Dragonul cu inima de ciocolata - FORMAT PDF

Dragonul cu inima de ciocolată este povestea lui Aveturine, o „dragonită” care este transformată în față de un vrăjitor al mâncării. Cu toate acestea, în sufletul ei deopotrivă feroce și adorabil, rămâne un dragon ADEVăRAT.
Citește tot rezumatul cărții Dragonul cu inima de ciocolata... O combinație încântătoare și delicioasă de magie condimentată cu aventură și o inimă dulce și caldă precum ciocolată topită. - Sarah Prineas, autoarea cărții The Magic Thief  și a seriei Winterling   Stephanie Burgis a creat un personaj impulsiv, cu un temperament demn de sufletul său de dragon... Cititorii vor urmări cu sufletul la gura pățaniile prin care trece Aventurine în această carte plină de culoare. O poveste atractivă pentru fanii tineri ai genului fantasy. - Booklist   Aventurine nu este genul de dragon care să reziste prea mult timp în peștera din munte, în care locuiește familia sa. Părinții ei spun că este prea tânără ca să zboare de una singură, dar ea se simte  feroce și curajoasă. în plus, se consideră pregătită să dovedească acest lucru capturând cea mai periculoasă pradă dintre toate: un om.   Însă când omul prins o convinge să bea ciocolată caldă vrăjită, Aventurine se transformă într-un pui de om, într-o o fetiță pricăjită, de doar 12 ani, cu dinții mici și tociți, care nu poate să sufle foc și care nu mai are gheare pe care să le folosească în luptă. Cu toate acestea, Aventurine rămâne cea mai feroce creatură din munți și își găsește adevărata pasiune: ciocolată. Tot ce trebuie să facă este să învețe să meargă pe două picioare până la orașul oamenilor, ca să devină ucenic (cuvânt de care nu are habar) într-o ciocolaterie (cuvânt care sună delicios). Este sigură că astfel va cuceri imediat lumea cea nouă.   Sălbatică și nesăbuită, tânăra Aventurine face ravagii în orașul oamenilor și are surpriza să găsească o prietenă adevărată, dar și trădare, înșelăciune, ciocolată delicioasă și o revelație neașteptată despre ce înseamnă să fii deopotrivă om și dragon. Stephanie Burgis provine dintr-o familie mare, zgomotoasă și iubitoare. Este foarte apropiată de cei doi frați ai săi, așa că nu este o surpriză pentru nimeni faptul că în multe dintre cărțile sale vorbește despre familie. A crescut în East Lansing, Michigan, și a fost îndrăgostită de cărți – spre norocul ei, familia sa mergea săptămânal la biblioteca locală. Pentru că tatăl său i-a citit Stăpânul inelelor și Mândrie și prejudecată când încă nu împlinise 1 an, au început să-i placă încă de mică aventurile fantastice și comediile romantice de secol XIX. Acum are dubla cetățenie, americană și engleză – s-a născut în America, dar locuiește în țara Galilor, alături de soțul ei, cei doi băieți ai lor și o pisică tigrată, pe nume Pebbles. Fragment din cartea "Dragonul cu inima de ciocolată" de Stephanie Burgis "Omul s-a tras câțiva pași mai în spate, holbându-se la mine. Am ignorat faptul că a bătut în retragere. Aveam destul timp să-l prind mai târziu. Nu îmi mai păsă decât de oală agățată deasupra focului, de recipientul din care se ridică aburul care-mi gâdila toate simțurile și care îmi dădea o senzație atât de minunată, încât nici nu eram în stare să încerc să ghicesc ce era înăuntru. Lichidul pe care-l văzusem mai devreme fusese alb, însă acum, pe măsură ce ingredientul nou și misterios se dizolvă, se nășteau și dispăreau spirale maroinchis. - Ce ai pus în oala asta? l-am întrebat. - Aici? a răspuns el. Ciocolată. - Ciocolată?  Nu mai auzisem niciodată de ciocolată. Nici măcar Jasper nu îmi vorbise despre ciocolată, el care citise toate cărțile de filosofie umană pe care reușise să pună gheara. Cum de puteau filosofii lui să fie atât de fericiți la gândul că se pot hrăni cu plante și să ignore complet ceva infinit mai delicios? Am coborât botul spre oală cât de aproape am putut, fără să o darâm. Apoi am inspirat adânc pe nas.  Era raiul!  Din mine a ieșit un mormăit adânc de dorință, care a umplut poiana cu sonoritățile lui.  - Asta este ciocolată? Nu puteam să o duc acasă la familia mea, cel puțin nu în formă lichidă, însă oricum nu conta. Ei nu mâncau decât carne. Desigur, până acum, nici eu nu-mi dorisem altceva în afară de carne, fie ea carbonizată sau doar ușor pârjoliță. Credeam că nu există ceva mai gustos.  Acum totuși trebuia să aflu ce gust avea ciocolată. Simțeam că nu aveam să mai rezist nicio clipă fără să știu asta. Mi-am îndoit gâtul în unghiul perfect, m-am aplecat în față și..." Citește mai puțin...