa le lasati aici, le-a zis barbatul. Intre timp, ma duc sa fac o cafea. Connie si cei doi colegi de drum s-au dezechipat. Ea nu-l mai vazuse niciodata pe cel de-al doilea barbat. S-au asezat pe saltele, iar calauza le-a intins cate o cana emailata plina cu cafea. - Din pacate n-avem lapte, a spus el. Stiu ca voua, englezilor, asa va place. Connie ii era recunoscatoare pentru lichidul aromat si negru; era obisnuita cu taria lui. - Ma cheama Stefan, i-a informat calauza. Fiind singura femeie, banuiesc ca tu esti „Levantica", Madame. - Eu sunt „Intrusul", s-a prezentat James. - “Realistul”, a spus si barbatul necunoscut. - In numele Frantei, va urez bun-venit. Avem nevoie disperata de agenti britanici instruiti, le-a zis Stefan. Multi dintre colegii nostri, mai ales cei din Paris, au fost arestati in ultimele zile. Nu stim inca nimic despre soarta lor, dar banuim ca exista un tradator printre ei, altfel nu se explica descinderile atat de eficiente ale Gestapoului. Singurul sfat pe care vi-l pot da e sa nu aveti incredere in nimeni.”

Uneori cele mai bune daruri in viata sunt cele la care nu te astepti O poveste despre regasirea de sine exact atunci cand pare imposibil.   Cassie nu s-a simtit niciodata la fel de singura ca acum. In acest moment de rascruce si deznadejde, un ultim dar de la fratele sau ii poate oferi o noua sansa la dragoste si la o viata mai buna. Cassie gaseste un plic cu numele sau si isi da imediat seama despre ce este vorba. E primul indiciu din jocul pe care il face in fiecare an cu fratele sau de Craciun. El i-a promis ca anul acesta va fi cel mai spectaculos dar. Indiciile lui Tom o trimit intr-o splendida calatorie care ii va schimba viata. Pe drumul din Londra pana in Tara Galilor, apoi in Bordeaux, Cassie reia legaturi cu vechi prieteni, reaprinde o dragoste de mult pierduta si, cel mai important, se regaseste pe sine. Cassie trebuie sa-si urmeze inima ca sa descopere ce ii pregateste viitorul. Oare atunci cand va descifra ultimul indiciu va fi pregatita sa accepte darul din partea fratelui sau si toata dragostea care vine odata cu el? O poveste despre regasirea iubirii in timpul vacantei de Craciun. Un roman superb, emotionant si plin de romantism. Cu siguranta povestea lui Cassie si Sam te va tine cu sufletul la gura. - Holly Miller, autoarea romanului Ce-ar fi fost daca... O poveste cu adevarat induiosatoare pe care n-o vei putea uita. - USA Today   Un ultim dar de Craciun de Emily Stone este o carte emotionanta despre dragoste, despartire si vindecare. - PopSugar Traducere din limba engleza de Emil Sirbulescu.

Colectia Clasicii Literaturii Universale ofera iubitorilor de lectura traduceri ale cartilor-cheie, a caror repunere in discutie coincide cu fiecare noua generatie de cititori.   Dorinta de a crea o societate utopica este pervertita din cauza poftei de putere a unei minoritati manipulatoare, de modul in care nivelul educatiei poate favoriza dominatia unora asupra altora. Dincolo de mesajele de filosofie politica ale acestui mare roman alegoric, Ferma Animalelor si-a conservat actualitatea literara mai ales prin lipsa de emfaza, prin mixul de ludic si tragic, prin fraza esopica si, in acelasi timp, atat de transparenta. Lucian Pricop   Revista Time a inclus Ferma Animalelor in lista celor mai bune 100 de romane din toate timpurile.

Aceasta carte face parte din colectia Anansi Contemporan. Cartea care a creat senzatie in intreaga lume si fenomenul care a cucerit mai mult de douasprezece milioane de cititori. Cea mai importanta carte a deceniului pentru Business Insider, cartea #1 a anului si bestseller international #1 Bestsellerul anului pentru The New York Times Book Review   Ani de-a randul, Barkley Cove, un orasel linistit de pe coasta Carolinei de Nord, a fost bantuit de zvonuri nelamurite despre Fata Mlastinii. Asa se face ca, spre sfarsitul anului 1969, cand frumosul Chase Andrews este gasit mort, localnicii o banuiesc pe Kya Clark, cea pe care ei o numesc Fata Mlastinii. Insa Kya nu e cum umbla vorba. Sensibila si inteligenta, ea a supravietuit ani in sir, singura, in pustietatea mlastinii, casa ei, gasind prieteni printre pescarusi si lectii de viata printre nisipuri. Si a venit vremea cand ea tanjeste dupa apropierea semenilor, dupa dragoste. Cand doi tineri din oras se lasa atrasi de frumusetea salbatica a fetei, Kya se simte tentata de perspectiva unei vieti noi, fara macar sa se gandeasca la ce-ar putea sa-i aduca viitorul.   O crima misterioasa in mijlocul naturii si o poveste de dragoste cu un final pe care nu-l veti ghici si nu-l veti uita niciodata. - Entertainment Weekly   Un roman pasionant despre maturizarea unei fete singuratice in mlastinile din Carolina de Nord. - The New York Times   Delia Owens exploreaza felul in care izolarea afecteaza comportamentul uman, precum si efectul profund pe care il poate avea respingerea asupra noastra. - Vanity Fair   Un roman de o frumusete tulburatoare. - The New York Times Book Review Traducere din limba engleza de Bogdan Perdivara.

Un roman din seria Jack Reacher  Un thriller impecabil, unul dintre cele mai bune romane ale anului. - The Washington Post   Dupa ce partenera lui dintr-o aventura mai veche il abandoneaza intr-o camera de motel, Jack Reacher isi reia calatoria fara o tinta anume si lasa norocul sa-i aleaga calea. Ajunge astfel la un banal magazin de amanet unde ii atrage atentia un obiect ciudat: un inel de absolvent al Academiei Militare West Point – un trofeu greu de obtinut si la care titularul n-ar renunta usor. Si mai ciudat este ca inelul descoperit de Reacher pare sa fi apartinut unei femei. El insusi absolvent West Point, vrea sa descopere povestea din spatele acelui obiect si ajunge sa fie implicat intr-o filiera in care are de a face cu dealeri de droguri, gemene foarte diferite una de cealalta, o istorie de razboi incheiata tragic, dependenta - totul pe fundalul unui tinut deopotriva salbatic si pitoresc.   Romanul lui Lee Child aduce o noutate fata de celelalte din serie: o anumita tristete a peregrinarilor lui Reacher care, strabatand vastele tinuturi pustii din Wyoming, are ceva din singuratatea aparte a eroului american clasic. - Kirkus Reviews   Un thriller foarte actual, plin de suspans, ce abordeaza teme complexe. - Philadelphia Inquirer O naratiune pe mai multe niveluri despre cum sa faci fata situatiilor inimaginabile… E simplu: e de ajuns ca Reacher sa coboare dintr-un autobuz, ca Lee Child urca automat pe lista de bestselleruri New York Times. - ALA Booklist   Jack Reacher este unul dintre cele mai originale si fascinante personaje pop fiction. - The Washington Post   Lee Child este unul dintre cei mai mari autori de thrillere din lume. Cartile sale se afla constant pe liste de bestselleruri de ambele parti ale Atlanticului si sunt publicate in peste o suta de tari. Dupa doua dintre romanele sale au fost realizate ecranizari de exceptie: Jack Reacher, bazata pe romanul One Shot, si Jack Reacher: Sa nu te intorci niciodata, care a fost lansata in toamna anului 2016. La Editura Trei au aparut opt romane din seria Jack Reacher: Merita sa mori, Scoala de noapte, 61 de ore, Convinge-ma!, Ghinioane si incurcaturi, Personal, Urmarit si Sa nu te intorci niciodata!. Din seria Jack Reacher fac parte: •  Capcana Margrave •  Sa nu gresesti •  Un glont la tinta •  Ghinioane si incurcaturi •  61 de ore •  Merita sa mori •  Urmarit •  Sa nu te intorci niciodata! •  Personal •  Scoala de noapte •  Filiera de la miezul noptii •  Convinge-ma •  Timpul trecut •  Luna albastra •  Santinela •  Fara al doilea nume   Fragment din volumul "Filiera de la miezul noptii" de Lee Child "Aproape de miezul noptii, Reacher se urca intr-un camion lucios, din otel inoxidabil, care transporta 19 tone de lapte intr-un tanc in forma de glont cu partea din spate tesita, ca pupa unei barci. Se indrepta spre Sioux Falls, limita vestica a acelei regiuni de distributie a laptelui. Dar de acolo tot mai avea de mers 560 de kilometri pana in Rapid City. Nu-ti face griji, ii spusese soferul. De acolo, gasesti usor ocazie. E o statie de oprire pentru camioane cu trafic in toate directiile, zi si noapte. E un loc imens, ca un fel de intersectie internationala. Reacher il tinu de vorba de sofer pana in Minnesota, gandindu-se ca asta era misiunea lui, ca si cum ar fi fost un fel de amfetamina umana. Orice ca sa-l tina treaz pe individ. Orice care sa-l ajute sa evite sa ajunga ca-n veche gluma: Vreau sa mor linistit, in somn, ca bunicul. Nu tipand ingrozit precum ceilalti pasageri din masina lui. Conversatia o lua in tot felul de directii. Fura expuse nedreptatile institutionale din industria laptelui. Fura exprimate revendicari. Apoi soferul vroise sa auda povestiri de razboi asa ca Reacher nascoci cateva. Destul de curand ajunsera la oprirea pentru camioane. Tipul nu exagerase. Era o opri pentru alimentare intinsa pe cateva hectare si un motel cu doua niveluri lung de o suta de metri, plus un restaurant de familie mare cat un depozit, orbitor iluminat de neoane afara si lampi fluorescente in interior. Intrau si ieseau siruri de camioane si tot felul de masini, dube si camionete. Reacher cobori din masina care transporta lapte si se duse direct la receptia motelului, unde inchirie o camera, desi se apropiau zorile. N-avea rost sa ajunga in Rapid City obosit si sleit de puteri. Asa cum n-avea rost nici sa ajunga exact cand era asteptat. Era evident ca Jimmy Rat il sunase pe Arthur Scorpio, intr-o incercare de a-si salva anticipativ pielea: Iti spun sincer, n-am fost eu ala, dar cred ca te-a dat in gat careva. Ceea ce nu era obligatoriu sa fie crezut in totalitate, dar era un avertisment timpuriu in  baza caruia se putea actiona. E ceva acolo. Cea mai veche temere din istoria umana. Scorpio avea sa-si posteze santinelele de indata. Iar Reacher avea de gand sa-i lase sa se holbeze in gol o zi intreaga. Ca sa-i faca sa se plictiseasca, sa le submineze entuziasmul si sa inceapa sa caste si sa clipeasca. Intotdeauna era mai bine sa alegi tu momentul atacului. Asa ca-si lua micul dejun in restaurantul aglomerat, dupa care se duse in camera, facu un dus si se culca exact cand rasarea soarele, cu inelul West Point minuscul pe noptiera de langa el."

Crima si pedeapsa, capodopera lui Dostoievski, prezinta in prim‑plan drama lui Raskolnikov, un fost student sarac si idealist care pune la cale o crima cumplita, ce va zgudui orasul Sankt -Petersburg, atat pentru a -si rezolva problemele financiare, cat si din dorinta de a-si demonstra siesi ca este...  

Roman vandut in peste 2 milioane de exemplare, publicat in peste 20 de limbi, ecranizat in 2016 in Japonia si in curs de adaptare hollywoodiana, Daca pisicile ar disparea din lume este o mica bijuterie de umanitate, plina de umor, deopotriva luminoasa si melancolica.   Cand Diavolul si un motan se intalnesc in literatura urmeaza aproape sigur un targ si o lectie de viata. Motanul, pe nume Varza, este al unui tanar postas care afla ca mai are foarte putin de trait, poate o zi, poate o saptamana. O ocazie pentru Diavol sa intre in scena, fluturandu-i pe la nas un targ de nerefuzat: cate o zi de viata in plus, pentru cate un lucru care sa dispara din lume. Cu fiecare disparitie, postasul isi rememoreaza momente din trecut si, redandu-le in mici fragmente, redescopera de fapt lucrurile importante pe care oamenii ajung cu greu sa le recunoasca si sa si le asume. Daca pisicile ar disparea din lume este o scrisoare de dragoste adresata vietii si lucrurilor care conteaza cu adevarat.  O meditatie despre viata, iubire, instrainarea familiilor si despre ce ramane dupa ce murim, scrisa cu optimism si multa emotie. Mesajul lui Genki Kawamura este cat se poate de clar, fara a deveni didactic: priveste in jurul tau, bucura-te de cei care te iubesc si profita de viata. - The Guardian Un roman emotionant despre viata, dragoste si instrainare. - The Observer O poveste emotionanta despre confruntarea cu propria mortalitate, despre asumarea responsabilitatii pentru deciziile noastre si despre cum putem cunoaste ce este intr-adevar important. - The Herald O meditatie inteligenta si profunda asupra vietii, iubirii si puterii de a renunta la ceea ce nu este necesar pentru a da sens existentei. Daca pisicile ar disparea din lume e o poveste frumoasa, pe care toti ar trebui sa o citim pentru a ne reaminti valorile adevarate ale vietii si semnificatia lor. - Japan Society Traducere din limba japoneza de Magdalena Ciubancan.   Fragment din cartea "Daca pisicile ar disparea din lume" de Genki Kawamura: "- In primul rand, de ce exista ceasurile? l-am intrebat eu pe Aloha. - E o intrebare buna. Dar chiar si inainte sa existe ceasurile, timpul nu exista decat pentru oameni. - Hm? Ce vrei sa spui? Nu pricep nimic. Vazand ca eram bulversat, Aloha a continuat. - Ceea ce numim "timp" inseamna de fapt niste reguli hotarate in mod egoist de oameni. Sigur ca exista fenomene naturale, precum ciclul rasarit-apus al soarelui, dar numai oamenii au fost aceia care au numit asta "timp" si i-au spus "ora sase", "ora doisprezece" sau "douazeci si patru de ore". - Ai dreptate. - Asa ca oamenii ar putea crede ca vad lumea asa cum e ea, dar nu au dreptate, caci de fapt o privesc in functie de o definitie care le convine lor. De data asta, m-am gandit sa schimb un pic regula si sa-i fac sa experimenteze o lume din care a disparut acel lucru decis in mod egoist de ei, numit "timp". - Si te-ai gandit asa... pur si simplu, ca si cum n-ar fi mare lucru? - Mda... Si cu asta, iti doresc o zi buna! Ah, stai, nu mai exista chestii din astea, cum ar fi "zi". Spunand aceste vorbe necugetate, Aloha s-a facut nevazut.  In cartile de istorie, chiar si evenimentele petrecute in decurs de o suta de ani pot fi rezumate in zece pagini. Daca lucrurile merg prost, chiar si intr-un singur rand. Cand am inteles ca nu mai am mult de trait, am incercat sa ma gandesc la o ora nu ca avand saizeci de minute, ci trei mii sase sute de secunde. Dar, odata cu disparitia timpului, modul acesta de a vedea lucrurile devenise irelevant. La drept vorbind, chiar si sensul lui "azi", ca zi a saptamanii, e ciudat. Insa dupa miercuri urmeaza joi. Si am decis ca, din moment ce se facuse dimineata, azi era joi. Hmm... desi zilele saptamanii nu sunt nimic mai mult decat o simpla conventie omeneasca. Cum nu aveam nimic urgent de facut, m-am gandit sa-mi omor timpul. Doar ca nu mai aveam ce timp sa omor. Chiar daca ma hotaram sa pierd timpul, nu mai aveam ce sa pierd. In orice caz, nu mai aveam nici un punct de reper. Oare cate minute sa fi trecut de cand m-am trezit? Din obisnuinta, mi-am aruncat privirea spre desteptatorul pe care-l aveam langa pat, dar nu mai era acolo."

O noua carte de la mult indragita autoare de New Adult, Colleen Hoover. Uneori, cei care te iubesc te ranesc cel mai tare. Lily Bloom nu a avut intotdeauna o viata usoara, dar asta nu a oprit-o niciodata sa munceasca din greu pentru a-si indeplini telurile. A evoluat foarte mult: a absolvit liceul, s-a mutat la Boston si si-a inceput propria afacere. Cand Lily il cunoaste pe Ryle Kincaid, un chipes neurochirurg, se simte imediat foarte atrasa de el si viata i se schimba brusc. Ryle este un tip hotarat, incapatanat si poate chiar putin arogant. Este, de asemenea, sensibil, destept si foarte atras de Lily. In plus, arata dumnezeieste in uniforma de medic. Lily nu si-l poate scoate din minte. Insa el respinge categoric ideea de a avea o relatie serioasa si de lunga durata. Chiar si atunci cand Lily pare sa devina exceptia de la aceasta regula, ea tot vrea sa afle motivul care l-a facut sa nu-si doreasca decat aventuri de o noapte. Pe masura ce intrebarile legate de noua ei relatie o coplesesc, apar si gandurile cu privire la Atlas Corrigan, prima ei iubire, cu care a avut o legatura deosebita. Atunci cand Atlas reapare brusc in viata lui Lily, tot ce a cladit impreuna cu Ryle ameninta sa se destrame. Cu acest roman indraznet si profund, Colleen Hoover spune o poveste sfasietoare, despre iubire si sacrificiu, care exploreaza orizonturi noi. Traducere din limba engleza si note de Cristina Buzoianu. Fragment din cartea "Totul se termina cu noi" de Colleen Hoover "Nu te mai agita, imi spune Devin.  - Nu ma agit. Ma ia de brat si ma conduce spre lift. - Ba te agiti. Si daca-ti mai tragi o data haina peste decolteu, nu mai inteleg care e scopul rochiei negre. Imi apuca partea de sus a rochiei si trage din nou de ea, apoi imi baga mana in decolteu ca sa-mi aranjeze sutienul. - Devin! ii dau peste mana, iar el rade. - Relaxeaza-te, Lily. Am atins sani mult mai frumosi decat ai tai si am ramas tot gay. - Da, dar pun pariu ca acei sani sunt ai unor persoane pe care, probabil, le intilnesti mai des decat o data la sase luni. - Adevarat, dar pe de-o parte tu esti vinovata pentru asta, rade el din nou. Tu esti cea care ne-a lasat balta si a plecat sa se joace de-a floraria. Devin a fost una dintre persoanele mele preferate la firma de marketing la care am lucrat, dar n-am fost niciodata atat de apropiati, incat sa devenim prieteni si dupa serviciu. A trecut pe la florarie azi dupa-amiaza si Allysa l-a placut aproape imediat. L-a implorat sa vina la petrecere cu mine si, de vreme ce oricum n-as fi vrut sa merg singura, am ajuns sa-l implor si eu. Imi netezesc parul cu mainile si incerc sa-mi vad reflexia in peretii liftului. - De ce esti atat de agitata? ma intreaba el. - Nu sunt agitata. Doar ca nu-mi place sa merg in locuri unde nu cunosc pe nimeni. Devin zambeste cu subinteles si apoi spune: - Cum il cheama? Oftez adanc. Oare chiar sunt asa de transparenta?"

Cand locuia in India, Mary Lennox era o fetita bolnavicioasa si nu tocmai amabila cu cei din jur. Din nefericire, ramane orfana si este trimisa in Anglia, pentru a locui la misterioasa resedinta a unchiului sau Archibald Craven. Acesta nu-i acorda prea multa atentie, si nimic nu pare sa aduca vreo schimbare in felul ei de a fi. Este singura si nu are cu cine sa se joace, dar, intr-o zi, afla de existenta unei gradini secrete in care, fireste, nimeni nu are voie sa intre.   Apoi, Mary descopera o cheie veche intr-un razor de flori si, dintr-odata, un val de magie o conduce catre poarta interzisa. Cand roteste cheia in incuietoare, Mary intra intr-o lume pe care, altfel, nu si-ar fi putut-o imagina vreodata. Ocupandu-se de gradina, alaturi de gradinarul Ben Wheatherstaff si de varul ei, Colin Craven, Mary insasi infloreste, transformandu-se intr-o fiinta optimista si vesela. Aici este si intelesul acestei carti clasice, care a incantat atatea generatii: linistea sufleteasca si sanatatea trebuie cultivate precum florile unei gradini ingrijite cu dragoste.   Sunt foarte putini scriitorii care izbutesc sa scrie o carte despre copii avand priceperea, farmecul, simplitatea si insemnatatea care o fac atractiva si pentru cei mici, si pentru cei mari. Doamna Burnett este unul dintre putinii scriitori cu acest har. - The New York Times

Personajul principal, Raskolnikov, un student adus de saracie in umilinta de a nu avea posibilitatea de a-si intretine familia, isi ucide camatareasa, dupa ce se intreaba indelung daca o fiinta superioara are dreptul sa savarseasca o crima daca aceasta este in folosul intregii umanitati. Soarta lui Raskolnikov este o tragedie rezultata in urma unor nedreptati sociale. Studentul trece prin trairi sufletesti foarte complexe si relatiile pe care le are cu celelalte personaje transmit un sentiment de predestinare.   Romanul Crima si pedeapsa a consacrat gloria literara a lui Dostoievski fiind publicat initial in revista Russki Vestnik in 1866. Primit cu interes de contemporani si tradus in intreaga Europa a secolului al XIX-lea, romanul Crima si pedeapsa a reprezentat si o prima formulare literara a conceptiei filosofice dostoievskiene. Crima si pedeapsa este primul roman social-filosofic al lui Dostoievski care trateaza psihologia crimei, una din preocuparile tematice preponderente ale scriitorului fiind reliefarea suferintelor si a mizeriei la care este condamnata omenirea. Dostoievski asaza ideea principala a romanului (crima) in centrul controverselor epocii si realizeaza aceasta dezbatere in cadrul unei naratiuni, respectand toate regulile constructiei epice, lasand permanent impresia ca nu face decat sa relateze intamplarile petrecute in viata unui numar limitat de personaje intr-o perioada de timp relativ scurta. - Lucian Pricop

Romanul Padurea norvegiana, care-si imprumuta titlul de la un hit al formatiei Beatles, Norwegian Wood, are ca fond atmosfera social-politica agitata a anilor ’60. Naratiunea opune acestui laitmotiv dur momente de o intimitate emotionala rascolitoare. Povestea lui Toru Watanabe urmareste firul implicatiilor psihologice nascute din dragostea imposibila pentru iubita prietenului mort. Totul se petrece pe fundalul unor episoade marcate la tot pasul de scene erotice in camere sordide de camin studentesc, de afise si discuri cu Jim Morrison, Miles Davis sau Bach, de lecturi din clasicii literaturii universale.    Carte recomandata de  Ioana Chicet Macoveiciuc  in cadrul proiectului Libris, " Oameni si cart i ". Fragment din cartea "Padurea norvegiana" de Haruki Murakami: "- Aici e problema, a raspuns Midori, privind fumul si cazand un pic pe ganduri. Am asteptat prea mult... in cautarea perfectiunii... de aceea mi-e greu. - Cauti dragostea perfecta? - Nu chiar. Nici vorba sa tintesc la asa ceva. Pe mine ma fascineaza egoismul. Egoismul perfect. De exemplu, eu iti spun acum ca vreau sa mananc niste tarte cu capsune si tu lasi totul balta si dai fuga sa-mi cumperi. Te-ntorci cu ele, gafaind, si mi le intinzi, dar in clipa aceea eu iti spun ca nu mai am chef de ele si le arunc pe fereastra. Asa ceva caut eu. - Ce legatura are asta cu dragostea? am intrebat eu, teribil de uimit.  - Are. Habar n-ai tu. Sunt momente in viata unei fete cand asemenea gesturi sunt extrem de importante. - Adica ce gest? Aruncatul pe fereastra? - Exact. Si in clipa aceea as vrea ca baiatul sa-mi spuna: ,,A, am inteles, Midori. Te rog sa ma scuzi. Trebuia sa ghicesc ca nu o sa le mai vrei. Sunt un rahat de magar, un insensibil. Plec sa-ti iau altceva, ca sa ma ierti. Sarlota sau placinta cu branza?" - Si tu cum ai reactiona? - I-as da toata dragostea mea. - Esti absurda! - Ei bine, asta inseamna dragoste in acceptiunea mea. Nimeni nu ma intelege. Midori si-a frecat usor capul de umarul meu. Pentru anumite persoane, dragostea incepe de la un fleac, de la un moft... sau nu incepe deloc. - N-am mai cunoscut vreo fata care sa aiba asemenea opinii. - Multa lume e de aceeasi parere, spuse ea jucandu-se cu degetele. Eu nu pot gandi altfel, vorbesc serios, dar macar sunt cinstita. Niciodata nu mi-a dat prin cap ca modul meu de a privi lucrurile difera de al altora. Cand vorbesc serios, toata lumea crede ca glumesc sau fac pe nebuna si atunci ma simt foarte stingherita. - Si acum vrei sa mori cuprinsa de flacari? - Acum e vorba de curiozitate, pur si simplu. - Adica ce fel de curiozitate? Vrei sa experimentezi niste flacari pe pielea ta? - Nu, spuse Midori. Voiam doar sa vad cum reactionezi. Nu mi-e frica de moartea in sine. Zau ca nu. In cazul de fata, m-ar invalui fumul, mi-as pierde cunostinta si as muri cat ai zice peste. Acest tip de moarte nu ma sperie deloc daca o compar cu chinurile iadului prin care au trecut mama... si alte rude. Toate rudele mele au murit din pricina vreunei boli cumplite. E in sange, presupun. Dura mult pana isi dadeau duhul si ajungeam chiar sa ma intreb daca mai traiesc sau au murit, atat de lent era procesul. Si in urma lor nu ramanea decat durere si suferinta."

Motanul care si-a luat ramas-bun. Povestiri  Autoarea bestsellerului Memoriile uuni motan calator Dupa succesul romanului Memoriile unui motan calator , un adevarat fenomen international, vandut in peste 1 000 000 de exemplare, Hiro Arikawa revine cu sapte povestiri despre sapte pisici si stapanii lor: sapte intamplari pline de empatie, intelepciune si gingasie despre provocarile mai mari si mai mici de zi cu zi, despre frumusetea schimbarii si legatura vindecatoare dintre feline si oameni.   Fie ca invata un proaspat parinte sa-si infranga frica de viata sau un copil sa comunice cu mama lui vitrega, fie ca insotesc pana la maturitate stapanul mult iubit, ajutandu-l sa-si gaseasca echilibrul, sau ofera unei familii numeroase lectia solidaritatii si-a pietatii filiale, pisicile din volumul Motanul care si-a luat ramas-bun le dau oamenilor energie pozitiva, echilibru, afectiune. O meditatie asupra ciclului existentei si asupra felului in care un simplu gest de bunatate, precum acela de a salva un pisoi, poate schimba un destin. Cartile lui Hiro Arikawa sunt adevarate ode inchinate prieteniei si pisicii. Sunt carti pline de sensibilitate, frumoase, pe care pisicofilii stiu sa le gaseasca imediat. Dar cei care iubesc pisicile ar trebui sa aiba la indemana o batista citind Motanul care si-a luat ramas-bun, pentru ca scriitoarea atinge, cu intensitate, corzile emotiei intr-un mod specific japonez. O lectura foarte placuta, cu umor delicat si, in unele pasaje, de o profunzime uluitoare. Un volum de povestiri perfect pentru orice stare de spirit. - meerlezen.nl   Hiro Arikawa are un talent inegalabil de a face din pisici o sursa credibila de literatura. - Asian Review of Books Motanul care si-a luat ramas-bun va ofera ocazia sa priviti prin ochii a sapte pisici momente emotionante petrecute in familie. O carte incantatoare pentru toti iubitorii de animale si nu numai. - bookbang.jp Traducere din limba japoneza de Raluca Nicolae.   Fragment din cartea "Motanul care si-a luat ramas-bun" de Hiro Arikawa: "Dupa spusele fostului stapan, motanelul se mai intorsese o data din adoptie, de aceea avea o mutrita cam imbufnata. Dupa ce a plecat cel care il adusese, pisoiul si-a gasit un locsor curat la soare, pe pervazul din camera de zi, si si-a luat un aer distant, de parca ar fi vrut sa spuna "Stiu ca nici aici n-o sa fac prea multi purici". Daca intindeai mana, nu te zgaria, dar afisa o mina asa de acra, incat noi, care il asteptaseram cu sufletul la gura, am fost, pe buna dreptate, dezamagiti. Si nu eram singurii. Mama mea avea si ea dubii in privinta motanului: - Mi se pare cam marisor pentru doua luni... E drept, mama era cam miloasa si nu se vedea trimitandu-l pachet la fostul proprietar pe motiv ca "nu, mersi, mai bine ne lipsim, e ditamai cotoiul". Si tata simtea ca fuseseram intrucatva trasi pe sfoara, mai ales ca aproape nici unul dintre noi nu putea spune ca motanelul dadea pe-afara de dragalasenie, insa a fost singurul care a stiut dintr-o privire care era problema cu el. - Uite ce fata are. De-asta s-a intors din adoptie. Toti ne gandiseram la asta, dar nimeni nu avusese curajul s-o spuna cu glas tare. In momentul discutiei, tata urmarea la televizor un cantaret cu vocea dulce si catifelata: - Nici pe asta nu-l prea ajuta fata, dar macar are si alte calitati. Era felul lui de a spune ca, de fapt, solistul canta foarte bine, vocea era atuul lui. - Pesemne ca babalacul de proprietar si-a frecat mainile de bucurie c-a scapat de pacoste, a comentat el malitios, desi, pe de alta parte, era limpede ca-l amuza situatia. Daca ii facem si noi vant, adio adoptator! Ne luase pe ocolite, dar ceea ce voia sa spuna era ca n-aveam incotro, trebuia sa pastram motanelul, asa uratel cum era."

• Autor distins cu Premiul Pulitzer pentru literatura Roman ecranizat in 1962, in regia lui Robert Mulligan, cu Gregory Peck, John Megna si Frank Overton in rolurile principale.   Scout Finch este martora la intimplarile dramatice declansate intr-un orasel sudist atunci cind un barbat de culoare este acuzat ca a violat o femeie alba. Tatal naratoarei, Atticus, desemnat ca avocat al apararii, trebuie sa tina piept unor prejudecati pina atunci latente si, din acest moment, Scout si fratele ei, Jem, sint atrasi intr-o succesiune rapida de evenimente care le depasesc intelegerea. Pe timpul procesului, oraselul decade treptat in grotesc si violenta, insa exista oameni care nu se lasa contaminati de setea generala de razbunare, iar Atticus Finch ramine reperul moral care ii ofera lui Scout, si totodata cititorilor, un punct de vedere empatic si echilibrat. Fragment din cartea "...Sa ucizi o pasare cintatoare" de Harper Lee: "Tot cicalindu-l, am reusit pina la urma sa-l conving pe Jem si, spre usurarea mea, o vreme a lasat-o mai moale cu jocul. Continua sa sustina totusi ca Atticus n-ar fi spus ca n-avem voie, ceea ce inseamna ca, in realitate, aveam. Ei, si chiar daca Atticus ar spune nu, ar gasi el, Jem, o portita de scapare: n-am avea decit sa schimbam numele personajelor si gata, nimeni nu ne-ar mai putea invinui ca ne jucam de-a cineva anume.  Dill a imbratisat din toata inima planul acesta de actiune! Oricum, Dill, care-i tinea hangul lui Jem in toate privintele, imi cam punea rabdarea la incercare. La inceputul verii ma ceruse in casatorie, ca indata dupa aceea sa uite. Ma insemnase ca pe un lucru al lui, zicindu-mi ca sint singura fata pe care o va iubi vreodata, apoi ma neglijase. L-am batut in doua rinduri, dar nu mi-a folosit la nimic, dimpotriva, s-a imprietenit si mai mult cu Jem. Petreceau zile intregi in „casa din copac" complotind si planuind, iar pe mine ma chemau numai cind aveau nevoie de un al treilea. Asa ca un timp nu m-am amestecat nici eu in proiectele lor mai temerare si, cu riscul de a fi numita „fata", mi-am petrecut amurgurile care mai ramasesera din vara aceea mai mult cu dorrmisoara Maudie Atkinson, pe veranda ei.  Jem si cu mine aveam totdeauna dreptul de libera intrare in curtea domnisoarei Maudie, cu conditia sa nu ne apropiem de azalee, insa relatiile noastre nu erau definite suficient de clar. Inainte ca Jem si cu Dill sa ma excluda din planurile lor, nu era decit o cucoana oarecare din vecini, ce-i drept insa, o prezenta destul de blajina.  Acordul nostru tacit cu domnisoara Maudie prevedea ca avem voie sa ne jucam pe gazonul ei, sa mancam struguri, cu conditia de a nu-i strica vita, si sa exploram vasta ograda din dos - clauze atit de generoase, incit arareori vorbeam cu dinsa, caci aveam grija sa pastram echilibrul delicat al relatiflor noastre; prin purtarea lor insa, Jem si cu Dill m-au facut sa ma apropii mai mult de ea.  Domnisoara Maudie nu isi putea suferi casa: timpul petrecut inauntru i se parea timp pierdut. Era vaduva si, in plus, o doamna cu insusiri cameleonice, care-si lucra straturile de flori cu o veche palarie de pai pe cap si in salopeta barbateasca, pentru ca, dupa baia de la ora cinci, sa se instaleze pe veranda si sa troneze asupra strazii in chip de frumusete atot-stapinitoare.  Tinea la tot ce creste pe pamintul Domnului, chiar si la buruieni. Cu o singura exceptie. De gasea o frunza de ciufa in curtea ei, era ca la a doua batalie de pe Marna: navalea asupra plantei, inarmata cu un hirdau de tinichea si o dinamita la radacina cu o substanta otravitoare care, zicea dinsa, e atit de puternica, incit ne-ar da gata pe toti daca nu ne-am feri.  — De ce n-o smulgeti pur si simplu? am intrebat-o o data, dupa ce asistasem la o campanie prelungita impotriva unei frunze de cel mult trei toli.  — S-o smulg, fetito, s-o smulg? Si domnisoara Maudie ridica de jos lastarul rapus si strivi intre degete tulpina firava: citeva seminte microscopice cazura jos. — Afla ca o ramurea din planta asta, una singura, poate distruge o curte intreaga. Asa sa stii. Cind vine toamna, asta se usuca si vintul o imprastie in tot tinutul Maycomb!  Dupa chipul domnisoarei Maudie, se vedea cit de colo ca o atare eventualitate e pentru ea ca ciuma din Vechiul Testament. Avea un fel de a vorbi cam raspicat pentru o doamna din tinutul Maycomb. "

Bestseller in Japonia si in alte peste 30 de tari. Vandut in peste 1 000 000 de exemplare. In 2012, in Japonia s-a aflat pe lista scurta a trei premii literare importante: Eiji Yoshikawa Bungaku Shinjin, Shugoro Yamamoto si Futaro Yamada. Ecranizat in 2018 intr-un film de succes in regia lui Koichiro Miki, cu Sota Fukushi si Mitsuki Takahata in rolurile principale. Recomandata de mii si mii de cititori din intreaga lume, aceasta este povestea coplesitoare a unui tanar care, insotit de motanul sau, calatoreste pentru ultima oara de-a lungul Japoniei.   Prin vocea nonsalanta a lui Nana, motanul vagabond care renunta la viata traita in libertate deplina, dar si in pericol, pentru a intra in casa si in sufletul lui Satoru, Hiro Arikawa ne face, cu inteligenta si umor, o demonstratie desavarsita a iubirii dintre oameni si feline si ne vorbeste despre firele invizibile dar indestructibile care ne tin legati de prieteni si de familie.   Un roman fascinant... la fel de bine controlat si reconfortant precum - ei, bine - o pisica. - Sunday Telegraph Traducere din limba japoneza si note de Raluca Nicolae.

Primul volum din seria Grupul 9   Sunt in afara legii. Dar actioneaza de partea binelui. Sunt prieteni si isi impartasesc secretele. Cu toate acestea, nu s-au intalnit niciodata. Pana cand… S-a intamplat noaptea O cursa nebuna si infricosatoare pe strazile din Oslo, Madrid, Paris, Tel Aviv, Istanbul si Londra. Si un pariu periculos: lupta impotriva josniciei din lume.   De 20 de ani, scriu ca sa vad lumea in culori… Si ca sa ma linistesc. La ce bun un scriitor, daca nu ca sa spuna povestile care atrag atentia, ca sa puna intrebari? Mi-am pus intrebari la fiecare pagina, in timp ce am desfasurat Ancheta, decis, pasionat ca un reporter. (…) Aveam obiceiul sa ma las antrenat de doua personaje. De data asta, sunt noua, iar eu am facut tot ce-am putut ca sa intru in grupul lor. Si m-au acceptat. Iar anul acesta nu mai e nevoie sa ne luam ramas-bun de la ei la ultima pagina. Pentru ca povestea continua si e departe de final. Bun venit in lumea celor noua! - Marc Levy   Portretele personajelor sunt magnifice, cu neajunsurile si trecutul lor… Povestitorul fabulos stie sa-si tina cititorul cu sufletul la gura. - Le Figaro Litteraire   Un roman a carui actiune se desfasoara cu 100 la ora si pe care-l devorezi ca pe un serial extraordinar. Miscator, inteligent si foarte incitant. - Le Parisien   Suspans palpitant de-a lungul si de-a latul lumii. Veti adora aceste noua personaje. - TV5 Monde   Personajele sunt extraordinare, le veti iubi din primul moment. - BFM TV   Marc Levy semneaza o fresca ambitioasa. Un amestec de Millenium si James Bond. - RTL  

Oamenii. O scurta istorie despre cum am stricat totul   In cei saptezeci de mii de ani de cand stramosii nostri au plecat din Africa si s-au raspandit pe intreaga planeta, oamenii au ajuns foarte departe: suntem in varful lantului trofic, am luat natura in stapanire, avem civilizatie, stiinta si arta - ce mai, adevarati campioni. Dar adevarul e ca drumul n-a fost mereu usor, iar uneori am reusit s-o dam magistral in bara. Ba chiar avem suficiente dovezi ca specia noastra nu devine mai inteleapta cu trecerea timpului: Lucy, prima noastra stramoasa, cade din copac si moare; intr-o noapte de betie, armata austriaca se ataca pe ea insasi, pricinuindu-si mari pierderi; Mao concepe un plan de sanatate publica in urma caruia mor zeci de milioane de oameni; superputerea lumii de azi isi alege drept presedinte un mogul de televiziune… Impletind istoria, stiinta, politica si cultura pop, Oamenii ofera o panorama asupra momentelor lipsite de glorie ale speciei noastre si te ajuta sa-ti amintesti ca, de fiecare data cand ai calcat stramb, se putea si mult mai rau.   Tom Phillips relateaza cu umor miriadele de nebunii ale umanitatii intr-o carte care se citeste ca un thriller. - Business Standard   O istorie foarte bine documentata si ironica a momentelor in care oamenii au facut greseli monumentale. - The Telegraph   Tom Phillips dovedeste dincolo de orice indoiala ca noi, oamenii, suntem al naibii de norocosi ca inca traim, desi nu facem aproape nimic ca sa ramanem o specie viabila - nimic altceva decat sa scriem carti inteligente, amuzante si usor ingrijoratoare pe aceasta tema. - Sarah Night, autoare de bestselleruri New York Times   Daca te intrebi cum de a facut omenirea atatea prostii, iar si iar, Oamenii isi ofera un raspuns extrem de amuzant. - Mark Watson, comediant   Tom Phillips e jurnalist si umorist englez. A studiat arheologie, antropologie, istoria si filosofia stiintei la Cambridge University si a fost director editorial la BuzzFeedUK, unde a publicat atat reportaje pe teme serioase, cat si articole umoristice. A lucrat de-a lungul timpului in televiziune si in parlament si a fost scurta vreme membru al unui cunoscut grup de comedie. In prezent, locuieste la Londra.

Pe o alee dosnica din Tokyo, intr-un subsol racoros, se afla o micuta cafenea in care, de mai bine de o suta de ani, se serveste o cafea pregatita cu arta. Clientii sunt mai mereu aceiasi, ocupa mereu aceleasi locuri si isi petrec timpul in acelasi fel. Dar tihna si cafeaua nu sunt singurele experiente pe care cafeneaua le are de oferit. Daca te asezi pe un anumit scaun, poti sa te intorci in timp, intr-un moment anume. Exista insa anumite reguli. Cea mai importanta este sa bei cafeaua pana nu se raceste, altfel ramai blocat in afara timpului. Iar regula cea mai cruda este ca, orice ai face in acele cateva minute, prezentul nu poate fi schimbat. Atunci, la ce bun sa te mai intorci acolo? se intreaba rand pe rand personajele care decid sa faca scurta calatorie. Adevarul este ca refacerea momentului, recuperarea unui gest, a unui cuvant ratat in trecut schimba fundamental ceva: modul de intelegere, de raportare la prezentul neschimbat, valorizarea unui om, a unei relatii, poate a intregii vieti. Exista inca sansa de a schimba viitorul.   Pana nu se raceste cafeaua, romanul de debut al lui Toshikazu Kawaguchi, aduce in scena personaje complexe, convingatoare, emotii intense si o viziune particulara asupra vietii si destinului.    Pana nu se raceste cafeaua poate ca exploreaza un subiect similar cu al altor romane din acest gen, dar limiteaza in mod inventiv mecanica deplasarii in timp la durata unei cafele si asta ii da mai multa semnificatie. - Chicago Review of Books   Tesand cu inteligenta fire fantastice in ceea ce se dovedeste a fi o poveste captivanta, Kawaguchi construieste suspansul scena cu scena, alegandu-si cu grija cheile narative. - The Arts Fuse   Un roman fermecator despre o cafenea japoneza misterioasa in care clientii care se asaza pe un anumit scaun pot sa se intoarca in timp - dar numai pana cand cafeaua se raceste. - Star Tribune   Kawaguchi pune la punct un sistem de deplasare in timp nesofisticat, de o frumoasa simplitate. Acest roman fantastic fermecator este despre descoperirea fericirii in ciuda trecutului pe care vrem cu disperare sa-l revizuim. - The Harvard Crimson   Kawaguchi are o abilitate fara cusur de a gasi o vibratie emotionala care dureaza. Romanul intretese ceea ce pare la inceput doar o escapada bizara cu dilemele iubirii si pierderii, familiei si libertatii, vietii si mortii. - The Christian Science Monitor   O poveste frumoasa, un fel de pilda despre un scaun magic dintr-o cafenea in care, daca vrei, poti sa te intorci in timp. O lectura ciudata, insa fermecatoare. - The Sydney Morning Herald   Plin de suflet, narat intr-o constructie de cuvinte inteligenta, cu o desfasurare convingatoare a relatiilor dintre personaje. - Books and Bao Traducere din limba japoneza de Iolanda Prodan.   Fragment din cartea "Pana nu se raceste cafeaua" de Toshikazu Kawaguchi: "Stand ghemuita prea mult timp, Yaeko iesi de sub tejghea cu spatele garbovit ca o batranica, icnind si tinandu-se cu mana de sale. Ca de obicei, era o aparitie tipatoare: par ornat cu bigudiuri, un top cu imprimeu de leopard, o fusta mulata de culoare roz si sandale de plaja. - Sora ta e tare cumsecade... - Sigur, asa pare pentru cine nu o cunoaste, raspunse Yaeko gesticuland a lehamite. Se aseza pe scaunul pe care sezuse Kumi, scoase o tigara din borseta cu imprimeu de leopard si o aprinse. Se uita la fuiorul de fum iesind din tigara cu o privire care-i trada un ciudat si rar moment de vulnerabilitate. Privirea ii era pierduta in gol, gandurile ii rataceau in zari indepartate. - Ce s-a intamplat? o intreba Kei, trecand pe langa ea si oprindu-se in spatele tejghelei. - E ranchiunoasa, raspunse Yaeko in soapta, scotand un fum gros. - Ranchiunoasa? De ce? intreba Kei facand ochii mari. - Asta mica n-a vrut sa duca mai departe afacerea familiei... Vazand-o inclinandu-si capul intr-o parte, Yaeko isi dadu seama ca sotia lui Nagare nu intelese despre ce vorbea. - Pensiunea traditionala... Despre asta vorbesc... Parintii lui Yaeko si Kumi aveau o pensiune in stil arhitectonic traditional japonez in Sendai, in prefectura Miyagi. Batranii hotarasera sa lase afacerea mostenire fetei celei mari, dar, dupa ce Yaeko fugi de acasa in urma cu treisprezece ani, s-au razgandit trecand afacerea pe numele lui Kumi. Inca erau binecuvantati cu o sanatate de fier, dar imbatranisera, asa ca cea mica gestiona totul in pensiune ca o adevarata patroana. Dupa ce ajunsese legal proprietara pensiunii, Kumi Isi facuse obiceiul sa vina deseori in Tokyo, ca sa-si convinga sora mai mare sa se intoarca in Sendai. - De nu stiu cate ori i-am zis ca nu am de gand sa ma intorc acasa, dar se tine scai de mine si ma bate intruna la cap, explica Yaeko, indoindu-si cele zece degete ca si cum ar fi numarat de cate ori Kumi incercase sa o convinga. E putin spus incapatanata! se lamenta, exasperanta. - Bine, dar nu-i nevoie sa te ascunzi de ea... - Nu vreau sa-i vad..."

Autorul bestsellerului international Un barbat pe nume Ove   Elsa are sapte ani si o inteligenta taioasa si necrutatoare care o face sa fie diferita, dar si marginalizata. Singura care o intelege si care-i cultiva aplombul este bunica, fost medic in zone calamitate, privita la randul ei de ceilalti drept o nebuna excentrica. Pentru ca "toti copiii au nevoie de supereroi", bunica inventeaza pentru Elsa povesti unde toata lumea este diferita si nimeni nu trebuie sa fie normal, iar scopul este sa o pregateasca pentru ceea ce urmeaza sa afle si sa i se intample in viata. Personajele din povestile bunicii - care se dovedesc a fi nimeni altii decat vecinii ei de bloc - ii vor fi alaturi in evenimentele care o vor lua cu asalt. Acest roman, care demoleaza cliseele privind normalitatea, ii va inspira negresit pe bunici in relatia cu nepotii lor si va incanta cititorii de toate varstele. Bunica mi-a zis sa-ti spun ca-i pare rau este o carte despre diversitate si acceptare.   Induiosatoare, amuzanta si inteligent scrisa. - Kirkus Reviews Ia-ti cu tine servetelele atunci cand incepi sa citesti Bunica mi-a zis sa-ti spun ca-i pare rau, dar ia-ti si simtul umorului. Este genul acela de roman pe care daca-l ratezi, n-o sa ti-o ierti niciodata. - Business Insider Romanul lui Backman, care aduce in prim-plan relatia fabuloasa dintre o bunica si nepoata ei, este un omagiu incantator adus puterii povestilor de a vindeca si consola. - Booklist Fredrik Backman are un talent exceptional de a crea povesti deopotriva credibile si ireale. - St. Louis Post-Dispatch. Traducere din limba suedeza de Andreea Caleman.

Cititorul din pestera a aparut in 2006, cu prilejul Zilei Mondiale a Lecturii. Povestea, spusa cu umor si fara ostentatie moralizatoare, este a unui copil debusolat care descopera lumea si se descopera pe sine calatorind prin lumile literaturii. In 2010 a aparut la Lisabona o a doua editie a cartii, adaugita, care face obiectul traducerii de fata.   Adevarata libertate, chiar cea adevarata, este lectura. Cand scriu sunt prizonierul stilului meu, al micutei mele lumi interioare, al micutei mele lumi exterioare, al temelor care ma obsedeaza, al temelor pe care le pot atinge fara sa par prea disonant. Dar cand citesc... Nu exista ingradiri - doar miile de ani de cuvinte si imaginatie, cei ai generatiilor si generatiilor de scriitori... - Rui Zink   O parabola despre lumea de azi si o minunata lectie de citit. - Ioana Parvulescu Traducere din limba portugheza de Micaela Ghitescu.

• Autor distins cu Premiul Nobel pentru literatura Un veac de singuratate, capodopera care l-a propulsat pe Gabriel Garcia Marquez pe orbita celebritatii internationale si i-a adus premiul Nobel (1982), este, in opinia unanima a criticii - dupa Don Quijote de la Mancha, nemuritoarea creatie a lui Cervantes -, cel mai frumos roman de expresie spaniola din toate timpurile, asa cum marturiseste si Pablo Neruda care il numeste "Don Quijote al timpului nostru". Istoria celor o suta de ani ai fabuloasei aventuri traite de cele sapte generatii ale familiei Buendia, cu fanteziile, obsesiile, tragediile, pasiunile, disperarile si sperantele lor, este de fapt istoria miticului Macondo, intemeiat de patriarhul Jose Arcadio Buendia, teritoriu prodigios, unde fantasticul, irealul, se insinueaza adesea in realitate, miraculosul convietuind firesc cu viata de zi cu zi. Insa intregul demers narativ sugereaza ideea ca Macondo nu se margineste la o arie concreta, istoria sa fiind de fapt istoria existentei umane, caci, asa cum arata autorul, "mai curand decat un loc de pe lume, Macondo este o stare de spirit". Fragment din volumul "Un veac de singuratate" de Gabriel Garcia Marquez:   "Deschise geamantanul intesat de obiecte ciudate si scoase de acolo o cutie cu mult flacoane. Ii dadu lui Jose Arcadio Buendia sa bea o licoare stravezie, si in mintea acestuia se facu lumina. Ochii i se umezira de lacrimi inainte de a se vedea pe sine intr-o incapere absurda unde toate obiectele erau insemnate, si inainte de a se rusina de prostiile colosale scrise pe pereti, si chiar inainte de a-l recunoaste pe nou-venit intr-o strafulgerare de imensa bucurie. Era Melchiade. Pe cand Macondo sarbatorea recucerirea amintirilor, Jose Arcadio Buendia si Melchiade scoasera la lumina vechea lor prietenie. Tiganul era dornic sa ramana in sat. Fusese pe taramul mortii, intr-adevar, dar se intorsese pentru ca nu putuse indura singuratatea. Repudiat de tribul sau, vaduvit de orice virtute supranaturala drept pedeapsa pentru credinta sa fata de viata, s-a hotarat sa se refugieze in acel colt de lume inca nedescoperit de moarte, ca sa puna in functiune un laborator de dagherotipie. Jose Arcadio Buendia nu auzise vorbindu-se niciodata de inventia asta. Dar cand s-a vazut pe sine impreuna cu intreaga familie oglinditi pe vecie pe o placa din metal cu reflexe, a ramas mut de uimire. Din acea epoca data dagherotipul ruginit in care aparea Jose Arcadio Buendia cu parul zbarlit si cenusiu, cu gulerul de la camasa scrobit, prins cu un bumb de arama, si cu o expresie de solemnitate mirata, despre care Ursula spunea, prapadindu-se de ras, ca e ca "un general speriat". Intr-adevar, Jose Arcadio Buendia era speriat in acea dimineata diafana de decembrie cand i-au imprimat imaginea cu aparatul, pentru ca isi inchipuia ca oamenii se consuma incetul cu incetul, pe masura ce chipul li se intipareste pe placa metalica. Printr-o curioasa intorsatura a lucrurilor fata de cum se intampla de obicei, Ursula a fost cea care i-a scos ideea asta din cap, si tot ea si-a uitat ranchiuna de odinioara si a luat hotararea ca Melchiade sa ramana la ei, dar n-a ingaduit niciodata sa i se faca un dagherotip, fiindca (dupa propriile cuvinte) nu voia sa ajunga de rasul nepotilor. In dimineata aceea i-a imbracat pe copii cu hainele de sarbatoare, le-a pudrat fata si le-a dat la fiecare cate o lingura de zeama de maduva ca sa stea absolut nemiscati pret de aproape doua minute in dreptul impresionantului aparat al lui Melchiade. Pe dagherotipul de familie, singurul care a existat vreodata, Aureliano a aparut imbracat in catifea neagra, intre Amaranta si Rebeca, si cu aceeasi expresie de sfarseala si aceeasi privire clarvazatoare pe care le va avea dupa ani de zile, in fata plutonului de executie. Insa nu-l incercase inca presimtirea destinului sau."

• Una dintre cele mai bune carti ale anului 2020: New York Times, NPR , People Magazin   Graham si Annie sunt casatoriti de aproape 30 de ani si, dupa toate aparentele, formeaza un „cuplu de aur". El este un barbat masiv si sociabil, cu pofte pe masura, care iubeste viata si lucreaza ca librar. Ea, mai rezervata si introspectiva, este fotograf si se pregateste pentru prima expozitie dupa o pauza de sase ani. Desi din familie mai fac parte doi copii adulti si fosta sotie a lui Graham, Annie e convinsa ca ea este marea si ultima lui iubire. Cand Graham moare pe neasteptate, Annie se simte pierduta si se intreaba ce rost are sa continue fara el. Insa cat inca il jeleste, descopera un secret distrugator, care o arunca in bezna si o face sa se intrebe daca l-a cunoscut vreodata cu adevarat. Un roman senzual, scris cu umor si profunzime, despre complexitatea - si absurditatea - iubirii, infidelitatii, suferintei. - O, The Oprah Magazine   Naratiunea din perspective diferite (…) demonstreaza cat de mult depinde adevarul de ceea ce ni se prezinta. Iscusinta lui Sue Miller transforma o intriga familiala intr-o poveste originala care reflecta complexitatea autentica a relatiilor de durata. Monogamie dovedeste ca Miller ramane unul dintre cei mai buni cartografi pe teritoriul casniciei. - Washington Post   Un roman captivant despre acel tip complicat de iubire pe care il recunosti adesea in viata reala. - New York Times Book Review   Miller preia si revigoreaza temele familiare ale increderii si tradarii intre soti sau intre parinti si copii. Doliul este suficient de greu de purtat si fara a fi nevoit sa pui sub semnul intrebarii tot ce ai stiut vreodata despre cel care a murit, insa din punct de vedere emotional este un camp minat pe care Miller il strabate cu eleganta si autenticitate. - Booklist

Cel mai citit roman al lui Eric-Emmanuel Schmitt, adaptat de autor atat pentru scena, cat si pentru marele ecran.   Oscar are zece ani si traieste intr-un spital. Chiar daca nimeni nu are curajul sa i-o spuna in fata, baiatul, bolnav de leucemie, stie ca va muri, iar razboiul lui impotriva tuturor izbucneste inocent, patimas si deznadajduit. Singura care-i intra in voie este Tanti Roz, o infirmiera batrana, neintrecuta in nascocit povesti moderne, adevarate lectii de viata, in care nici binele, nici raul nu sunt absolute si nimic nu e asa cum pare la prima vedere. Ea ii da copilului ideea sa traiasca fiecare zi ca si cum ar fi zece ani si-l invata sa-i scrie epistole lui Dumnezeu ca sa se simta mai putin singur. Cu Tanti Roz pe post de ghid intr-o viata traita fast-forward, Oscar parcurge, printre rasete si lacrimi, itinerarul emotionant al tuturor varstelor si experientelor umane imbogatite de imaginatia lui, care umple spatiile albe si imbraca realitatea in vesmantul miracolului. Astfel, baiatul ajunge sa-si traiasca adolescenta alaturi de prieteni, sa se indragosteasca la tinerete, sa se casatoreasca la maturitate cu prima iubire, sa o piarda si, in cele din urma, sa regaseasca dragostea la apusul unei vieti ca o lumanare care arde la ambele capete.  Fragment din cartea "Oscar si Tanti Roz" de Eric-Emmanuel Schmitt: "Draga Doamne-Doamne, Astazi am avut de la saptezeci la optzeci de ani si m-am gandit mult. Intai, am folosit cadoul de Craciun de la Tanti Roz. Nu stiu daca ti-am spus despre el. E o planta din Sahara care-si traieste toata viata intr-o singura zi. Imediat ce samanta primeste apa, crapa, devine tulpinita, face frunze, apoi face o floare cu seminte, se ofileste, se scofalceste, si uite-asa, pana seara, s-a zis cu ea. E un cadou nemaipomenit, iti multumesc ca l-ai inventat. Am udat-o azi-dimineata la 7, impreuna cu Tanti Roz si cu parintii mei - de fapt, nu stiu daca ti-am zis, deocamdata au ramas si ei acasa la Tanti Roz, pentru ca e mai aproape - , si dupa aceea i-am urmarit toata viata. M-a impresionat. Cert e ca e o floare cam pipernicita - nu aduce nici pe departe cu un baobab, dar si-a facut din plin, curajoasa, toata treaba de floare, exact ca cele mari, toata ziua, fara sa se poticneasca, pentru noi. Am citit impreuna cu Peggy Albastrea Dictionarul medical, cartea ei preferata. E pasionata de boli si se intreaba pe care ar putea sa le aiba mai tarziu. Eu m-am uitat la cuvintele care ma interesau: "Viata", "Moarte", "Credinta", "Dumnezeu". Poate n-ai sa ma crezi, dar nu erau acolo!"   

Flacara de fier este al doilea roman din seria The Empyrean In primul an, unii dintre noi isi pierd vietile. In al doilea an, cei ramasi isi pierd umanitatea. - Xaden Riorson Toti s-au asteptat ca Violet Sorrengail sa moara in primul ei an la Colegiul de Razboi Basgiath - inclusiv ea. Dar Treieratul a fost doar primul dintre testele necrutatoare menite sa-i inlature pe cei nesiguri, pe cei nevrednici si pe cei ghinionisti. Adevaratul antrenament incepe acum, iar Violet deja se intreaba cum va supravietui. Pe langa faptul ca este istovitor, brutal si conceput pentru a impinge rezistenta la durere a calaretilor dincolo de orice limita, misiunea personala a noului comandant-adjunct este sa o invete exact cat de neputincioasa este - daca nu-l tradeaza pe barbatul pe care-l iubeste. Desi trupul ei este mai slab si mai fragil decat al oricui altcuiva de la colegiu, Violet are o minte ascutita si o vointa de fier. Iar cei aflati la conducere uita cea mai importanta lectie pe care a invatat-o ea la Basgiath: calaretii de dragoni isi fac propriile reguli. Dar hotararea de a supravietui nu va fi indeajuns anul acesta. Pentru ca Violet stie adevaratul secret ascuns de secole la Colegiul de Razboi Basgiath - si s-ar putea ca nici macar focul dragonilor sa nu fie indeajuns pentru a-i salva pe toti.

Romanele lui Marc Levy au fost traduse in 41 de limbi si au fost publicate in peste 20 de milioane de exemplare in lumea intreaga. - Acum, stai jos, trebuie sa vorbim, a spus umbra. M-am asezat turceste pe podea. Umbra a luat aceeasi pozitie, in fata mea. Aveam impresia ca statea cu spatele la mine, dar asta nu era decat efectul razelor de luna. - Tu ai o putere foarte rara, trebuie s-o accepti si sa te folosesti de ea, chiar daca te sperie. - Si ce sa fac cu ea? - Gaseste, pentru fiecare dintre cei carora le furi umbra, acea scanteie ce le va lumina viata, o frantura din memoria lor ascunsa, asta-i tot ce vrem noi de la tine. - Noi? - Noi, umbrele, a soptit cea careia ii vorbeam. Si daca adultul de acum l-ar intalni pe copilul care ai fost candva... Amuzant si tandru, Hotul de umbre este cel de-al unsprezecelea roman al lui Marc Levy. Marc Levy este cel mai citit autor francez contemporan din lume. Nascut in 1961, la Paris, el a avut parte de un parcurs profesional fascinant: a fost mai intai voluntar la Crucea Rosie, apoi antreprenor in SUA, dupa care fondeaza una dintre cele mai importante companii de arhitectura din Franta. Cariera sa de scriitor demareaza cu maximum de succes in anul 2000, cand publica romanul Si daca e adevarat…, vandut in intreaga lume in milioane de exemplare si ecranizat de Steven Spielberg (2005). Cartea a aparut in limba romana la Editura Trei, alaturi de celelalte romane ale lui Marc Levy: In alta viata; Te voi revedea; Prietenii mei, iubirile mele; Sapte zile pentru o eternitate; Copiii libertatii; Prima noapte etc.

Cea mai citita nuvela a "celui mai mare scriitor german din secolul XX". - Vladimir Nabokov In aceasta noua traducere in limba romana, "Metamorfoza" nu este doar un text esential pentru cunoasterea si intelegerea operei si a biografiei unui mare scriitor modern, ci este, mai degraba, un manifest al poetului care cerea literaturii mai mult decat i se va cere vreodata.   Ca sa fii poet trebuie sa ai metafore puternice. Marii poeti au fost intotdeauna metaforici. Sunt cei care recunosc legaturile invizibile, chiar stabilesc legaturi intre identitatile lucrurilor pe care nimeni nu ar fi capabil sa le asocieze. Distanta si tinta unei metafore te fac mare poet. - Franz Kafka

• Autoarea bestsellerului Totul se termina cu noi . Inainte de Totul incepe cu noi, povestea a inceput cu Atlas.   Lily si Ryle si-au gasit, in cele din urma, echilibrul in viata si impart, in mod civilizat, custodia asupra fiicei lor, Emerson. Acum, la doi ani dupa ultima lor discutie, Lily il intalneste pe Atlas din intamplare. El e in culmea fericirii pentru ca, in sfarsit, pare sa fie momentul potrivit ca sentimentele dintre ei sa infloreasca intr-o relatie adevarata. Prin urmare, Atlas o invita pe Lily la o intalnire. Insa bucuria pe care o simte Lily se transforma in neliniste si groaza. Desi Ryle nu-i mai este sot, el inca face parte din viata ei si ar avea resentimente fata de orice barbat cu care ea ar alege sa se intalneasca. Pur si simplu detesta gandul ca Atlas Corrigan ar putea face parte din viata lui Lily si a lui Emerson. Scris din perspectiva lui Lily si a lui Atlas, romanul Totul incepe cu noi le ofera cititorilor o incursiune in trecutul lui Atlas, pe masura ce el si Lily isi redescopera legatura si reaprind flacara dragostei din adolescenta. In acelasi timp, sunt nevoiti sa aiba de-a face cu fostul sot al lui Lily. Ryle, un barbat impulsiv, crede ca Atlas e unul dintre motivele destramarii casniciei sale. Romanele semnate de Colleen Hoover domina topurile mondiale, cartile ei vanzandu-se in milioane de exemplare. Cincisprezece titluri se afla momentan in topul USA Today bestseller list, fapt neegalat de niciun alt autor. Traducere din limba engleza de Ioana Socolescu.

Autoarea a sapte romane publicate in 38 de limbi si vandute in peste 16 milioane de exemplare in 45 de tari, Kate Morton este cea mai iubita scriitoare australiana. Alternind magistral planurile, romanul Intoarcerea acasa, publicat in 2023, isi acapareaza cititorii cu intrebari aparent simple: Cum suntem dispusi sa actionam pentru a-i salva pe cei dragi? Putem face rau cu minciuni bine intentionate? Si, mai ales, ce inseamna "acasa" intr-o lume care se schimba cu o viteza derutanta?   Adelaide Hills, 1959, Ajunul Craciunului. La sfarsitul unei zile caniculare, langa un parau de pe domeniul familiei Turner, un localnic face o descoperire terifianta. Oraselul Tambilla devine scena uneia dintre cele mai grele anchete judiciare din istoria Australiei de Sud, iar misterul mortii lui Isabel Tuner si a copiilor sai ramane partial nedeslusit. In 2018, dupa ce a lucrat o vreme ca jurnalista la Londra si in urma unui divort traumatizant, Jess are indoieli in privinta viitorului ei. Un telefon neasteptat o cheama inapoi la Sydney, unde iubita sa bunica Nora, care o crescuse, a ajuns la spital in urma unei cazaturi ciudate. Intoarsa la Darling House, afla o istorie de familie uluitoare, care i-a marcat destinul fara sa fi stiut. Un roman care combina armonios misterul cu saga de familie si povestea de dragoste, iar temele abordate sunt legate de abandon, singuratate, control. Isabel a avut o copilarie trista: fiica unui cunoscut naturalist englez, si-a pierdut devreme parintii si a crescut intr-un pension, unde a facut fata cu brio provocarilor intelectuale si a aratat la randul ei inclinatie catre stiinte. Dovedind multa stapanire de sine, cel de-Al Doilea Razboi Mondial i-a oferit ocazia de a lua parte la misiuni complicate, dar i-a prilejuit si intalnirea cu Thomas Turner, un australian fermecator, erou de razboi, de care s-a indragostit si alaturi de care si-a intemeiat un camin in Australia de Sud. Ajunul Craciunului din 1959 s-a dovedit insa fatidic pentru Isabel si familia ei, iar peste 60 de ani jurnalul sau ajuta la elucidarea unor evenimente dramatice. Arta povestirii cu tot ce are mai bun. - Booklist Ideea cestui roman i-a venit lui Kate Morton in timpul pandemiei, dupa ce a studiat crime reale foarte cunoscute in tara sa. De data aceasta, ea scrie despre forta maternitatii, erodarea amintirilor pastrate de generatii si puterea vindecatoare a adevarului. - rtveES Naratiunea complexa, care traverseaza doua epoci, se desfasoara dintr-o multitudine de puncte de vedere. Kate Morton mentine o tensiune care ii face pe cititori sa cantareasca la fiecare rand indiciile potentiale, dar este mereu cu un pas inainte, cu noi rasturnari de situatie si noi capcane. Romanul sondeaza relatia mama-copil din diverse unghiuri si examineaza puterea povestii in sine. O carte care pur si simplu te acapareaza. - Historicalnovelsociety Cel mai bun roman a lui Kate Morton de pana acum. - Publisher Weekly Intoarcerea acasa este o carte desavarsit construita, excelent scrisa, si totodata o scrisoare de dragoste catre tara natala a autoarei, Australia. - The Newton Review of Books Pe masura ce Intoarcerea acasa se indreapta spre final, ai impresia ca stii ce va urma, insa deznodamantul este palpitant si surprinzator deopotriva. - Bookpage Traducere din limba engleza de Sinziana Dragos. Fragment din cartea "Intoarcerea acasa" de Kate Morton: "Drumul de tara era ingust, si acum, dupa ce iesise de pe autostrada, incepea sa se lase amurgul. Jess conducea repede, dar cu mare atentie, cu un ochi la drumul necunoscut si cu celalalt spre locul de langa ea, unde isi pusese telefonul cu harta de pe Google si hartia cu indicatiile de traseu pe care si le adunase in avion ca sa poata sa ajunga la conac. La aeroportul din Adelaide inchiriase o masina si, dupa cateva smucituri, incepea sa se obisnuiasca cu ea, chiar daca pornea stergatoarele de parbriz ori de cate ori voia sa semnalizeze ca schimba directia. Drumul catre Hills fusese destul de usor, autostrada fiind neobisnuit de libera. Cand s-a apropiat de satele Crafers si Stirling, in locul chiparosilor golasi si al ierburilor inalte si razlete ce apareau din cand in cand pe pamantul uscat de pe marginea drumului, s-au ivit artari cu frunzis bogat si cedri uriasi, dupa care, pe masura ce se indrepta spre est, au aparut din nou campuri. Acum, dupa ce a luat-o spre iesirea catre Hahnhof, strabatea drumul serpuit de-a lungul Drumului Vaii Onkaparinga, trecand pe langa scoli mici de tara, campuri cu vita-de-vie si case de piatra cu alei lungi in fata. In cele din urma a vazut indicatorul spre Tambilla, unde a reusit cu oarecare greutate sa gaseasca o cazare Airbnb asa, pe neanuntate. Cum nu puteau sa o primeasca decat dupa ora opt, Jess nu avea de gand sa petreaca o noapte in Australia de Sud fara sa vada mai intai conacul Halcyon. Intarziase destul la aterizare, si acum se grabea sa nu apuna soarele. Dupa indicatiile pe care si le notase, trebuia sa vireze la stanga cam la patru kilometri de orasul Verdun.  In fata, drumul parea ca deviaza. A incetinit usor, aplecandu-se putin, cu pieptul apasat peste volan. A zarit o placuta cu numele strazii, acoperita partial de o ramura de copac, si s-a caznit sa descifreze ce scria pe ea. Willner Road. A recunoscut numele bucuroasa, pornind din nou stergatoarele de parbriz din greseala, dupa care a semnalizat iute si a virat. A mai mers un timp ce i s-a parut nesfarsit, caci nerabdarea ii era pe masura curiozitatii. Drumul, care fusese ingust de la bun inceput, s-a stramtat si mai mult, cu asfaltul mancat pe margini, in asa fel incat nu se mai putea crede ca avea doua benzi de mers. Chiparosii erau uriasi si, desi cerul inalt ramasese albastru si lumina tarzie a soarelui le arginta trunchiurile, pe sub coroanele lor se lasa racoarea serii. Jess s-a cutremurat cand i-a aparut ceva - vreun cangur, s-a gandit ea - pe marginea din dreapta a drumului, dupa care a fugit inapoi in tufisuri. Sperietura a facut-o sa incetineasca si mai mult. Lipsise prea mult din Australia. Dupa ce condusese masina pe stradutele domoale de tara din Anglia, unde cel mai mare pericol putea fi doar vreo oaie ratacita care facea vreo plimbare tacticoasa, uitase cat de periculosi pot fi cangurii in amurg. Singurele ei indicii de orientare erau din descrierea lui Daniel Miller: "Casa de pe deal, in mijlocul campurilor de pe coastele abrupte, la capatul strazii Willner." Nici nu mai stia de cand mergea pe drumul acela si banuia ca trecuse de casa. Cauta acum un loc suficient de larg ca sa poata intoarce masina cand, prin crangul des din dreapta, a observat ceva ce se intindea pe langa drum: o gramada de iedera amestecata cu alte plante agatatoare care acopereau ceea ce fusese candva un gard. La baza lor se iveau manunchiuri dese de crini albastri, cu frunze lungi si lucioase si minunate flori care tasneau parca dintre ele. A lasat masina sa inainteze incet, uitandu-se dupa vreun indicator, pana cand a ajuns, in cele din urma, la niste porti vechi, zdravene, de ferma, inchise, in spatele carora se vedea aleea cu pietris de la intrare. Portile erau sustinute de niste stalpi de piatra cu o sfera de ciment in varf, si aproape ca nu se mai vedeau, napadite de plantele agatatoare care crescusera nestanjenite, cu carceii prinsi in toate crapaturile. A oprit masina, cautand din ochi un indiciu ca se afla unde trebuia. In cele din urma a zarit pe stalpul din stanga marginea unei placute care parea a purta numele proprietatii."

Tinutul nomazilor. Cum sa supravietuiesti in America secolului 21   Cartea care a stat la baza filmului omonim regizat de Chloe Zhao si laureat la Oscar   Bestseller New York Times   De pe campurile de sfecla de zahar din Dakota de Nord pana la campingurile din California si programul CamperForce al companiei Amazon, angajatorii americani au descoperit un nou rezervor de forta de munca ieftina: persoanele in varsta, fara locuinte stabile. Cu venituri mici si adesea impovarate de ipoteci, victimele invizibile ale crizei economice au pornit cu zecile de mii la drum, in rulote si dube, formand o adevarata comunitate de nomazi. Intr-un vehicul cumparat la mana a doua botezat "Van Halen", Bruder a pornit la drum ca sa-si cunoasca mai bine personajele, oameni din toate categoriile sociale. Insotindu-le prin diverse locuri de munca sezoniere, ea spune o poveste convingatoare si emotionanta despre o zona intunecata a economiei americane, dar ilustreaza si forta si creativitatea extraordinare ale acestor americani tipici care, pentru a putea supravietui, au fost nevoiti sa-si mute casa pe roti si sa strabata America in lung si-n lat.   Uluitoare si minunat scrisa... geniala si de neuitat. - New York Times Book Review   O carte devastatoare si plina de dezvaluiri. - Washington Post   O mostra de prim rang de jurnalism participativ. - San Francisco Chronicle   Un reportaj cutremurator. - O Magazine   Cercetarea facuta de Bruder ar trebui sa-i intereseze pe toti cei carora le pasa de viitorul locurilor de munca,al comunitatii si al sistemului de pensii. - Pacific Standard   Jessica Bruder este jurnalist specializat in reportaje despre subculturi si zone intunecate ale economiei americane. A scris pentru Harper\'s Magazine, New York Times si Washington Post, iar in prezent, preda la Columbia School of Journalism. A lucrat la Starbucks, s-a dat cu snowboardul, este pasionata de chitara electrica, a fost, pe rand, casiera intr-un magazin de muzica, consiliera de tabara si chelnerita. Locuieste in Brooklyn impreuna cu un caine pe nume Max si o multime de plante. A mai scris Burning Book si, impreuna cu Dale Maharidge, Snowden\'s Box: Trust in the Age of Surveillance.

•  Roman nominalizat in 2021 la Premiul Sapir pentru Literatura  •  Bestseller in Israel imediat dupa aparitie  •  Serialul realizat pe baza cartii va fi difuzat de reteaua TV Keshet Media Group  Autorul bestsellerului Fiica Macelarului   Romanul Nimeni nu paraseste Palo Alto este o incursiune tulburatoare in lumea emotiilor, Yaniv Iczkovits asezand intr-o poveste coerenta trairi viscerale, greu de exprimat intr-un limbaj mediat de cuvinte. Personajele sale, legate printr-un invizibil fir rosu al singuratatii, sunt intoarse spre ele insele si spre propriile realitati interioare, in incercarea simultana si aparent paradoxala de a stabili un contact cu lumea si de a se proteja de ea. Fiecare dintre ele s-a nascut sub semnul traumei, incercand sa descopere un sens pentru propria existenta, iar Iczkovits aduce in prim-plan vulnerabilitatile si fricile lor cele mai adanci. Una din cela mai fascinante, profunde si neasteptate voci ale noii literaturi ebraice. -Eshkol Nevo Iczkovits detine magia aceea care traieste in marii scriitori si in marile povesti, sclipirea aceea care face marea literatura. - Yoram Kaniuk   Scris pe structura aparenta a unei carti politiste, Nimeni nu paraseste Palo Alto este un roman psihologic, puternic teatral, iar cortina, atunci cand se ridica, dezvaluie si umbrele celor din culise. In culise nu stau doar personajele din trecut, ci sta de veghe ceea ce se poate numi suflet, si pe care trupul ar vrea sa-l traga dupa el. Titlul ales pentru acest roman care se deschide ca foitele de ceapa, pliu dupa pliu, asta si vrea sa spuna: nimeni nu poate sa-l lase in casa copilariei pe copilul care a fost si sa treaca intr-o alta viata, ca si cum ar face un salt care schimba complet lumea. - Magda Gradinaru   Traducere din limba engleza de Ioana Petridean.

Franz Kafka, reprezentant marcant al prozei moderne, a influentat puternic multi scriitori, de la existentialistii francezi la Salinger sau Saramago.   Editia de fata reuneste cele mai cunoscute si mai reprezentative povestiri ale lui Franz Kafka. Personajele sale, victime ale unui univers ostil, absurd, traiesc drama imposibilitatii unei evadari, atit din propria conditie, cit si dintr-un spatiu concentrationar exterior. Fie ca sint incatusate in corpul unei ginganii inspaimintatoare, fie ca sint victime ale unui sistem opresiv, aceste personaje au in comun o vina tragica, la radacinile careia nu pot ajunge. Carte recomandata de  Cosmin Năstasă in cadrul proiectului Libris, " Oameni si carti ".

Eleanor-Rigby este jurnalista la National Geographic si locuieste la Londra. Intr-o zi, primeste o scrisoare in care i se spune ca mama sa a comis o infractiune in trecut. George-Harrison este tamplar. Locuieste in Cantoanele de Est, Quebec. Intr-o zi, si el primeste o scrisoare din care afla ca mama sa are un trecut patat. Eleanor-Rigby si George-Harrison nu se cunosc. Autorul anonim al scrisorilor le da fiecaruia intalnire intr-un local din portul Baltimore.    Ce anume ii leaga? Ce infractiune au comis mamele lor? Cine ii haituieste si ce intentii are? Plecand de la o enigma care a urmarit trei generatii, Ultima din clanul Stanfield ne poarta din vara lui 1944, cand Franta era sub ocupatie, prin Baltimore si libertatea anilor 1980, apoi in Londra si Montrealul zilelor noastre.   Povestea unui secret de familie tulburator. – Le Parisien Ultima din clanul Stanfield este o cronica fascinanta… Marc Levy dirijeaza cu maiestrie un scenariu bogat in elemente istorice si artistice, impregnat de romantism. - L’Express  Irezistibil ca un serial Netflix. - Elle Absolut incantator. - New York Post   Dupa ce a lucrat sase ani pentru Crucea Rosie si a condus un birou de arhitectura, Marc Levy a publicat in 2000 primul sau roman, Si daca e adevarat…, vandut in intreaga lume in milioane de exemplare si care a stat la baza filmului Just Like Heaven (2005), cu Reese Whiterspoon si Mark Ruffalo in rolurile principale. Romanele lui Marc Levy au fost traduse in 49 de limbi si vandute in peste 40 de milioane de exemplare peste tot in lume. In 2003, a realizat si a fost coautorul unui scurt metraj pentru Amnesty International, La Lettre de Nabila, si a compus versurile pieselor pentru diferiti artisti, printre care Johnny Hallyday. Locuieste in New York City. 

Roman dens, de o mare finete, proiectat pe planuri multiple, Parfum de curtezana este o poveste emblematica de iubire si ura intre o mama si o fiica, o naratiune istorica in Japonia primelor decenii ale secolului XX si o meditatie asupra conditiei femeii in universul crud al gheiselor. A fost ecranizat in 1964, in regia lui Keisuke Kinoshita, cu Mariko Okada si Nobuko Otowa in rolurile principale.   Tomoko este frumoasa, dar nici pe departe atat de frumoasa ca mama ei, Ikuyo. Si totusi fiica ajunge o gheisa celebra si respectata, in vreme ce Ikuyo va purta mereu povara trecutului rusinos de curtezana. Sawako Ariyoshi, ale carei romane graviteaza mereu in jurul unor femei puternice, exemplare, traseaza cu linii sigure si delicate, ase­menea maestrilor tusului, portretul memorabil al unei gheise gingase ca o floare, pe care insa loviturile sortii nu o pot infrange. Traducere din limba japoneza de Angela Hondru.

A Patra Aripa este primul roman din seria Empyrean Intra in lumea brutala a Colegiului de Razboi Basgiath, unde fiecare cadet isi pazeste spatele si nimeni nu stie daca mai prinde urmatorul rasarit! Violet Sorrengail ar fi trebuit sa duca o viata linistita, inconjurata de carti. Ar fi trebuit sa fie in Cvadrantul Scribilor. Dar acum, la ordinele comandantului general, se alatura sutelor de candidati care isi doresc cu inversunare sa faca parte din elita Navarrei. Insa pentru ca acest lucru sa se intample, trebuie sa te aleaga un dragon. Iar ei nu se leaga de oameni plapanzi.   Ii incinereaza.   Majoritatea cadetilor vor s-o ucida pe Violet, inclusiv Xaden Riorson, cel mai puternic si nemilos lider de aripa din Cvadrantul Calaretilor.   Se vor forma aliante. Se vor destrama prietenii vechi.  Dusmani de moarte vor deveni aliati... sau chiar iubiti. Si multi isi vor pierde viata.   Odata intrat la Colegiul de Razboi Basgiath, exista doar doua cai prin care mai poti iesi: absolvi sau mori. Un roman fantasy cum n-ai mai citit pana acum! - Jennifer L. Armentrout   O aventura extraordinara! - Tracy Wolff , autoarea seriei Crave   Am ovationat, am ras, am zambit si am refuzat sa las cartea din mana! - Lexi Ryan , autoarea seriei Aceste juraminte goale   Romanul A Patra Aripa m-a tinut treaza toata noaptea, soptindu-mi "inca un capitol" pana cand a rasarit soarele - si nici macar atunci nu m-am putut opri. De-a dreptul captivant si uluitor de romantic. Atentie, provoaca dependenta! O capodopera spectaculoasa si noua mea obsesie fantasy! - Lynette Noni , autoarea romanului Temnita durerii   Un roman fantasy cu dragoni, brutal, alert, irezistibil si plin de intrigi romantice, care m-au tinut ca pe ace! A Patra Aripa contine tot ce vreau de la o carte, ba chiar mai mult. A fost fenomenala! Puneti-o in capul listei de viitoare lecturi! - Samantha Young , autoarea seriei Pe strada Dublin   O poveste tesuta cu maiestrie intr-o lume fascinanta a dragonilor, cu competitii pe viata si pe moarte si tradari. Rebecca Yarros ne ofera un roman fantasy plin de romantism, pe care cititorii il vor devora. - K. A. Tucker , autoarea seriei Zece respiratii scurte   Un ritm alert, o poveste pasionala de dragoste si CEI MAI MISTO DRAGONI pe care i-am cunoscut vreodata! A Patra Aripa e o aventura palpitanta, sexy si salbatica! - Mary E. Pearson , autoarea seriei Cronicile celor ramasi   Un roman de lasat din mana!Am devorat fiecare pagina si m-am indragostit iremediabil de aceste personaje si de lumea incredibila pe care Rebecca Yarros a cladit-o cu atat de multa iubire. Abia astept urmatorul volum! - Helena Hunting Traducere din limba engleza de Madalina Udrescu.

Cea mai buna carte de fictiune din 2020. Goodreads Choice Awards 2020 O singura biblioteca. O infinitate de vieti. Care e cea mai buna?   Undeva, la marginea universului, exista o biblioteca infinita de carti, iar fiecare poveste din ele provine dintr-o alta realitate. Una spune povestea vietii tale asa cum e, alta spune povestea vietii tale asa cum ar fi fost daca ai fi luat alta decizie intr-un anumit moment. Toti ne intrebam mereu cum ar fi putut sa fie vietile noastre. Dar daca am gasi raspunsul intr-o biblioteca? Atunci cand Nora ajunge in aceasta biblioteca, are sansa sa indrepte lucrurile - o viata plina de durere si de regrete. Are ocazia sa faca totul altfel si sa-si dea seama cum ar putea avea viata perfecta. Dar lucrurile nu sunt tocmai cum si le imagineaza ea... Curand, alegerile pe care le face o pu intr-un pericol iminent. Inainte sa expire timpul, trebuie sa raspunda la o singura intrebare: care e cea mai buna cale de a-ti trai viata?   Matt Haig e unul dintre cei mai imaginativi scriitori ai epocii noastre. In acest roman, povestea emotionanta e plina de invataminte despre cat de important este sa apreciem viata pe care o avem. - The Independent   Fiecare carte de aici, fiecare carte din biblioteca - cu exceptia acesteia - reprezinta o versiune a vietii tale. Aceasta biblioteca iti apartine. Se afla aici pentru tine. Vezi tu, viata oricui s-ar fi putut sfarsi in feluri infinite. Cartile de pe rafturi sunt viata ta, toate incep din acelasi punct. Din clipa de fata. De la miezul noptii. Marti, 28 aprilie. Dar aceste posibilitati de la miezul noptii nu sunt identice. Unele se aseamana, dar altele sunt complet diferite. Traducere din limba engleza de Cristina Nan.

Autorul bestsellerului international Un barbat pe nume Ove   Dupa ce isi construieste o afacere de succes, pentru care si-a sacrificat relatia cu propriul fiu, un tata trebuie sa faca cea mai grea alegere a vietii sale, care i-ar putea reconfigura intreaga istorie personala. Cu umor si compasiune, nuvela lui Backman ne reaminteste ca viata este un dar trecator.   Aceasta carte te face sa simti ca viata e frumoasa. Cadoul perfect pentru Craciun. - Star Tribune O nuvela delicata, trista, fara exces de sentimentalism. - Library Journal Traducere din limba suedeza de Andreea Caleman.

 "Zece..." Zece straini sunt atrasi de un misterios U.N. Owen, intr-o casa de pe o insula izolata, din apropierea Devonului. "Noua..." In timpul cinei, un mesaj inregistrat ii acuza pe fiecare in parte de cate o crima, iar in final, in aceeasi seara, unul dintre oaspeti moare. "Opt..." Rupti de lume din cauza unei furtuni violente si urmariti de versurile unei vechi poezii pentru copii, care numara descrescator de la zece la zero, oaspetii lui U.N. Owen incep, unul cate unul, sa moara. "Sapte..." Care dintre ei este criminalul? Oare va supravietui cineva? Traducere din limba engleza de Alina Toderica. Fragment din cartea "Si din zece n-a mai ramas nici unul" de Agatha Christie: "Davis nu a fost mentionat. Cum explicati asta, domnule Davis? Blore raspunse posomorat: - Se pare ca am fost descoperit. Cred ca nu-mi ramane altceva de facut decat sa marturisesc ca nu ma numesc Davis. - Esti William Henry Blore? - Intocmai. - Eu as mai adauga ceva, zise Lombard. Nu nu-mai ca ne-ai mintit in privinta identitatii dumitale, domnule Blore, dar, in plus, am observat in seara aceasta ca esti un mincinos de prima clasa. Pretinzi ca esti din Natal, din Africa de Sud. Cunosc foarte bine localitatea Natal din Africa de Sud si sunt gata sa jur ca n-ai pus piciorul in Africa de Sud niciodata in viata dumitale. Toate privirile erau atintite asupra lui Blore. Priviri furioase, pline de suspiciune. Anthony Marston facu un pas spre el. Avea pumnii inclestati. - Ia sa vedem, nenorocitule, zise el, ce explicatii ai sa ne oferi? Blore isi lasa capul pe spate si indrepta spre ei maxilarul patrat. - Domnilor, m-ati inteles gresit, zise el. Va pot arata legitimatia mea. Am lucrat pentru Departamentul de Investigatii Criminalistice. In prezent, am o agentie de detectivi particulari in Plymouth. Am fost chemat aici. - De cine? intreba. judecatorul Wargrave.  - De omul acesta, Owen. A pus in plic o suma frumusica de bani si mi-a spus ce anume sa fac. Trebuia sa ma alatur grupului in calitate de oas-pete. Mi s-au dat numele dumneavoastra si tre-buia sa va tin sub observatie. - Nu v-a spus si de ce? Blore raspunse cu amaraciune: - Din cauza bijuteriilor doamnei Owen. Bijuterii pe naiba! Nu cred ca exista aceasta persoana. Din nou, judecatorul isi lovi buza de sus cu aratatorul, de data aceasta in semn de apreciere. - Concluziile dumneavoastra sunt, dupa pare-rea mea, justificate, zise el. Ulick Norman Owen! In scrisoarea doamnei Brent, desi semnatura era doar o mazgaleala, numele de botez erau foarte clare: Una Nancy, in ambele cazuri, puteti re-marca aceleasi initiale. Ulick Norman Owen si Una Nancy Owen - de fiecare data, U.N. Owen. Sau, altfel spus, Unknown. - Dar asta chiar e curata nebunie, striga Vera revoltata. Judecatorul incuviinta cu o miscare usoara a capului. - O, da, zise el. N-am nici cea mai mica iala ca am fost invitati aici de un nebun - probabil de un criminal nebun si periculos.     

Nopti albe. O clipa de fericire este prea putin pentru viata unui om? Azi a fost o zi mohorata, ploioasa, fara nicio licarire de soare, ca batranetea dinaintea mea. Sunt apasat de ganduri atat de ciudate, de senzatii atat de sumbre; intrebari inca atat de obscure pentru mine se inghesuie in creierul meu si se pare ca nu am nici puterea, nici vointa de a le rezolva. Nu e treaba mea sa rezolv toate astea! Astazi nu ne vom intalni. Ieri, cand ne-am luat ramas bun, norii au inceput sa se adune pe cer si s-a ridicat o ceata. I-am spus ca maine va fi o zi urata; ea nu mi-a raspuns, nu voia sa vorbeasca impotriva dorintelor ei; pentru ea ziua aceea era luminoasa si senina, nici un nor nu trebuia sa-i intunece fericirea.

Nr. 1 New York Times Bestseller   Un roman puternic... care te bantuie. - The New York Times   Un emotionant portret al Afganistanului modern. - Entertainment Weekly   Hosseini demonstreaza cum un roman palpitant incepe cu o scriitura extraordinara, care-l tine pe cititor cu sufletul la gura. - The Philadelphia Inquirer   Vanatorii de zmeie este o poveste despre prietenie si tradare, care isi poarta cititorii prin Afganistanul ultimelor zile ale monarhiei si pana la cele ale atrocitatilor prezentului. Schimbarile de situatie uimitoare fac din aceasta carte memorabila atat o cronica politica, cat si o poveste emotionanta despre copilarie si maturizare. Intriga care porneste cu prietenia dintre Amir, fiul stapanului, si Hassan, fiul servitorului, se dovedeste firul director care unifica intregul roman. Fragilitatea acestei relatii, simbolizata de zmeiele de hartie, este pusa la incercare pe masura ce vechiul stil de viata al vechiului Afganistan apune. Studiile de caracter, de la portretul lui Amir, cel nesigur si sensibil, la cel al tatalui sau, Baba, se intretes cu istoria Americii si cu cea tumultoasa a Orientului Mijlociu.   Khaled Hosseini este unul dintre cei mai cititi si iubiti scriitori din lume, cu vanzari de peste 39 milioane de carti la nivel mondial. Cele doua romane publicate anterior – Vanatorii de zmeie si Splendida cetate a celor o mie de sori – au fost traduse in 57 de limbi si publicate in 70 de tari. In 2006, a fost numit Ambasador al Bunavointei din partea UNHCR, Agentia ONU pentru Refugiati. De asemenea este fondatorul Fundatiei Khaled Hosseini.

De la autorul bestsellerului Camera minunilor   O poveste despre familie, cautarea fericirii si curajul de a-ti reinventa viata.   Romane, o femeie de 39 de ani, e medic si sufera de ipohondrie. Viata ei monotona se schimba in clipa in care o pacienta ii marturiseste ca a vazut-o iesind suparata din sectia de pneumologie a unui spital din Marsilia. Dar Romane se simte foarte bine si n-a pus niciodata piciorul in acel oras. Manata de senzatia ca aceasta poveste misterioasa raspunde golului interior pe care l-a resimtit dintotdeauna, Romane se hotaraste sa plece in cautarea celei care ii seamana atat de mult. Astfel ajunge la Juliette, proprietara unei librarii din Avignon. In clipa in care cele doua femei se intalnesc, un lucru este evident: sunt gemene. Cum e posibil insa ca niciuna sa nu stie de existenta celeilalte? Ce secrete ascund familiile lor? Incercand sa descopere adevarul, cele doua surori pornesc intr-o calatorie presarata cu bucurii si dureri…   O poveste emotionanta si tandra, pe care o citesti dintr-o suflare. – Elle   Un roman incantator, bogat in emotii, despre forta legaturilor de familie. – Le Parisien Week-End   Romanul lui Sandrel ne face sa ne regandim prioritatile in viata. – Sunday Post   O poveste datatoare de speranta despre o cursa nebuneasca impotriva timpului. – Saga   Julien Sandrel s-a nascut in 1980 la Hyeres, in sudul Frantei. In copilarie, visa sa se faca scriitor sau regizor. Desi pasionat de film si literatura, si-a luat licenta in agronomie la Paris, apoi a facut un master in marketing. In prezent, locuieste la Paris cu sotia si cei doi copii ai lor. La Editura Trei, de acelasi autor a aparut Camera minunilor, romanul sau de debut, tradus in 25 de limbi si recompensat, in 2019, cu Prix Mediterranee des lyceens si Prix des lecteurs U. Romanul este in curs de ecranizare.

• A utor distins cu Premiul Nobel  pentru literatura in 2023 • Roman nominalizat la International Booker Prize 2020   Deschiderea magnum opus-ului lui Jon Fosse urmareste in paralel vietile a doi barbati ce traiesc pe coasta de vest a Norvegiei: naratorul, pictorul vaduv Asle, si celalalt Asle, tot pictor. Cei doi sunt identici, versiuni ale aceluiasi om, doua variante ale aceleiasi vieti. Scris intr-un stil hipnotic, Numele celalalt pune sub semnul intrebarii notiunile de subiectivitate si de Sine. Printr-o proza "lenta", cu ajutorul amintirilor, Fosse exploreaza convergentele si divergentele dintre cele doua vieti, totul conducand la o intalnire decisiva a celor doi. Capodopera a unuia dintre cei mai mari scriitori contemporani ai lumii, Numele celalalt reprezinta o explorare percutanta a conditiei umane.   In Numele celalalt, acumularea ritmata de cuvinte are ceva incantatoriu - un aer aproape sacru. - The Wall Street Journal   Proza lui Jon Fosse este mistica, spirituala, perfect mestesugita. Pura poezie! - The Paris Review   In mainile lui Fosse, Dumnezeu devine o forta estetica greu de stapanit, exploziva, invizibilul din ceea ce este vizibil. - The Nation   Un Beckett al secolului XXI. - Le Monde   Jon Fosse (n. 1959) este prozator, poet si dramaturg norvegian, unul dintre marii scriitori ai vremurilor noastre. Cariera sa prolifica a debutat in 1983, odata cu romanul Rosu, negru. A inceput sa scrie teatru in 1993, iar piesele sale au cunoscut un succes nemaiintalnit, fiind jucate de peste o mie de ori pe scenele din toata lumea. Opera lui este tradusa in mai bine de 50 de limbi, iar numele ii e mentionat in fiecare an pe lista nominalizarilor la Premiul Nobel pentru Literatura. Numele celalalt. Septologie I-II este primul sau roman tradus in limba romana. Traducere din limba norvegiana de Ovio Olaru.

Un om mai bun - volum din seria Inspectorul Gamache   In prima zi de lucru ca sef al departamentului Omoruri din Quebec, inspectorul Armand Gamache trebuie sa faca fata unor inundatii catastrofale, unor atacuri dure in presa si unei disparitii misterioase. In tot acest haos, pe care abia daca reuseste sa-l tina sub control, Gamache mai este abordat si de un tata disperat, a carui fiica a disparut. Instinctul ii spune ca este deja prea tarziu ca sa o mai salveze pe Vivienne Godin. Totusi, dat fiind ca si el are o fiica, se lasa antrenat de empatie fata de nefericitul tata. Bantuit de intrebarea "cum te-ai simti tu daca...", reia cautarile. In cele din urma, este descoperit un cadavru. Numai ca, in toata aceasta situatie confuza, se fac greseli mari... Iar Gamache trebuie sa se confrunte cu o posibilitate cumplita si o intrebare arzatoare: "Ce-ai face daca ucigasul copilului tau ar scapa nepedepsit?"   Un om mai bun, cu amestecul de suspans meteorologic, profunzime psihologica si actiune politista, este probabil cea mai buna carte de pana acum dintr-o opera remarcabila si originala. - The Wall Street Journal   Gamache este un explorator al psihicului uman. Recomandam cartea iubitorilor de romane mystery psihologice construite in jurul unui personaj principal. - Library Journal   Farmecul acestei serii si in special al lui Gamache a fost dintotdeauna talentul lui Penny de a-si arata eroul trecand de la faptele tangibile si brutale ale crimei la emotiile interioare, la povestile scrise in sange. In plasa ramificata a tragediei si suferintei omenesti pe care o scoate la lumina Gamache in aceasta explorare a legaturilor care leaga si distrug in acelasi timp se gasesc povesti multiple, adesea contradictorii. - Booklist Incantatoare... una dintre cele mai nobile misiuni ale inspectorului Gamache. - New York Times Book Review   Penny exploreaza profunzimile emotiei omenesti, infioratoare si sublime. Dragostea ei pentru personaje si pentru Three Pines este evidenta pe fiecare pagina. - Publishers Weekly Traducere din limba engleza de Daniela Purgaru Din seria Inspectorul Gamache fac parte: • Lungul drum spre casa • Locul de unde vine lumina • Un om mai bun

In paginile care urmeaza, povestesc unele momente pe care le-am trait, istorii care mi-au fost spuse, cugetari din vremea cand parcurgeam o anume etapa a raului din viata mea, declara Paulo Coelho in deschiderea volumului de fata, o antologie de cronici din perioada 1998-2005 scrise inteligent, cu pasiune si umor, cuprinzand anecdote personale, parabole si reflectii despre literatura, istorie, dificila arta a iubirii si a scrisului: teme eterne si universale, infatisate prin cuvintele unui scriitor unic, care se simte chemat sa aduca marturie despre adevarul si frumusetea lumii.   Fii ca raul care curge reprezinta sapte ani de calatorii, intalniri si lecturi, fiecare aducand o noua nuanta in tabloul complex al vietii. Coelho isi reconstituie drumul parcurs, oferindu-ne o distilare pretioasa a filozofiei sale: aceea a unei fiinte care isi accepta si imbratiseaza existenta, vazuta ca un flux mereu schimbator, uneori limpede si lin, alteori iute si tulbure, dar mereu de neoprit. Consemnandu-si in stilul sau inimitabil gandurile despre spiritualitate, iubire si destin, Coelho isi invita fiecare cititor sa porneasca intr-o calatorie personala. Traducere din limba portugheza de Simina Popa.

Aceasta carte s-a nascut din durerea mea, din vinovatia mea, din iubirea mea, din suferintele mele, din visele si sperantele mele. Pe scurt, s-a nascut din zonele vulnerabile ale inimii mele - Zoulfa Katouh   Inainte de izbucnirea revolutiei siriene, Salama e o fata fericita dintr-o familie armonioasa, unita prin afectiune si traditie. Are 18 ani, studiaza farmacologia si se bucura de casatoria dintre fratele ei, Hamza, si prietena ei de suflet, Layla. Dupa ce incepe razboiul, totul se schimba. Ea ajunge sa indeplineasca atributii de chirurg la spitalul local, din lipsa de personal si un numar crescand de victime, membrii familiei ei isi pierd viata sau dispar in razboi; singura supravietuitoare e Layla, cumnata ei gravida. Spitalul, responsabilitatea fata de compatriotii ei, si ulterior, iubirea care se naste intre ea si tanarul protestatar Kenan o indeamna sa ramana, desi fiecare moment e o noua amenintare letala. Grija fata de Layla si copilasul acesteia o sileste sa negocieze emigrarea. Vei sta cu sufletul la gura urmarind aceste destine fragile si emotionante intr-un context tragic.   Cum ii supravietuiesti durerii? Cat timp infloresc lamaii, speranta nu va muri niciodata... Am pus mana pe aceasta carte si mi-a fost imposibil sa ma despart de ea. Zoulfa Katouh scrie o poveste prin care traiesti organic, cu mintea si cu inima, revolutia care a inceput in Siria in 2011 si continua si in zilele noastre. Insa puritatea primei iubiri are forta sa dizolve chiar si ororile razboiului. Am plans de durere, de furie, si intr-un final, de bucurie, pentru ca, dincolo de tragedii, de suferinta este o carte a sperantei, a iubirii care straluceste chiar si in culmile disperarii. Razboiul e devastator. Dar aceasta poveste e devastator de frumoasa. Lectura ei va lasa urme adanci in interiorul tau si dorinta suprema de a lasa, in exteriorul tau, o lume mai buna. - Mihai Morar   Proza lirica a lui Katouh, combinata cu o imagine emotionanta a primei iubiri, dezvaluie fara ezitare sacrificiile revolutiei si curajul necesar sa lupti pentru valorile in care crezi. - Publishers Weekly   Decizia de a-ti parasi tara natala nu e una usoara, Ar fi greu de inteles, daca nu ar exista povesti ca aceasta, care dezvaluie cu atentie si empatie traumele care duc la astfel de decizii dureroase. - Booklist   O fresca realizata cu maiestrie a costurilor oribile ale opresiunii si ale violentei; un contrast intre o imagine plina de compasiune si o criza umanitara de lunga durata, responsabila pentru suferinte omenesti de nemasurat. - NPR   Un studiu transant al perioadei de inceput a revolutiei siriene, utilizand tehnici narative sofisticate si neasteptate si revelatii surprinzatoare. - Horn Book   O poveste sfasietoare despre razboi, pierderi, familie si iubire, despre cautarea alinarii in toiul nebuniei si a sperantei in tragedie, Cat timp infloresc lamaii e o poveste fenomenala, un studiu patrunzator al Siriei care a fost odata si al Siriei de acum. O carte pe care trebuie s-o citesti. - Sabaa Tahir , autoarea bestsellerului de pe locul 1 in New York Times An Ember in the Ashes.   Ravasitoare si lirica, Cat timp infloresc lamaii vesteste o voce noua si impresionanta a literaturii young adult. Romanul cutremurator de frumos il provoaca pe cititor sa-si deschida inima si mintea spre revolutia care continua in Siria, impotriva unui dictator nemilos - unul care a pus capat mult prea multor voieti si a silit aproape 13 milioane de sirieni sa se refugieze dn tara lor natala. Zoulfa Katouh ne aminteste de puterea impresionanta a iubirii, a sperantei si a tenacitatii, chiar si in circumstantele cele mai disperate. O lectura sublima, convingatoare, pe care nu vei putea s-o lasi din mana. - Samira Ahmed , autoare de bestsellere New York Times.   Stralucitoare, splendida, plina de forta, Cat timp infloresc lamaii iti va marca profund sufletul si iti va transforma viziunea asupra iubirii, a pierderilor, a capacitatii umane de a rezista nenorocirilor si a sperantei care planeaza asupra a tot. - S. K. Ali , autorul cartii Love From A to Z.

In acelasi stil fermecator, inconfundabil care a facut din Vanatorii de zmeie (Editura NICULESCU, 2007) un bestseller international, Khaled Hosseini spune in Splendida cetate a celor o mie de sori povestea unei iubiri coborate parca din vechile poeme persane, a unei prietenii care nu se da in laturi de la sacrificiul suprem si a unui oras care, in ciuda tuturor vicisitudinilor, se incapataneaza sa renasca din propria-i cenusa. In timp ce pe fundal se deruleaza evenimentele care au marcat istoria Afganistanului in ultimii treizeci de ani – ocupatia sovietica, jihadul dus impotriva ei, razboiul civil si teroarea instaurata de regimul taliban –, doua femei cat se poate de diferite descopera cat de mare este puterea dragostei si ce orori pot fi indurate in numele ei.   Splendida cetate a celor o mie de sori a ocupat primul loc pe lista de bestselleruri a prestigiosului The New York Times Book Review si a fost tradusa in peste 35 de limbi.   Plastica si captivanta. - Los Angeles Times   Extraordinara. - Time   Khaled Hosseini este unul dintre cei mai cititi si iubiti scriitori din lume, cu vanzari de peste 39 milioane de carti la nivel mondial. Cele doua romane publicate anterior – Vanatorii de zmeie si Splendida cetate a celor o mie de sori – au fost traduse in 57 de limbi si publicate in 70 de tari. In 2006, a fost numit Ambasador al Bunavointei din partea UNHCR, Agentia ONU pentru Refugiati. De asemenea este fondatorul Fundatiei Khaled Hosseini.

Autorul bestsellerului international Un barbat pe nume Ove   Invingatorii este al treilea roman din Trilogia  despre locuitorii din Bjornstad. Au trecut doi ani de la evenimentele care au ravasit micul oras Bjornstad, frangand destinele celor mai inocenti - dintre cei loviti puternic, unii au plecat sperand sa scape de amintirile dureroase, iar cei care au decis sa ramana nu si-au regasit niciodata linistea cu adevarat. Peter, fost director al echipei de hochei, este subiectul unei investigatii jurnalistice care l-ar putea arunca in inchisoare; aproape alcoolic, Amat, speranta echipei de hochei, refuza sa se mai antreneze si e pe cale sa piarda tot; iar Matteo, un pusti care iti pierde sora, vrea sa-si faca singur dreptate. Reintorsi in oras pentru a conduce pe ultimul drum o fiinta iubita, Maya si Benji vor fi atrasi, vrand-nevrand, in vartejul vechilor probleme. Nu e nevoie de prea mult ca situatia sa explodeze, iar pretul platit de toti va fi mare. Continuand povestea din Scandalul si Noi contra voastra , noul roman al lui Backman ne propune un final ravasitor.   In Invingatorii, Fredrik Backman aduce competitia, prietenia, politica si rivalitatea la proportii biblice. - The New York Times Trilogia despre locuitorii din Bjornstad este, fara indoiala, capodopera lui Backman. - New York Journal of Books Traducere din limba suedeza de Andreea Caleman.

O poveste de dragoste, o privire asupra celorlalti. O lectura extrem de placuta. -  France Inter   Trei zile in San Francisco. Trei zile pentru a-ti scrie istoria. Ce ai face daca o fantoma ar aparea in viata ta si te-ar ruga sa o ajuti sa-si indeplineasca cea mai scumpa promisiune? Ai fi gata sa te urci cu ea in avion pana la capatul lumii? Chiar daca toti cei din jur te-ar crede nebun? Si daca aceasta fantoma ar fi a tatalui tau? Thomas, un pianist remarcabil, este antrenat intr-o aventura fabuloasa: o promisiune, o calatorie la San Francisco, o incercare de regasire a timpului pierdut, o intalnire neasteptata… Comparabila cu povestile de dragoste ecranizate de Frank Capra si Billy Wilder, Fantoma si iubirea te face sa crezi in miracole.   Delicios de la un capat la altul, noul roman al lui Levy te invita sa-l urmezi pe Thomas, un pianist talentat, intr-o aventura pe cat de incredibila, pe atat de captivanta si plina de invataminte. - Le Journal de Quebec   In cel mai recent roman al sau, Fantoma si iubirea, Marc Levy revine la atmosfera din volumul sau de debut, Si daca e adevarat…, devenit in scurt timp bestseller international. - Le Figaro   Marc Levy a debutat in 2000 cu romanul Si daca e adevarat..., care s-a vandut in milioane de exemplare in intreaga lume si a fost ecranizat in 2005, cu Reese Witherspoon si Mark Ruffalo in rolurile principale. Fantoma si iubirea este cel de-al douazecilea roman al sau. Cartile semnate de Marc Levy sunt traduse in 49 de limbi. Cu peste 45 de milioane de exemplare vandute, este cel mai citit scriitor francez din lume. La Editura Trei au aparut toate romanele sale. Fragment din volumul „Fantoma si iubirea" de Marc Levy:   "La prima ora, Thomas se trezi dintr-un somn agitat. Isi freca teasta, deschise ochii si-l striga imediat pe tatal sau, dar nu auzi decat fluieratul unui angajat de la administratia strazilor care matura sub ferestrele lui. Daca n-ar fi fost geanta de voiaj de pe masa, ar fi crezut ca tocmai ce si-a revenit dintr-un vis ciudat. - Nu stiu de-a ce te joci, ori poate esti inca ofuscat. Daca vrei sa pierdem avionul, nu trebuie decat s-o spui, ar fi mai simplu, striga Thomas. Nu primi niciun raspuns. Dadu din umeri si se duse sa faca dus. Apoi se imbraca, isi turna o ceasca de cafea si inspecta apartamentul. - Ce pui la cale? Thomas incepu sa se indoiasca de propria sanatate mintala. Contempla abatut urna ce se zarea peste marginea gentii de voiaj. - Ma abandonezi din nou, vrei sa fac singur aceasta calatorie, nu? De acord, zise el cand inchise usa. Iti voi indeplini ultimele dorinte, dupa care vom fi chit. Un taxi il astepta in fata cladirii. Pe drumul spre aeroport, Thomas se rasuci de zece ori ca sa priveasca pe geamul din spate cum Parisul ramane in urma. Fata de la ghiseul de check-in il intreba daca voiaja singur, iar Thomas ii raspunse ca aproape singur. Zabovi putin la un chiosc de ziare, isi cumpara un exemplar din revista Diapason si il rasfoi asezat la masa in fata unei patiserii Laduree, ale carei macarons reprezentau unul dintre pacatele lui marunte. Dupa ce isi aduna tot curajul, porni in directia punctului de control. Agentul de securitate, o femeie, se incrunta cand vazu aparand pe ecran un obiect intunecat si confisca geanta lui Thomas pentru un control amanuntit. - Ce este asta? intreba tanara ridicand urna. - Un vas pentru ars substante aromate, raspunse Thomas. Sunt pianist profesionist, asta ma ajuta sa lupt impotriva tracului. - S-ar zice ca aveti al naibii de mult trac. Imi permiteti? intreba ea ridicand capacul. Thomas clipi in semn de aprobare. Tanara apropie nasul si adulmeca urna. - Miroase bine, comenta ea si o inchise la loc. Trecu urna prin detectorul de explozibil, apoi i-o inapoie lui Thomas. Thomas o baga in geanta, o saluta pe tanara femeie si pleca. Tot mai nelinistit, cerceta din ochi sala de imbarcare.  - Am impresia ca sunt un copil care s-a pierdut de parinti intr-o multime de oameni, murmura el. Toata chestia asta e ridicola.”

• Roman castigator al Bolsaia Kniga 2021 - Premiul cititorilor  • Autoarea bestsellerului Din cer au cazut trei mere   Un secol de istorie armeana, vazut prin prisma femeilor dintr-un orasel de munte, se desfasoara in Simon, noul bestseller international al scriitoarei Narine Abgarian. Simon ne atrage intr-un vartej de povesti, in care duritatea vietii se ingemaneaza cu delicatetea iubirii, iar tragicul si sumbrul se intretes cu umorul si exuberanta. Intr-un orasel din Armenia, moare zidarul Simon. A avut o viata lunga, s-a bucurat de respect, dar a fost cunoscut si pentru numeroasele aventuri amoroase. La inmormantare se aduna toate femeile pe care le-a iubit candva: Susanna, prima iubire, fata cu o copilarie bantuita de tenebre, Eliza, modesta, iubitoare, tradata de propriul sot, Sofia, frivola si plina de viata, dar marcata de suferinta numeroaselor sarcini pierdute, Silvia, internata candva abuziv intr-un spital de psihiatrie, fara dreptul de a-si mai vedea copilul... Pentru ele, iubirea lui Simon va fi vraja care le va schimba complet viata. Si sa nu uitam de Melania, sotia care invata cu timpul sa se resemneze cu aventurile lui, dar nu pregeta sa puna la cale din cand in cand cate-un scandal cu tipete si vesela sparta, pentru a-si pastra demnitatea, sau de Sasia Vardanus, personajul aproape magic, care insoteste ca un fel de cor antic povestea fiecareia dintre femei. Alcatuit din povesti de viata rascolitoare, romanul lui Narine Abgarian este intelept intr-un sens aproape biblic. - Anna Delianidi    Simon ne face cunoscute povestile a patru femei capabile sa poarte pe umerii lor un secol enorm, cu foamete si epidemii, cu razboaie si genocid, cu cenusiul opresiv al puterii sovietice. - thebookadvisor Cel mai recent roman al lui Narine Abgarian, intitulat laconic Simon, pare sa se inspire din atmosfera cinematografica a filmului lui Francois Truffaut Barbatul care iubea femeile. Scriitoarea insasi este cea care ofera un indiciu in acest sens, citandu-l explicit pe maestrul curentului Nouvelle Vague in a doua parte a cartii. Ambele opere incep cu o pierdere. Un barbat a murit, iar femeile care l-au iubit isi amintesc de el. Nu este o coincidenta faptul ca se apeleaza la Truffaut, un cineast inclinat in mod natural sa sondeze sufletul feminin cu o perspicacitate instinctiva. Dar Simon, protagonistul lui Abgarian, iubeste femeile. Ele sunt cele care il tin in viata. Iruptia sa neasteptata in existentele lor, marcate de experiente extrem de dureroase, este aproape cathartica. - Riccardo Cenci Traducere din limba rusa de Luana Schidu. Fragment din cartea "Simon" de Narine Abgarian:  "A fost cea mai lunga idila a lui Simon. S-a prelungit aproape un an si jumatate si s-a incheiat cu o scena urata facuta de Melania. Afland despre ultima aventura a sotului ei, ea s-a dus la fabrica de conserve si a facut scandal in biroul directorului, cerand ca angajata care ducea o viata rusinoasa pentru o femeie sovietica sa fie pusa in discutie in cadrul colectivului. Directorul, asigurand-o ca se va ocupa de asta numaidecat, a condus-o afara, iar Silviei nu i-a spus nimic. Ea insa a aflat despre cele petrecute de la secretara si, arzand de rusine, a plecat acasa fara sa ceara voie. A aflat de isprava si Simon - Melania i-a povestit totul cu gura ei cand a venit de la lucru. Pentru ca se racorise in cabinetul directorului, acum vorbea cu sotul ei pe un ton rece si instrainat: da, am fost la mandra ta la fabrica, da, am cerut sa fie facuta de rusine in fata colectivului, tu ce-ai fi vrut, sa vin la fabrica de relee si sa cer sa fii tu pedepsit? El a pasit peste vesela sparta, pe care ea intentionat n-o stransese, si a iesit din casa. Ea nu s-a apucat sa strige dupa el, stia ca nu pleaca nicaieri, cei trei fii il tineau legat zdravan: cineva care a crescut fara parinti n-o sa-si paraseasca niciodata copiii.  In ciuda lipsei de echivoc a situatiei, Melania era roasa de remuscari. La urma urmelor, ar fi putut sa se duca la Silvia si sa vorbeasca cu ea, sa faca scandal la ea acasa. A vrut s-o loveasca mai tare. Pentru ce? Silvia merita asta mai putin ca oricine. In fond, era singura pe care berdenii n-o judecau si n-o barfeau. De aceea si statuse Melania atata timp in nestiinta - nimeni nu se grabise sa-i deschida ochii asupra noii legaturi a sotului ei. Pesemne fiecare chibzuise in sinea lui ca Silvia, inchisa in ea si izolata cum era, merita farama ei de bucurie femeiasca, si chiar daca pentru asta era nevoie sa aiba relatii cu un barbat insurat, fie si-asa. Tocmai aceasta tacere conspirativa a tuturor o ranise pe Melania. Pentru prima data nu mai era ea cea care suferea nemeritat, cea compatimita si inteleasa, ci parca in plus, ba chiar nelalocul ei. De fapt, aceasta suparare fusese pricina scenei sale la Silvia la serviciu, voise nu numai sa i se faca dreptate, ci si s-o puna la punct in public pe rivala ei. Stia foarte bine ca, procedand astfel, o injoseste nu numai pe aceasta, ci si pe sotul ei si pe ea insasi, dar nu avea ce face. Iar acum, stand pe cioburile de vesela, varsa lacrimi amare, dojenindu-se pentru razbunarea ei nedemna. Cu toata impetuozitatea si aplecarea ei spre scandal, Melania ramanea mereu un om milos si cu suflet mare, si asta si pretuia cel mai mult Simon la ea."

De la autorul bestsellerurilor Ziua in care am invatat sa traiesc si Iti promit libertatea   • Prix du Roman D’Entreprise 2011   Imagineaza-ti un barbat care iti salveaza viata, in schimbul promisiunii ca vei face orice iti cere. Si asta pentru binele tau. Incoltit, accepti si te trezesti intr-o situatie in care ai senzatia ca totul scapa de sub control. Totusi… viata pare mai palpitanta decat inainte. Insa usor-usor apar indoielile: ce intentii are in realitate omul acesta care s-a amestecat in viata ta? Cine e el de fapt? Si cine sunt personajele enigmatice din anturajul lui? Ceea ce descoperi nu e tocmai de natura sa te linisteasca.   Laurent Gounelle isi duce cititorul in atmosfera fascinanta a unei veri pariziene si-i deschide calea catre reflectii despre sine: ce anume ne poate determina sa ne depasim inhibitiile, temerile si conditionarile, pentru a putea iesi de pe calea batatorita atunci cand viata nu ne ofera satisfactie deplina?   Aceste pagini agreabile puncteaza un roman „cu mesaje", care ne arata cum sa ne depasim spaimele si inhibitiile. - Eric Pigani, Psychologies   Bestsellerurile lui Laurent Gounelle invita cititorul sa descopere bogatiile ascunse in sine. - Le Parisien

De la autorul bestsellerului Inainte sa adorm   Au incercat sa ascunda adevarul. Dar camera video nu minte niciodata...   Un thriller psihologic palpitant, in care S.J. Watson exploreaza temele memoriei si identitatii.   Blackwood Bay este un satuc din nordul Angliei, despre care lumea nu stie decat ca, acum cateva secole, era teritoriul traficantilor. Disparitia a doua fete, cu doar cativa ani in urma, a adus o faima nedorita acestei asezari. Trimisa sa faca un documentar la Blackwood Bay, Alex, o tanara producatoare TV promitatoare, le propune localnicilor sa-si filmeze propriile povesti. Insa cazul celor doua fete disparute devine obsedant pentru Alex si o determina sa inceapa un fel de ancheta personala. Pe masura ce afla mai multe despre sat si cele petrecute acolo, proiectul la care lucreaza ameninta sa intre in conflict cu propriul ei trecut.   Watson surprinde perfect atmosfera adormita de orasel de provincie, aratand in acelasi timp cum se poate ascunde la vedere stricaciunea. - Publishers Weekly   Acest thriller planuit cu abilitate este profund impregnat de mister. - Kirkus Reviews   Watson strange cu dexteritate la un loc firele povestii, pentru a concepe o calatorie tulburatoare catre un adevar socant. - The Observer   Inspaimantatoare si incarcata de suspans si amenintari, cartea duce cititorul intr-o comunitate care are mai mult decat suficiente secrete de ascuns. - Daily Mail   Primul roman al lui S.J. Watson a fost bestsellerul Inainte sa adorm, tradus in peste 40 de limbi si vandut in peste sase milioane de exemplare. Cartea a stat si la baza filmului cu acelasi nume, cu Nicole Kidman si Colin Firth in rolurile principale. Cel de-al doilea roman, Second Life, un thriller psihologic, a aparut in 2015. S.J. Watson s-a nascut in Midlands si locuieste la Londra. Ambele romane au fost publicate la Editura Trei.

• A utor distins cu Premiul Nobel  pentru literatura Pe vremuri detinea un magazin de mobila, avea o casa si era sot si tata. Acum este un solicitant de azil sosit din paradis. Tacerea este singura lui aparare.   In acest timp, Latif Mahmud, un personaj important din trecutul lui Saleh, duce o viata singuratica in apartamentul sau din Londra. Cand cei doi se intalnesc intr-un orasel englezesc de pe tarmul marii iese la iveala o poveste complexa, o poveste despre dragoste si tradare, despre seductie si posedare, despre oameni incercand din rasputeri sa gaseasca o anume stabilitate in tumultul epocii lor. Dureros de bun... mai mult decat un roman elocvent: unul necesar... rafinat, de o eleganta aparte si captivant de la prima pana la ultima pagina. - Sunday Telegraph Povesti impletite delicat si dezvaluite treptat, care se desfasoara pe tot globul... un roman uluitor si superb... De la primele randuri stim ca suntem in mainile unui scriitor autentic, ale unui om care are ceva de spus despre lume. - The Observer O naratiune exceptionala... personajele surprind permanent, fiind mai bune, mai tandre, mai curajoase decat si-au inchipuit ele insele sau ceilalti. - Independent on Sunday Splendid si emotionant. - Daily Mail Traducere din limba engleza de Andreea Nastase. Fragment din cartea de "Pe tarm" de Abdulrazak Gurnah: "Asadar, iata evenimentele care s-au napustit asupra mea. Despre multe mi-e greu sa vorbesc fara emotie, iar unele ma umplu de durere, dar jinduiesc sa le descriu, sa le prezint ca pe niste ilustrari ale epocii mele si ale micimii vietii noastre duplicitare. O sa fiu succint; am incercat sa nu zabovesc asupra lor de teama ca amaraciunea si neajutorarea sa nu distruga pana si putinul care mi-a mai ramas. Am avut multi ani sa ma gandesc la ele si sa le pun pe cantarul universului, si din acest punct de vedere am invatat ca pot sa traiesc cu zgarieturile si scrantirile mele cand altii trebuie sa indure niste acte de cruzime intolerabile. Dupa nationalizarea bancilor din 1967, eveniment care ne-a fost anuntat la radio cu surle si tobe de insusi presedintele republicii, am fost convocat de managerul fostei banci Standard, acum Banca Populara, care mi-a cerut sa lichidez creditul pe care-l luasem de la ei. M-am dus la banca sa-mi pledez cauza; desi aveam dreptatea de partea mea si ma angajasem sa achit imprumutul in cinci ani din care trecusera numai doi, nu era momentul sa invoc drepturi si chestiuni legale. M-am dus la banca sa-i cer directorului ingaduinta. Dupa nationalizare fusese schimbat tot personalul cu functii importante, alcatuit in majoritate din straini, de teama sabotajului. Noul manager a refuzat sa ma primeasca, iar un asistent mi-a explicat ca solicitarea de lichidare a creditului nu era negociabila. Actionau la instructiunile agentiei guvernamentale competente. Strainii taiasera orice finantare clientii retrasesera sume mari in ultimele luni, asa ca se cerea rambursarea tuturor imprumuturilor. Cum de nu aflasem nimic de la alti oameni de afaceri? I-am intrebat. Ei bine, mi-a zis asistentul, datornicii erau convocati in transe, iar eu faceam parte din prima transa. N-aveam bani sa achit totul, am spus. In cazul acesta, banca urma sa ia in posesie casa pe care o pusesem gaj."

Si-n fiecare dimineata drumul spre casa e tot mai lung. O nuvela Ce e de facut atunci cand o minte sclipitoare, cum este cea a bunicului, decide sa paraseasca lumea asta inaintea trupului? Noah, nepotul de doar cativa ani, care vrea sa inteleaga de ce creierul bunicului devine, pe zi ce trece, tot mai neincapator, porneste intr-o calatorie in lumea interioara a celui pe care il adora. Iar ceea ce rezulta sunt marturisiri coplesitoare, evocari pline de tandrete si declaratii de iubire care tin loc banalului ramas-bun.   Este o incercare timida de a da piept cu toata angoasa ca, uneori, cele mai stralucite minti din viata noastra ne parasesc, iar noi, cei ramasi, trebuie sa traim cu dorul dupa cineva care e inca aici. - Fredrik Backman Traducere din limba suedeza de Andreea Caleman.

In toamna anului 1919, la Paris, tanara americana Sylvia Beach, inspirata de Adrienne Monnier, prietena si ulterior companioana ei, deschide o mica librarie de limba engleza numita Shakespeare and Company, fara sa-si inchipuie cat de important avea sa devina gestul ei pentru istoria literaturii, dar si pentru propria viata. La Shakespeare and Company ii intampina pe cei mai mari scriitori ai zilei, Ezra Pound, F. Scott Fitzgerald, Ernest Hemingway, dar si pe multi artisti, filozofi si compozitori care ajung sa indrageasca exploziva comunitate cosmopolita din jurul librariei. Dar cel pe care Sylvia il asteapta mai cu seama este James Joyce. Scriitorul irlandez nu va intarzia sa-i treaca pragul, iar pe cei doi ii va lega o prietenie tumultoasa, tesuta in jurul unui imperativ: publicarea controversatului roman Ulise. Cand Ulise este interzis in America si Anglia, fragmentele aparute in reviste fiind etichetate drept pornografie, Sylvia decide, asumandu-si toate riscurile, sa-l publice ea insasi sub egida librariei Shakespeare and Company, convinsa fiind ca este o capodopera. Shakespeare and Company, casa generatiei pierdute, ecranul pe care se proiecteaza marile prietenii literare ale secolului XX, dar si micile furtuni existentiale ale protagonistilor, este rodul convingerii Sylviei Beach ca literatura trebuie sa fie neingradita si accesibila. Romanul ofera o perspectiva seducatoare asupra istoriei unei librarii iconice si a fascinantei sale fondatoare. Traducere din limba engleza de Rodica Stefan. Fragment din cartea "Librareasa din Paris" de Kerri Maher: "La o saptamana dupa scrisoarea de la Carlotta, Ezra Pound a trecut pe la ea. Era inceputul lui octombrie, si ea nu-l mai vazuse din iulie, de la pranzul din apartamentul lui Andre Spire, de cand, spre marea ei incantare, Joyce devenise o prezenta aproape cotidiana la Shakespeare and Company. Erau in stare sa petreaca impreuna ore intregi cu jocuri de cuvinte si tachinari despre calatorii, carti si prieteni comuni. Alaturi de el, activitatile cele mai banale se metamorfozau literar: ea isi lua tigarile la fumat, fursecurile lui Adrienne erau bucatele de mana, iar el ii indemna pe clienti sa citeasca poemele lui Whitman cu inchinaciuni, de fiecare data cand Sylvia punea in mainile cuiva volumul Fire de iarba. Joyce era pe-atat de sclipitor, pe cat o sugera propriul scris. Chiar mai mult de-atat. Se intampla deseori ca ea sa fie nevoita sa-si repete ca aceasta era chiar viata ei reala, ca James Joyce ii era prieten, ca el tinea la ea suficient de mult incat sa vina la libraria ei ca sa petreaca impreuna o ora sau doua in aproape fiecare zi din saptamana. Vizita lui Ezra la librarie era nepretuita, in parte pentru ca se intampla foarte rar. In loc s-o antreneze in discutii despre cele mai recente carti expuse, el se apuca imediat sa verifice mesele si scaunele - ceea ce in ziva aceea era cat se poate de oportun, caci tocmai cumparase o masuta ce zacuse abandonata pe marginea unui drum de tara si care avea nevoie de reparatii. La nici cateva minute de cand sosise, el era deja intins pe podea, cercetand cu privirea partea de dedesubt a vechiturii, incercand sa-si dea seama unde era problema si care era solutia pentru starea ei instabila, in timp ce o intreba: - Ai auzit ultimele noutati despre Ulise? - Nu, povesteste-mi. Trebuie sa fie foarte proaspete, pentru ca Joyce a fost aici acum doua zile si n-a pomenit nimic. - O, dar el stie de-o saptamana! - Sa stie ce?  - O sa fie un proces. - Cum? Si el sa nu-mi spuna nimic? Se simtea ranita, ca un copil dat afara de la un joc de-a prinselea. Ezra a iesit de sub masa si s-a asezat pe podea sa-i explice. - A doua zi dupa atentatul de pe Wall Street, John Sumner s-a injosit pana acolo incat sa intre in libraria din Washington Square numai si numai pentru a cumpara ultimul exemplar din The Little Review, in care se gaseste episodul cu Nausicaa din Ulise. Apoi a trimis brigada de moravuri s-o aresteze pe patroana librariei, Josephine Bell, pentru vanzare de material pornografic. Iar acum ea si cele doua editoare ale revistei, Jane si Margaret, sunt aduse in fata instantei de judecata din New York sub acuzatia de obscenitate. Le apara Jhon Quinn."