De la lume adunate - FORMAT PDF

Trecerea timpului le-a oferit unora dintre aceste interviuri un statut mai aparte, întrucât povestitorii lor au plecat în lumea fără de dor. Alții au ajuns nume cunoscute ale folclorului, iar o altă parte au lăsat folclorul pe un plan secund, iar alții au primit nume noi, după căsătorie.
Citește tot rezumatul cărții De la lume adunate... Poveștile sunt așa cum au fost surprinse în momentul intervievarii, de prin 2005 și până prin 2010. La fel, artiștii sunt și ei din diverse zone ale țării, completând un tablou tradițional, întregind oarecum o hartă virtuală a României. În condițiile în care ne plângem de repere, cartea de față poate fi un manual, un referențial, mai ales pentru cei care calcă pe drumul deloc ușor al păstrătorului valorilor culturii tradiționale, conștientizând faptul că artistul joacă rolul vectorului pentru creația tradițională, el înnobilează cu vocea lui și face cântecul nemuritor, care la rândul său îi oferă aceeași nemurire și artistului. Mă gândesc cu ce emoții își vor reciti protagoniștii interviurilor poveștile surprinse atunci. E ca și cum ai deschide o cutie a amintirilor, pentru că totuși au trecut câțiva ani buni de la realizare. Sper că și cititorul avid de cunoștințe să se regăsească în aceste pagini. Și mai marchează ceva apariția acestei cărți: împlinirea a zece ani de emisiuni “Viața Satului Mureșean”, la Televiziunea Tîrgu Mureș, acolo unde au participat majoritatea celor intervievați. Și pentru că drumul de la idei la fapte e uneori destul de anevoios, mă bucur că atunci când am pus problema realizării cărții, pe lângă cei apropiați și familie care m-au susținut, o iubitoare de tradițional și frumos, Victoria Oprea de la “Oprea Avicom” a fost printre primele care mi-a întins o mână, iar apoi a venit și rândul Libris Editorial Brașov. Lectura cu folos să aveți! Măria Butilă: „Folclorul este cea mai de preț avuție pe care o poate avea un popor” Maria Butilă s-a născut și a crescut în localitatea Filea, comuna Deda, pe Valea Mureșului Superior, în mijloc de vară. Din acele locuri  a cules tot ceea ce a reușit sufletul să sedimenteze în anii copilăriei, ca apoi gândurile frumoase, melodiile auzite și inspirația Mureșului  să fie transformate în melodii frumoase ce au ajuns de-a lungul timpului șlagăre populare. De numele Măriei se leagă melodii precum „Ceteruica, dragă mi-i”, „Vai de mine lumea-mi trece” sau „Zice lumea că-s de lume”. Prima casetă audio a imprimat-o în anul 1994, iar în  iarna anului 2009 a realizat cel mai recent album „Zice lumea că-s de lume”. Există ceva în muzică și versurile acestor piese ce te face să îl asculți dintr-un capăt în altul. Te poartă din casa părintească, pe ulița satului și departe în străinătatea trupului și a sufletului dar și călătoria prin timp. Un album cu cântece de joc și veselie dar și cântece ale căror versuri maschează în cuvinte bine meșteșugite  adevăruri uneori prea dure. Cred că asta e și menirea artistului de a  reuși să transpună realități, îmbrăcate frumos în versuri și ritmuri plăcute sufletului. Pe lângă cariera artistică, Maria Butilă este redactor de emisiuni radio – tv și contribuie la păstrarea valorilor tradiționale românești.   Rep: Ce zona folclorică reprezentați și de unde începe cântecul popular al Măriei Butilă? Măria Butilă: Reprezint cu dragoste de oameni și cu responsabilitate deosebită, cântecul popular de pe Valea Mureșului Superior. Am crescut legănată de aceste cântece, iar una dintre multele griji ale mamei mele era aceea de a-mi face cunoscut cântecul din toate zonele țării. Astfel, dis-de-dimineață mă trezea cu programele de muzică populară difuzate de Radio București, Timișoara, Iași, Craiova, Tîrgu Mureș. Nici tata nu era indiferent la faptul că fata lui cea mică are darul cântecului și de câte ori avea ocazia îmi fredona cântece vechi. Rep: Care ar fi principalele trăsături care definesc cântecul zonei pe care o reprezentați? Măria Butilă: Aș zice că ritmul cântecelor noastre de pe „Vale” este dat de râul Mureș, care, când mai domol, când mai zglobiu își continuă cursul ducând cu el dorurile locuitorilor acestor plaiuri. Textele poartă amprenta oamenilor hotărâți, aspri, harnici peste măsură, frumoși și șugubeți. Ceea ce caracterizează zona etnofolclorică diferențiind-o de celelalte este „De-a lungul”, acel minunat joc de perechi, pe care îl găsim doar aici. Citește mai puțin...