Monstrul din prag - FORMAT PDF

    Magie neagră. Fenomene misterioase. Acte de vampirism.     Din negura timpului, știința nelegiuită a unui strămoș vrăjitor pune pecetea blestemului pe destinul tânărului arheolog Ward, cufundându-l într-o bizară nebunie însoțită de degenerare fizică.
Citește tot rezumatul cărții Monstrul din prag... Tânărul plătește cu viață curiozitatea care l-a împins să se afunde în cercetări asupra vieții și personalității misteriosului vrăjitor, mort de secole.     Considerat unul dintre cei mai mari scriitori ai epocii noastre, H.P. Lovecraft s-a născut lângă Boston, SUA. A publicat un număr extrem de mare de poezii, povestiri scurte și eseuri, a întreținut o corespondență extrem de bogată, care îi eclipsează, cantitativ, opera de ficțiune și care, pusă cap la cap, reprezintă una dintre cele mai remarcabile colecții de documente literare ale începutului de secol XX. S-a stins la 49 de ani și numai la câțiva ani după moarte opera sa a început să cunoască un succes crescând, povestirile și romanele sale situându-se astăzi printre cele mai apreciate creații ale genului horror.      Fragment din roman:       „Dacă Willett sperase cumva să descopere o scară ducând către un hău al ororii supreme, a fost probabil dezamăgit văzând numai peretele de cărămidă al unui puț cilindric cu diametrul de un metru și jumătate, lipsit de orice posibilitate de coborâre. În timp ce raza de lumină se lasă mai jos spre fundul puțului, geamătul se transformă într-un șir de țipetă groaznice, însoțite de zgomotele produse de încercări zadarnice de cățărare și de căderea a ceva vâscos. Exploratorul începu să tremure; mintea lui refuză să-și închipuie ce creatură oribilă ar putea să se ascundă în acest abis. Dar, o clipă mai târziu, își făcu curaj și se aplecă peste ghizdul grosolan, ținând lampa în mâna întinsă în jos. În primul moment nu întrezări decât pereții acoperiți de mazga și de mușchi; mai apoi, zări o formă întunecată care sărea greoi pe fundul cilindrului strâmt, cam la douăzeci și cinci de picioare dedesubt. Lampa îi tremura în mână, dar privi din nou, să vadă mai bine ce fel de creatură vie era zidită în beznele acelei închisori, unde se prăpădea de foame de la plecarea lui Charles Ward cu o lună în urmă. Nu era nici o îndoială că mai erau multe altele la fel, în fundul celorlalte puțuri acoperite cu dale perforate, în care nu aveau loc să se întindă și unde rămăseseră probabil ghemuite, sărind nevolnice din când în când, în tot timpul acestor patru săptămâni înfiorătoare. Dar Marinus Bicknell Willett se căi că mai privi-e o dată, căci de-atunci n-a mai fost niciodată același om. E greu să explici cum numai vederea unui obiect tangibil, cu dimensiuni ce ar putea fi măsurate, a răvășit în asemenea hal un om obișnuit cu spectacolul macabru al sălilor de disecție. Tot ce se poate spune este că anumite forme sau entități au o putere de sugestie ce lasă să se întrevadă realități de nedescris, dincolo de lumea iluzorie în care ne închidem." Citește mai puțin...