Problema Inchiziției a fost și râmne un subiect mereu incitant atât datorită implicațiilor pe care aceasta le-a avut în lumea occidentală, cât și datorită imensului material documentar care încă se mai afla în diferite arhive din lume.
[...] Lucrarea de față constituite aprofundarea cercetării lui Mihai Floroaia din perioada doctorală desfășurată la Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca (2002-2010), interval în care a avut posibilitatea de a face studii și la două vestite universități apusene: cea de la Fribourg (Elveția) și cea din Louvain-la-Neuve (Belgia), unde a aflat documente de mare importanță pentru subiectul în cauză. [...] Structurată în opt capitole, lucrarea prezintă, pe lângă contextul istorico-politic și religios în care a apărut fenomenul inchizitorial, modul de organizare și funcționare al Inchiziției și evoluția acesteia în țări europene precum Franța, Italia, Spania, spațiul german, la care se adaugă state din America Latină (Mexic, Peru, Venezuela), unde batinașii precolumbieni păgâni trebuiau convertiți la creștinism. Acestor analiza se adaugă adevărate studii de caz ale unor procese celebre din Franța (Procesul Templierilor și al Ioanei d'Arc), din Italia (Giordano Bruno, Galileo Galilei și Thomasso Campanella), iar pentru Spania, autorul a insistat asupra personalității cunoscutului inchizitor Thomas de Torquemada, dar și asupra unor teologi care au căzut victime aceleași Inchiziții: Sfânta Tereza de Avilă și Sfântul Ioan al Crucii. În ultimul capitol este prezentată o evaluare a fenomenului inchizitorial, mai exact ecourile avute de acesta în perioada modernă și contemporană. - Pr. prof. univ. dr. Ioan-Vasile Leb
