Michael Schumacher, dincolo de maretie - FORMAT PDF

Michael Schumacher este un fenomen creat de el însuși. Deși provine dintr-un mediu umil, fără bani, a ajuns să domine cel mai spectaculos și mai periculos sport din lume. Când Schumacher a obținut cel de-al șaptelea titlu mondial în 2004, după care a perseverat până la un total de 91 de victorii de Grand Prix, i-a lăsat mult în urmă pe marii Senna, Prost și Fangio și a ridicat stacheta la un nivel pe care nimeni nu și l-ar fi imaginat vreodată posibil.    Dar atunci când ai în față fenomenul Michael Schumacher, este greu să ajungi să cunoști caracterul omului Michael Schumacher.
Citește tot rezumatul cărții Michael Schumacher, dincolo de maretie... Nu ajută nici faptul că este o persoană foarte rezervată, mereu atentă să nu permită presei și publicului să se apropie prea mult. Etosul său sportiv a fost întotdeauna „nu dezvălui niciodată nimic” și acest principiu a fost valabil atât în ceea ce privește caracterul său cât și concurența pe pistă.   Schumacher a avut un mic diavol în el și mulți nu sunt încă dispuși să-l ierte pentru acest lucru. La asta s-a adăugat și faptul că s-a dedicat cu totul meseriei și artei sale, căutând în mod meticulos perfecțiunea. Actrița de origine franceză Jeanne Moreau a spus odată că „perfecțiunea într-un om este ușor de admirat dar greu de iubit” și această observație a fost cu siguranță valabilă și în cazul lui Michael Schumacher. El nu a avut stilul lui Senna, nici evidenta pasiune brută a acestuia. În schimb precizia, munca grea, disciplina și abilitatea de a-și controla emoțiile au fost semnele sale distinctive. Dar aceste calități nu câștigă inimi și minți. A refuzat să-și arate umanitatea, despre care cei care îl cunosc foarte bine jură că este excepțională, după cum vom descoperi în biografia lui James Allen. Fragment din volumul "Michael Schumacher, dincolo de măreție" de James Allen:   "Michael Schumacher l-a respectat foarte mult pe Ayrton Senna. Problema era că Schumacher simțea că Senna nu-l respecta. Doar în ultimele luni ale rivalității lor, chiar înainte de moartea lui Senna, la Imola în mai 1994, brazilianul i-a arătat lui Schumacher respectul pe care acesta îl râvnea. Umbra lui Senna se răsfrânge mult în cariera lui Michael. Ar fi o exagerare să spunem că îl bântuie, dar moartea lui Senna și apropierea lui Schumacher de locul cu pricina au lăsat cu siguranță o amprentă de neșters asupra unui om care, în ciuda aparențelor, este de fapt foarte sensibil. Duelul dintre ei era așteptat de toată lumea, dar soarta a decretat că avea să dureze doar două sezoane și jumătate - au împărțit aceeași grilă de start doar de 41 de ori. Willi Weber spune:  Pentru noi toți, ceea ce i s-a întâmplat lui Senna este o pierdere tragică și ne-ar fi plăcut să fi continuat să pilotăm alături de el în Formula 1 și lui Michael i-ar fi plăcut să-i arate cât de bun este cu adevărat. Sunt sigur că Ayrton Senna știa că Michael va prelua ștafeta de la el. A simțit-o, altfel nu s-ar fi ajuns la aceste reproșuri dintre Michael și el. Știa deja că există cineva cu totul special în mașină, care e capabil să-i doboare recordurile și să conducă mai repede decât a făcut-o el vreodată.  La începutul carierei sale în Formula 1, Schumacher era pe deplin conștient că Senna era cel mai tare și tânărul pretendent a încercat încă de la început spună că are un nou concurent. Cei doi au avut mai multe confruntări, atât pe pistă, cât și în afara ei, Schumacher încercând în mod deliberat să se bage pe sub pielea lui Senna. Era conștient de faptul că brazilianul e o persoană emoțională și l-a provocat până s-a enervat în mai multe rânduri. Un lucru pe care Schumacher nu îl putea accepta la Senna era că acesta le ținea predici piloților juniori despre siguranță și respect și apoi se comportă pe pista de parcă acele reguli nu i se aplicau și lui. Când Schumacher a vorbit despre acest lucru în public, Senna i-a închis gura cu sălbăticie, la un moment dat dându-i și porecla de „prostănac". Între timp, confruntările lor de pe pistă erau din ce în ce mai intense și mai presărate cu amenințări, cei doi piloți conduși de testosteron rulând cu 320 km/oră pentru a se intimida reciproc. Senna va avea o influență foarte mare asupra dezvoltării caracterului și stilului lui Michael. Schumacher era conștient de faptul că Senna a lucrat din greu pentru a uni echipa în jurul lui, ca totul să meargă așa cum își dorea el și să-i ofere cea mai bună șansă la victorie. Era remarcabil de bun în a-i motiva pe toți să-și îmbunătățească prestațiile, precum și mașina pe care i-au dat-o. Îi vizita adesea pe inginerii Honda în Japonia, până la punctul în care ajunseseră să creadă că e zeu. La pistă, în sesiunile de informare ale piloților, Schumacher a observat cum Senna vorbea cu piloții de pe ultimele locuri de pe grila de start, stabilind o relație bună cu ei, astfel încât aceștia să fie fericiți să se dea din calea lui în timpul curselor. Pe scurt, Senna lucra la fiecare detaliu pe care îl putea manipula pentru a-și oferi un avantaj competitiv. Schumacher era un burete care absorbea idei noi și observă cu atenție modul în care opera marele campion. Pe măsură ce propria carieră avansa, Schumacher a adoptat o abordare similară, dar a cizelat-o și mai mult. Senna i-a făcut cunoștința lui Schumacher cu ceea ce poate fi descris doar că mentalitatea unui pilot de „a câștiga cu orice preț". Brazilianul nu acceptă sub nicio forma că altcineva putea fi mai bun decât el și nu a fost niciodată dispus să se lase bătut. Când Nigel Mansell a câștigat titlul mondial în 1992, Senna i-a șoptit la ureche aceste cuvinte reci pe podium: „Acum știi de ce sunt un nemernic; pentru că nu vreau ca nimeni altcineva să experimenteze ceea ce simți tu acum.” Mansell mărturisește că i-a înghețat sângele în vene atunci. Senna însuși a fost însângerat în unele lupte intense de pe pistă, cu Alain Prost, inclusiv în cele două ocazii dezonorante când cei doi au intrat unul în altul în confruntarea pentru campionatul mondial. Tacticile dure pe pistă erau frecvente în acele zile, vorbim despre bărbați duri care-și lămureau divergențele la viteza mare. Când a fost parașutat într-una dintre echipele de top la sfârșitul anului 1991, Schumacher s-a trezit imediat făcând parte din grupul lor. În a treia rundă a sezonului 1992, cu doar nouă curse în cariera lui de Formula 1, a avut prima confruntare cu Senna." Citește mai puțin...