Volumul de față este dedicat Corespondenței Sfântului Vasile cel Mare, latura dintre cele mai reprezentative ale bogatei moșteniri culturale și duhovnicești a marelui părinte capadocian al Bisericii creștine și primul dintre cei Trei Ierarhi pe care lumea ortodoxă îi serbează în chip neîntrerupt din veacul al XI-lea până astăzi, la fiecare dată de 30 ianuarie.
Această Corespondență este importantă nu numai pentru teologi, ci și pentru istorici, în egală măsură oferint informații cu privire la trecutul îndepărtat al creștinismului din părțile noastre, ca și la alte aspecte ce ilustrează avatarurile prin care trecea romanitatea orientală atunci.
Epistolele au o valoare deosebită și pentru istoria românească, ilustrând vechimea creștinismului nu numai în Scythia Minor, ci și la nord de Dunăre, fapt remarcat deja până acum.
Adăugăm însă că această valoare a lor dobândește noi dimensiuni pe măsură ce le descifrăm mai bine tainele, investigând multitudinea de detalii pe care ni le oferă.
