Nascuti eroi - FORMAT PDF

Născuți eroi. Povestea unui grup de aventurieri temerari și a felului în care aceștia au reușit să descifreze secretele pierdute ale forței și anduranței După ce a alergat un ultramaraton în Canionul Cuprului din Mexic, Christopher McDougall își găsește următoarea aventură în munții Cretei acolo unde, în timpul celui de-al Doilea Război Mondial, doi englezi și o mână de cretani au făcut „nefăcutul”: au răpit un general german din mijlocul soldaților săi.
Citește tot rezumatul cărții Nascuti eroi... Cum de au reușit un artist lefter, un păstor cretan și un poet playboy să pună la cale și să execute o asemenea aventură remarcabilă? McDougall străbate insula pentru a găsi răspunsurile, experimentând pe propria piele provocările fizice extreme la care erau nevoiți să facă față luptătorii Rezistenței și aliații lor. În Creta, insula eroilor, McDougall descoperă instrumentele de lucru ale acestora – mișcarea naturală, anduranța extremă și nutriția eficientă – și faptul că secretele Greciei antice și ale eroilor săi sunt încă vii și pot fi învățate de către eroii amatori de pretutindeni. Născuți eroi este un studiu fascinant asupra științei și artei eroului, care ne poartă de pe străzile Londrei până pe plajele Braziliei, din deșertul Arizonei până în Creta, locuri unde atleți remarcabili ai zilelor noastre își însușesc încă abilitațile lui Hercule și Ulise. Așa cum Născuți pentru a alerga a inspirat milioane de cititori să iasă la alergare desculți în aer liber, Născuți eroi îi va inspira să iasă din sala de fitness și să intre în marea sală a naturii – să escaladeze, să înoate, să sară, să se târască și să-și găsească propriul drum către glorie. Christopher McDougall este autorului bestsellerului internațional Born to Run (Alfred A. Knopf, 2009) - tradus în limba română Născuți pentru a alerga (Preda Publishing, 2012) - vândut în peste trei milioane de exemplare. A fost corespondent de război pentru Associated Press și a scris despre războaiele din Rwanda și Angola. A fost de trei ori finalist în competiția Național Magazine Award și a scris pentru Esquire, The New York Times Magazine, Outside, Men’s Journal și New York Magazine. Astăzi scrie (și aleargă, înoată, se cățără și se târăște) printre fermele amish din Pennsylvania rurală, acolo unde locuiește. Fragment din volumul "Născuți eroi" de Christopher McDougall:   "America s-a văzut apoi nevoită să se retragă rușinos din Vietnam în timp ce Vietcongul triumfă în junglă, după care a fost dezgustată de un Jimmy Carter care nu doar că s-a bâlbâit nepermis în fața Ayatollahului Iranului în timpul crizei ostaticilor, dar a și leșinat la jumătatea traseului într-o cursă de alergare de zece kilometri. - Dacă te bagi, îl avertizase Jody Powell, secretarul de presă al Casei Albe, să faci pe dracu-n patru să o și termini. Mă rog... Nicio mirare, așadar, ca mantra „până la capăt" a lui Rocky Balboa a devenit mesajul anilor '70. Nu trebuie să câștigi, a declarat Armăsarul Italian; trebuie doar să rămâi în picioare. Era 1976 și o stea se aprinsese pe cer. În câțiva ani au apărut tot felul de evenimente bizare, de tip „Rămâi în Picioare": Iditarod și celebra să cursă de o mie opt sute de kilometri prin Alaska; Western States 100 în California, Ironman în Hawaii (cursa concepută, deloc întâmplător, de o mână de ofițeri de marină care luptaseră în Vietnam). La început, toate aceste evenimente au fost privite ca bătălia nebunilor; asta până când a apărut Julie Moss - o studentă de douăzeci și patru de ani care ne-a făcut să uităm de podium și câștigători și să ne întoarcem privirile spre eroii din spate. Televiziunile se întreceau acum în prim-planuri cu acești oameni obișnuiți care strângeau din dinți de durere dar mergeau „până la capăt". Una dintre marile atracții s-a dovedit a fi și creația lui Fred Lebow: Maratonul de la New York. Pe 4 iulie 1983, Lebow a revitalizat Cursa de Șase Zile și a transformat astfel un instructor obscur din Queens într-un erou național: Stu Mittleman. Cu cîțiva ani în urmă, pe când era în Boulder, Colorado pentru a-și petrece revelionul, Stu a vrut să vadă dacă poate alerga până pe vârful Muntelui Flagstaff  Nu era decât o urcare de trei kilometri, dar atunci când a ajuns în vârf omul nostru s-a simțit atât de energizat că a făcut stânga-mprejur și a luat-o la goană în jos. Nu s-a oprit decât în centrul orașului unde a intrat val-vârtej în magazinul de articole sportive al lui Frank Shorter. - Cum întru și eu la Maratonul de la Boston de anul acesta? a întrebat el. Nu intri, i s-a spus. Cursa e în mai puțin de patru luni și mai întâi trebuie să te califici terminând un alt maraton într-un timp imposibil: sub trei ore. Nicio problema. Două săptămâni mai târziu, Stu luă fața tuturor cu o medie de 3:56 pe kilometru pentru a termina San Diego's Mission Bay Marathon in 2:46. Era evident că are viteza berechet, dar pe măsură ce începea să experimenteze cu distanțe din ce în ce mai lungi, Stu a descoperit că adevăratul său talent este andurantă. În curând a ajuns să alerge un semimaraton pe zi, șapte zile pe săptămână, și să lase distanțele de Ironman în spate pentru a încerca o nouă aventură: o distanță dublă, adică aproape opt kilometri în apă, trei sute șaizeci pe bicicletă și optzeci (și ceva mărunțiș) în alergare.” Citește mai puțin...