Singura amintire a Florei Banks - FORMAT PDF

Cum să ai încredere în cineva, dacă nici în tine nu poți avea? Flora suferă de amnezie. Are memorie doar pe termen scurt, iar mintea ei se resetează de mai multe ori pe zi. Nu-și amintește glumele pe care le-a făcut prietena ei, instrucțiunile pe care i le-au dat părinții ei sau câți ani are.
Citește tot rezumatul cărții Singura amintire a Florei Banks... Apoi sărută un băiat pe care n-ar fi trebuit să-l sărute, dar acest lucru îi rămâne întipărit în minte. Este prima oară de când vaea cinci ani când își aduce aminte de un fapt petrecut. Dar băiatul a plecat, iar ea crede că s-a mutat în zona Cercului Polar Arctic. Își va aduce aminte totul dacă va merge după el? Este are această soluția? În cine poate avea încredere? Mă uit la mâinile mele. Pe una din ele scrie Flora, fii curajoasă! EMILY BARR a lucrat ca jurnalist în Londra, dar a tânjit mereu după o cameră liniștită și o carte pe care s-o scrie. A călătorit timp de un an, iar acest lucru a inspirat-o să scrie Backpack, un thriller pentru adulți despre lumea exploratorilor cu rucsacul în spate din Asia, care a câștigat premiul W. H. Smith la categoria New Talent. De atunci a mai scris unsprezece române pentru adulți care au fost publicate în toată lumea. Singura amintire a Florei Banks este primul ei roman pentru tineri. Fragment din volum:     "Stau pe jos la mine în cameră și citesc dintr-un caiet. E negru, are copertele cartonate și un abțibild alb pe care scrie     POVESTEA FLOREI. CITEȘTE ASTA DACĂ TE SIMȚI CONFUZĂ.     Nu e scrisul meu, așa că sunt aproape sigură că e al mamei.     Ești Flora Banks,     Ai șaisprezece șaptesprezece ani și locuiești în Penzance, Cromwell. Când aveai zece ani ai dezvoltat o tumoare pe creier, iar la unsprezece ani doctorii ți-au scos-o. O parte din memorie s-a șters în urma operației. Îți mai aduci aminte cum să faci anumite lucruri (cum să faci o ceașcă de ceai, cum se pornește dușul) și îți aduci aminte și viața ta de dinaintea bolii, dar de atunci nu ai mai putut să păstrezi amintiri noi.     Ai AMNEZIE ANTEROGRAGDA. Poți să reții anumite lucruri câteva ore, dar apoi când uiți, te simți brusc confuză. E OK, e normal, așa se întâmplă.     Când te simți confuză, trebuie să te uiți la brațe, la biletele, la telefon și la caietul ăsta. Asta te ajută să îți amintești unde ești și ce se întâmplă. Ai devenit foarte, foarte bună la luat notițe. Faptul că ai numele scris pe mâna te liniștește și mereu îți urmezi propriile indicii și îți amintești ce se întâmplă.     Îți aduci aminte de noi și de prietena ta cea mai bună, Paige, și de oameni pe care îi știai înainte de operație. Pe alții îi uiți, dar e OK, pentru că oamenii de aici te cunosc și te înțeleg.      Vei locui mereu în Penzance, pentru că asta e singurul loc în care te simți cu adevărat în siguranță. Ai tot orașul în minte, ca o hartă, și aici te simți că acasă. Vei locui mereu cu noi, iar noi vom avea mereu grijă de tine, așa că vei fi bine.     Ești incredibil de deșteaptă și de puternică. Nu ești deloc ciudată.     Ești foarte bună la scris și la citit și observi lucrurile din jurul tău mai repede decât multe persoane care nu au nimic din punct de vedere medical.     Vom avea grijă să ai mereu tot ce dorești. Iei medicamente de două ori pe zi și asta vei face mereu.     Te iubesc,     Mamă     Închid caietul. Cum se poate să fi uitat că am amnezie? Pe altă parte, cum aș fi putut să-mi aduc aminte? Știu că am șaptesprezece ani. L-am sărutat pe Drake. Fiecare detaliu al acelui sărut e încă viu în mintea mea: stăteam pe plajă, a venit și s-a așezat lângă mine. Aveam șaptesprezece ani atunci și am șaptesprezece ani și acum.      Dormitorul meu arată exact ca atunci când aveam zece ani. E decorat în alb și roz, cu volane și păpuși și jucării de copii. Peste tot sunt păpuși Bărbie, ursuleți de pluș și multe jocuri Lego. Cuvintele din caiet nu mai sunt adevărate. Acum îmi amintesc ceva ce nu e de dinainte de operație. S-a întâmplat curând, poate chiar ieri, așa că decid să fac un test.” Citește mai puțin...