Unitatea Europei este, astăzi, vis, utopie și realitate. Napoleon se gândea la o unitate politică. Goethe – la o unitate culturală. Romanii au și ei un model de Europa unită: Ștefan cel Mare luptă pentru o comuniune sub semnul creștinismului.
Eminescu vorbea, la 1870, despre necesitatea unei Ligi Spirituale Europene care să armonizeze interesele speciale, adică naționale cu cele general-continentale. Noica o vedea pusă sub semnul unui model valoric al unității/varietății. Marin Sorescu scria despre darul românilor de a reveni de pe meridiane europene acasă. Cartea academicianului Mihai Cimpoi este despre această modelare românească diferită a Europei, ajunsă la ora integrării.
