Intalniri cu istoria noastra 3+4 - FORMAT PDF

Al treilea volum din această serie se axează pe a doua figură legendară a poporului nostru și lupta sa pentru unitate națională – Mihai Vodă Viteazul. În acest volum sunt prezentate evenimente istorice corespunzând perioadei secolelor XIII- XVIII ( a cristalizării unificării țărilor române Valahia și Moldova) până la începerea epocii moderne din istoria noastră, respectiv anul 1821.
Citește tot rezumatul cărții Intalniri cu istoria noastra 3+4... Citind acest volum veți descoperi lucruri interesante care s-au produs altfel decât sunt prezentate în istoriile noastre mai recente… Și veți afla și de ce! Deși acoperă o perioadă relativ scurtă, 1821-1940, Volumul IV “Întâlniri cu istoria noastră” abundă în evenimente dragi poporului român, și anume: realizarea Micii Uniri, la 1859 și 1862; a declarării și obținerii Independenței absolute, obținută cu armele în mână și cu jertfe umane, la 1877-1878. Apoi este vorba despre afirmarea României Mari urmare a înfăptuirii în decembrie 1918 a Mării Uniri. Este prezentată în ultima parte evoluția deosebită a perioadei interbelice, 1920-1939, cu realizările ei de excepție, atât în plan economic, dar mai ales cultural-artistic. Volumul acesta conține și câteva anexe incitante despre prințesă și regina Maria a României – un personaj captivant care a contribuit cu personalitatea ei puternică să umple de speranțe pe români în timpul Primului Război Mondial și să pună România atât pe harta Europei, dar și în contextul continentului nord american. Fragment: " 27. MIHAI VITEAZUL ȘI UNIREA CELOR TREI ȚĂRI ROMÂNE (MAI 1600) În Moldova, boierii erau nemulțumiți de leremia MovI pus de poloni, propunându-i lui Mihai să vină s tronui Moldovei, ori el, ori un fiu al său. în mai 16 Mihai Viteazul a cucerit Moldova fără lupte, excepție făcând cetat Hotin, care era apărată de poloni. Boierii l-au propus ca domn fiul său, Nicolae Pătrașcu, însă Mihai nu a fost de acord, acesta fil locțiitorul său în Țara Românească. Mihai a convocat Sfatul Boierli și a cerut numirea sa ca domnitor, care a survenit la 27 mai 16 când la lași, văzând că cele trei țări românești se aflau sub accia sceptru, a făcut următoarea afirmație: „lo, Mihai Voievod, din ml lui Dumnezeu, domn al țării Românești, al Ardealului și a toată Moldovei", titlu menționat și în primul hrisov dat În acea callte afirmație prin care realiza uriașul succes obținut, dar care fac necesară recucerirea și a independenței depline a celor Principate române față de Imperiul Otoman, reunirea într-un sin stat al tuturor românilor din provinciile locuite, așa cum fuses4 anterior atât sub regii daci Burebista și Decebal, dar și sub împăratul geto-dac al romanilor, Regallianus, fiind un proiect măreț, dar durată. Refacerea Daciei la anul 1600 a reprezentat o reall exprimată de românii de pretutindeni și nicidecum, așa cum pretins, aventura unui cuceritor tentat de îndemnurile u reprezentanți ai timpurilor, de a reînvia Imperiul Bizantin. Reuil chiar vremelnică a lui Mihai Viteazul, a fost văzută foarte nefavor de imperiul Habsburgic, ceea ce a dovedit clar că poporul rorn așa cum reușiseră și strânnoșii săi anterior, reprezenta o forță c s-a opus dictaturii marilor imperii. Dorința sinceră a lui Mihai Viteazul pentru realizarea și nnentinerea unei reale Uniri a românilor k evidențiat cel mai vizibil prin inițiativele lui în Transilvania, unde Introdus limba română în cancelaria principatului, a luat măsuri îmbunătățire a situației economice și sociale a țăranilor și picotifor, a întemeiat mitropolia ortodoxă în cadrul mănăstirii de la Alba lulia, ridicată în anul 1597. O recunoaștere a refacerii unității politice a Principatelor române prin reunirea din anul 1600 realizată dr Mihai Viteazul a fost exprimată cel mai clar de către istoricul IlIchard Knoles atunci când menționa: ,,Transilvania, țara Românească și Moldova au fost acum (sub Mihai Viteazul) unite încă o driță". lar istoricul J. A. Valiant sublinia: „Stăpânind cele trei Princi-pate, Mihai era destul de dotat cu acel geniu civilizator care știa să păstreze posesiunile pentru a constitui un regat, vechea Dacie Aceeași idee a fost exprimată și de istoricul orintalist francez lucien de Sosny, care menționa că Mihai „reușește să recucerească sub sceptrul său toate populatille din vechea Dacie și să domnească priste Valahia, Moldova și Transilvania". înainte de plecare spre tiîinsilvania, Mihail-a lăsat la conducerea Moldovei pe Marcu Vodă, nepot al său care urma să fie ajutat de unul din frații Buzești și ilv un grup de clerici conduși de mitropolitul Dionisie al IVIoldovei. La întoarcerea lui Mihai în Transilvania, acesta a găsit îitspunsul habsburgilor la scrisoarea prin care împăratul Rudolf era Înștiințat că devenise stăpân și peste Moldova. Trecând cu ușurință ovște promisiunile făcute de Mihai de a face cele mai sincere eforturi conduce cu credință toate cele trei țări românești, împărătui Rudolf i-a cerutTn mod expres să îi predea Transilvania, propunându-i titlul de locțiitor al său în Transilvania. De asemenea, împăratul îi cerea să lupte în continuare pentru apărarea voievodatului de turci, ratrăgându-se de urgență în jara Românească ca să apere Dunărea. în poralel, habsburgii au trimis în Ardeal o armată condusă de generalul filivorghe Basta, pentru a ocupa provincia în cazul unei revolte, ceea v nu era deloc o problemă, nobilii unguri și secui așteptând doar semnalul pentru a trăda." Citește mai puțin...