Paul Claudiu Cotirlet este doctor în istorie, cu o teză ce privește politica intemațională din Balcani la Început de secol XX, lector al Colegiului Național de Apărare din București și membru al Societății Intemaționale de Istorie a Educatici Fizice și Sportului (ISHPES).
În plan profesional a urcat treptat în pozițiile de suport din cadrul Parlamentului României, începându-și activitatea încă de pe băncile facultății, din postura de consultant. A avut apoi un mandat de ministru secretar de stat și a coordonat Departamentul Identitate Națională din cadrul Ministerului Culturii și Identității Naționale. În momentul de față este consilier al vicepreședintelui Senatului României. Deși cunoscut ca sportul-rege, fotbalul a fost adesea contestat, considerat de mulți ca un sport de gentlemeni practicat de oameni fără cultură, opusul rugbiului. Acest sport a reușit să dezvolte o pasiune extrem de puțin întâlnită în istoria lumii, o pasiune pentru un sport. Poate Jocurile Olimpice să mai fi produs o asemenea pasiune, sau luptele cu gladiatori. Istoria zdruncinată a lumii a fost împletită cu istoria popoarelor. Istoria evenimențială a lumii ne-a arătat de-a lungul timpului că oamenii au judecat după vremuri și adeseori empiric. În ciudata istorie modernă a lumii, spun ciudată datorită zguduirilor filosofico-istorice, fotbalul a ocupat un loc aparte. Văzut de mulți ca un sport de relaxare, fotbalul a început să se dezvolte și să nască pasiuni îndelungate. Despre istoria fotbalului s-au scris importante tomuri, dar nu s-a analizat impactul sportului asupra popoarelor și a relațiilor dintre acestea. Relațiile dintre popoare se reliefează prin relațiile dintre state. Statele au nevoie de cooperare și colaborare, pe lângă diplomația clasică,în ultimii ani s-a dezvoltat o cooperare intensă în lumea sportului, pe care și analiștii relațiilor internaționale au denumit-o diplomație sportivă. Cartea lui Paul-Claudiu Cotirlet este o carte despre istoria diplomației sportive în Balcani. Este o cercetare necesară care lipsea din peisajul nostru științific. Însuși autorul ne subliniază că „în literatura română au fost scrise o serie de cărți ce tratează evenimente sportive, personalități din mediul sportiv, modalitățile de evoluție a sportului în România, dar lipsesc cu desăvârșire lucrările de referință cu privire la impactul mișcării sportive în general, și a celei fotbalistice în special, asupra politicii externe a statelor din Balcani". Această remarcă ne incită să citim cartea despre istoria zbuciumatei zone a Balcanilor din perspectiva istoriei sportului, a diplomației sportive și a istoriei mișcărilor sociale din perioada 1896-1933. - Fragment din Prefață
