Interogatia reflexiva - FORMAT PDF

Marius - Florin Mihăila este angajat al Ministerului de Interne din anul 1999, având specializarea de psiholog expert în detecția comportamentului simulat prin tehnica poligraf, iar din anul 2005 până în anul 2009 a fost coordonatorul rețelei poligraf din Poliția Română.
Citește tot rezumatul cărții Interogatia reflexiva... Din anul 2010 ocupă o funcție de psiholog specialist într-o structură specială a Poliției Române. De-a lungul timpului și-a dedicat viața studierii și aplicării în practică a diferitelor metode psihologice pe care le-a descoperit în activitatea profesională. Toate activitățile sale în Poliția Română au evidențiat această pasiune a autorului pentru detaliile și fineturile psihologice observate și prezentate acurat în prezența lucrare. Fragment din lucrare: "III.15. Interogatoriu psihanalitic Din punct de vedere psihologic, interogatoriul este înțeles ca fiind „contactul interpersonal verbal relativ tensionat emoțional, desfășurat sistematic și organizat științific pe care-l poartă reprezentantul autorității publice cu persoana bănuită în scopul culegerii de date și informații despre o faptă antisocială în vederea prelucrării și verificării ulterioare pentru a identifica autorii, a lămuri împrejurările în care s-a comis fapta și în funcție de adevăr, a stabili răspunderile." (Butoi, 2002, p. 19-20) Definiția evidențiază, așadar: tensiunea emoțională, opozabilitatea intereselor protagoniștilor, demersul neuniform rectiliniu, atacul și riposta probatorie, dinamica comportamentelor emoțional - expresive, într-un cuvânt confruntarea inteligențelor în condiții de risc și miza. Miezul interogatoriului psihanalitic este identificarea comportamentului duplicitar, înțeles ca efort conștient întreprins cu perseverența de către subiectul interogat în timpul anchetei pentru a masca, a tăinui unele stări sufletești, intenții, acțiuni, fapte, date și probe cu scopul de a induce ancheta judiciară pe piste greșite. În timpul interogatoriului, suspectul lasă să-i scape în dialogul cu anchetatorul nume și date pe care conștient nu dorește să le divulge, dar pe care el nu se poate înfrâna să le spună. Aceste scăpări neintenționate au, așa cum sesizează Sigmund Freud, un sens profund, fiind perfect motivate și determinate de rațiuni care scapă conștiinței comune. Psihanaliza criminală pune accentul pe achizițiile sociale exprimate în cenzură și gama refulărilor aflate în subteranele sufletului infractorului. Cenzura morală este, în fapt, conștiința ca grila de exigențe ale societății interiorizată în individ - Eul social. " Citește mai puțin...