Romanul adolescentului miop - FORMAT PDF

Mă socoteam pregătit să scriu un roman. Era mai mult decât un roman autobiografic. Voiam să fie în același timp un document exemplar al adolescenței. Îmi propusesem să nu inventez nimic, nici să nu înfrumusețez, cred că m-am ținut de cuvânt.
Citește tot rezumatul cărții Romanul adolescentului miop... Îmi spuneam că, pentru întâia oară, un adolescent scrie despre adolescență și scrie întemeiat pe "documente".  - Mircea Eliade, Amintiri Fragment din cartea "Romanul adolescentului miop" de Mircea Eliade "Întotdeauna mi-a plăcut să păstrez un Jurnal regulat și complet. Caietul acesta l-am început în ziua când m-am hotărât să lucrez la Romanul adolescentului miop. Dar am luat obiceiul să scriu prea mult. Note scurte, însemnări din clasă, impresii continuu să adun în Jurnalul intim. Și iată că și acest caiet se sfârșește. Am să transcriu tot aici o parte din însemnările mărunte, mai ales cele care îmi pot sluji drept material pentru roman. Îmi plac și le recitesc de câte ori am vreme, pentru că sunt vii și prețioase pentru mine. Firește, în roman, toate le voi schimba, le voi exagera. Altminteri, nu le va citi nimeni.  O zi de la sfârșitul lui mai. Pe Caleia îl ascultă Noisil la istorie. Ca întotdeauna, Caleia nu știe nimic. îndrugă la răstimpuri cele ce-i sufla din spate Tolihroniade. (Tolihroniade suflă ca să i se sufle.) E vorba de expediția lui Marco Polo. - Pe unde au luat-o? Caleia se gândește. Ca să câștige timp, întreabă și el: - Pe unde au luat-o? - Da. - Au luat-o pe la Capul Bunei-Speranțe. - Atunci nu-i spunea așa. - Voiți să vă spun cum îi spunea atunci? - Da. Tace. Tolihroniade șoptește, mereu mai tare. A auzit. - Îi spunea Capul Furtunilor. - Și apoi pe unde au luat-o? - În Brazilia. Râsete. Caleia își privește vecinii cu ură și dispreț. - Și unde au ajuns? - În Brazilia. - Și ce-au găsit acolo? - Pământurile indice. - Și altceva? - Altceva ce voiți să mai găsească?   Pake va rămâne repetent. În clasa a doua a fost premiant, în clasa a patra luă mențiune la matematică. Acum, va rămâne repetent. Pake e tot atât de senin, și mănâncă tot atât de mult, și bâlbâie ca și mai înainte." Citește mai puțin...