Trilogia de la Sf. Sava - FORMAT PDF

„Nu-i rămâne autorului de azi, care vrea să-și asume experiența de romancier pe cont propriu, fără să se îndatoreze nimănui, decât această tatonare a formulelor (...). Și atunci, inevitabil, romanul său seamănă mai degrabă cu sine decât cu lumea.” Profesor mai mult de trei decenii la Colegiul Național Sf.
Citește tot rezumatul cărții Trilogia de la Sf. Sava... Sava din București, Adrian Costache este profund legat de carieră didactică. Este autor și coautor de manuale și cărți școlare și a scris sute de articole pe teme educaționale. A fost nominalizat de mai multe ori ca „Internațional Man of Year” și „International Educator of Year” de către Centrul de Biografii Cambridge și de către American Biographical Institute. A primit, în 2006,  Diploma „Gh. Lazăr Clasa I”. Fragment din cartea "Trilogia de la Sf. Sava" de Adrian Costache: "Duminică! Plictiseală! Sau aceeași încordare palidă pe care o simte de o vreme în el, aceeași nemulțumire față de ceva indistinct care se conturează insistent în preajma lui, sau față de cineva la fel de vag... Fără chipuri!... O neputință de a prinde rostul lucrurilor din jur. Sade cu „Insula misterioasă" în mână și citește mai departe despre misteriosul căpitan Nemo, așteptând să se facă prânzul. Îl dor ochii de atâta citit, de câteva ori a intrat mama peste el. Tu ce faci aici?! l-a întrebat, nu mai ieși și tu afară, la aer?! Era mai bine dacă te duceai la bâlci cu Ioana! Steriade ridică ochii de pe carte și-i umple din nou flămând cu ceea ce e în jur. Între timp mama a ieșit din cameră, iar el se trezește repetând: Mai bine te duceai și tu la bâlci cu verișoara ta!... Și de ce nu te-ai dus?! se întreabă el pe el și nu știe ce să-și răspundă sau nu vrea să-și răspundă,... Mi-a fost lene, se gândește, într-o încercare de compromis lent, fără țintă. S-a oprit cu totul din lectură. Simte, imperios, nevoia să facă altceva decât până acum, intrarea mamei în cameră l-a scos definitiv din lumea enigmatică, dar prea puțin adevărată a lui Cyrus Smith. Își amintește că ieri a început să-și facă un avion de lemn, cu elice cu tot, pe careil va pune pe acoperișul casei să-i învârtă vântul elicea. Acum însă n-are chef să-l continuie. Îl vede totuși pus parcă deja în vârful casei cu elicea învârtindu-se mereu, fără însă că el, avionul, să se înalțe vreodată... Stă și caută să înțeleagă diferența dintre mișcare și nemișcare, dintre noapte și zi, dintre ce-i în afară și ce-i înăuntru, stând el însuși nemișcat în nemișcarea lui." Citește mai puțin...