Liftul - FORMAT PDF

Afectat de o stare de insomnie prelungită, un tânăr pasionat de matematică experimentează stări la limita halucinației, în care câteva elemente revin obsesiv: liftul din blocul în care locuiește împreună cu mama lui, câinii pe care un bizar dresor îi pune să facă salturi sinucigașe, o față de care se îndrăgostește și care apare în cele mai neașteptate locuri.
Citește tot rezumatul cărții Liftul... Când după mai multe încercări reușește să se angajeze, instituția se dovedește una aproape kafkiană, iar colegii de serviciu și șefii par să facă parte dintr-o conspirație secretă. Senzația că nici mașina de dormit pe care începe să o folosească la sfatul medicilor nu e altceva decât o modalitate de a-l controla îl face să se afunde într-o lume a obsesiei și nebuniei. Investigarea realității, survolarea limitei dintre vis, halucinație și ceea ce se petrece cu adevărat sunt de fapt pretexte care camuflează adevăratele frământări ale personajului, legate de traume nedepățite, dezamăgire, obsesia fericirii complete, teama de sfârșit. Liftul este un roman care s-a așternut aproape singur pe hârtie în intervalul unui an. Ideea mi-a venit aflând că cei doi colegi cu care lucrez într-un laborator de fiabilitate (facem teste pentru produse Huawei) au primit amândoi câte o mașină de dormit concepută pentru persoanele care suferă de apnee (blocaje respiratorii în timpul somnului). Aparatul costa câteva mii de dolari, dar cheltuiala este rambursată aproape în totalitate de guvern (după ce în prealabil pacienților li se face o polisomnografie, o investigație complexă într-un laborator în care pacienții sunt monitorizați în timp ce dorm). Există o mască făcută la comandă pentru configurația fetei tale, un tub cu oxigen, senzori de presiune, un motor silențios care asistă pacientul cu un influx de aer numai atunci când e necesar. Mi s-a părut fantastică opțiunea de a conecta mașina wireless pentru trimiterea datelor de evoluție a somnului către baza de date a doctorului specialist în tulburări de somn. Tot ce mi-a rămas de făcut a fost să mă privez intenționat de somn timp de un an, să-mi fac și eu rost de o mașină de dormit și să scriu. - Cornel Bălan Fragment din cartea "Liftul" de Cornel Bălan "„De ce spui asta?!" a tresărit, răsucindu-se cu tot corpul spre mine. M-am simțit dator să arăt cu degetul spre medalion și să traduc:  ,,În Dumnezeu noi credem."  „L-am primit de la Gonzo. L-a câștigat într-o noapte la zaruri de la un student arab și mi l-a dat mie să-mi poarte noroc."  Cum nu era indicat să faci glume cu prietena lui Gonzo, în casa lui Gonzo și cu atât mai puțin să râzi de un cadou făcut de el, am schimbat imediat vorba.  Într-un final apăruse Yoghinul. Încercând să-mi fac loc spre el, am realizat, spre marea mea uimire, că era așteptat ca un oaspete de seamă. L-au încercuit de parcă ar fi intrat un sfânt sau un mare bucătar care adusese specialități pentru petrecere. Imediat, cineva a oprit muzica și s-a făcut întâi gălăgie, apoi liniște.  Fără să scoată vreun cuvințel, cu ochii pe jumătate închiși, Yoghinul s-a așezat în lotus, în mijlocul camerei. S-au stins toate luminile și de nicăieri au apărut vreo duzină de lumânări aprinse care au fost distribuite în jurul lui. Arăta chiar ca un sfânt! Lumea stătea în cerc, unii direct pe jos, alții pe canapele și în fine, doar eu, și încă vreo doi, în picioare. Aproape că mă așteptam ca în jurul Yoghinului să apară o aură luminoasă sau ceva asemănător, gând care m-a făcut să-mi pregătesc mobilul din buzunar cu scopul de a imortaliza scena, în eventualitatea că ar fi urmat să fie deosebită.  Mai întâi Yoghinul a respirat vreo zece minute, prelung și scoțând un sunet ciudat pe fiecare expirație, despre care am aflat mai târziu că era așa-numitul „om". Pentru un neinițiat, sună exact ca o vocaliză, pe o frecvență" foarte joasă." Citește mai puțin...