Hiperfocus. Muncește mai puțin, realizează mai mult Un ghid practic de gestionare a atenției – resursa cea mai puternică pe care o deții ca să-ți duci la îndeplinire sarcinile, să devii mai creativ și să ai o viață împlinită.
Deși creierul uman are dificultăți în îndeplinirea simultană a mai multor sarcini, astăzi ne simțim aproape obligați să apelăm la multitasking, în încercarea de a realiza cât mai mult într-un timp cât mai scurt. Potrivit celor mai noi cercetări neuroștiințifice, creierul are două moduri de lucru care ne ajută să ne folosim eficient atenția: hiperfocus, fundamentul unei productivități sporite, și focusare dispersată, favorabilă creativității. Cartea de față te ajută să accesezi fiecare dintre cele două moduri mentale, astfel încât să te poți concentra mai bine, să gândești mai clar și să lucrezi mai eficient: • identifică și abordează cele patru tipuri principale de distrageri și întreruperi; • stabilește-ți un mediu fizic și mintal curat, în care să lucrezi; • apelează la multitasking strategic; • învață când trebuie să fii atent și când să-ți lași mintea să hoinărească; • păstrează-ți motivația și lucrează mai puține ore pentru a deveni mai productiv. Fragment din cartea "Hiperfocus" de Chris Bailey: "Atenția noastră este cel mai puternic instrument pe care îl avem ca să ducem o viață bună și să ne facem treabă, dar capacitatea noastră de a ne concentra este constrânsă în două feluri principale. În primul rând, există o limită finită a numărului de lucruri pe care ne putem concentra. Acea limită e mai mică decât ai putea crede. Dacă am putea, într-adevăr, să ne concentrăm pe mai multe sarcini în același timp, am fi în stare să facem mult mai mult în acel moment: să memoram numărul de telefon al cuiva în timp ce cântam la pian, să purtăm o conversație cu doi oameni și să răspundem la un e-mail direct de pe telefon. La modul realist, putem să facem bine, cel mult, unul sau două din aceste lucruri în același timp. În fiecare secundă, mediul înconjurător trimite către creierul nostru un flux constant de informație. Gândește-te la imaginile, sunetele și alte informații care ajung la tine în acest moment, și o să-ți dai seama că există un număr aproape infinit de lucruri asupra cărora ai putea să-ți îndrepți atenția în mod direct. Potrivit estimării lui Timothy Wilson, profesor de psihologie la Universitatea din Virginia, creierul nostru primește în fiecare secundă unsprezece milioane de „biți" de informație sub formă de experiențe senzoriale. Dar cât din aceste unsprezece milioane de biți de informație pot procesa mințile noastre în mod conștient, concentrându-se pe ea în același timp? Doar patruzeci. Nu patruzeci de milioane sau patruzeci de mii, ci patruzeci. Când alegem pe ce anume să ne concentrăm, practic sorbim dintr-un furtun de hidrant. O conversație, de exemplu, consumă majoritatea biților de atenție, și acesta este motivul pentru care nu putem purta două conversații în același timp. Potrivit renumitului psiholog Mihaly Csikszentmihalyi, doar faptul de a decoda o conversație (ca să o putem înțelege) ne consumă mai mult de jumătate din atenție. În afară de interpreta cuvintele unei persoane, trebuie să analizezi semnificația din spatele a ceea ce el sau ea spune. În timp ce porți o discuție, există nenumărate alte locuri spre care îndrepți biții de atenție rămași: sarcinile de lucru pentru gândurile răzlețe de la tine din cap, lampa din spatele partenerei tale, timbrul vocii ei, sau ce anume să spui mai departe - dar a extrage sensul din ceea ce auzi este cel mai bun fel în care îți poți folosi atenția. Al doilea fel în care atenția noastră este limitată se referă la faptul că, după ce ne concentrăm asupra unui lucru, putem păstra doar o cantitate mică de informație în memoria noastră pe termen scurt. Capacitatea de a stoca tempoorar informația în mintea noastră este, practic, o superputere, fiindcă e cea care ne ajută să ne gândim asupra a ceea ce facem chiar în timp ce facem acel ceva, fie că e vorba despre sarcini de rezolvare a unor probleme (de exemplu, a reporta cifre atunci când facem exerciții de matematică) sau despre a face planuri pentru viitor (de exemplu, a schița cea mai bună înlănțuire de exerciții la sala de forță).”
