Între multiplele aspecte ale polarității sexelor, se descoperă însă și teritoriile comune, ale asemănării frapante, pe care le furnizează numai situațiile de viață circumscrise extraordinarului.
Or eposul eroic vorbește tocmai despre această capacitate a unor ființe de excepție, bărbați sau femei, de a transgresa regimul obișnuit al existenței sub atracția orizonturilor largi ale Istoriei, fie ea mitică sau profană. Femina eroică cu toate variantele ei, de la amazoană clasică la luptătoarea indirectă, de pe meterezele cetății, este produsul unor astfel de ficțiuni. Cred că în aceste spații discursive pândite de prejudecăți tradiționaliste, conflictul – pe care în mod sigur nu l-au inventat studiile feministe – al femeii-pentru-celălalt cu femeia-pentru-ea-însăși capătă o transparență aparte. Florica Bodiștean Eroic și erotic? Acest dublet poate părea un simplu joc de cuvinte, dar lucrarea de comparatistică literară a doamnei Florica Bodiștean demonstrează convingător ca eroismul bărbatului, războinic și factor civilizator, se sprijină pe ființă „slabă” a femeii, pe marea ei capacitate de iubire și dăruire. O suită de analize pertinente urmărește reprezentarea feminității în eposurile eroice, de-a lungul timpului, de la epopeile Antichității greco-latine, trecând prin Renaștere, Evul Mediu și romantism, până la literatura de război a secolului XX, din care nu lipsesc românii Rebreanu și Camil Petrescu. Eroismul e o temă care nu aparține femeilor, dar care nu ar exista fără ele – iată concluzia acestui original studiu. Elena Zaharia-Filipas
