Diplomatia culturala a Romaniei in perioada interbelica

Paradigmele lucrării aparțin disciplinei istoriei. Am evitat tentația de utilizare sau creare a unor modele teoretice care de regulă generalizează, trunchiază realitatea istorică relevată de documente înlocuind-o cu o realitate pe care teoreticienii o construiesc prin selectare pentru a corespunde modelului inițial, o tehnică cunoscută și detestată de istorici.
Citește tot rezumatul cărții Diplomatia culturala a Romaniei in perioada interbelica... [...] În perioada în care am făcut cercetarea (2006-2010) accesul în arhiva MAE era restrictiv chiar și pentru fondurile declasificate. Accesul era permis doar pe un culoar de 15 minute pe zi, sala de studiu fiind deschisă doar patru ore. Fotografierea digitală nu era permisă, fotocopierea documentelor fiind posibilă doar contra unei sume care prin cumulare făcea demersul prohibitiv pentru buzunarul unui cercetător. În aceste condiții, studierea unui singur fond de arhivă poate să dureze ani. Condiții de acces mai permisive precum în cazul arhivei ANIC (unde se află fondul Ministerului Propagandei), unde este permisă fotografierea digitală, coroborată (la modul ideal) cu existența unei echipe bine sudate de cercetători, ar rezolva multe probleme ale cercetării în domeniu. Pentru că pe parcursul existenței sale MPN (Ministerul Propagandei Naționale) nu a avut o arhivă proprie, în cadrul fondului MPN din cadrul ANIC se află documente aparținând diverselor organisme răspunzătoare într-un fel sau altul de propagandă internă și externă a României, de cenzura presei, coordonarea activităților de turism, expoziții în străinătate etc. pe parcursul anilor interbelici. Fondul MPN existent azi, arhivat pe baza fondurilor la rândul lor incomplete existente anterior, reflectă doar parțial activitatea Direcției Presei și ulterior a Ministerului Propagandei. Chiar incomplete și lacunare, aceste documente pot să ofere o imagine suficient de complexă și de veridică asupra modului în care era înțeleasă propaganda culturală (diplomația culturală în accepțiunea de azi) în perioada respectivă. Remarcele și recomandările din documentele arhivate aparțin timpului lor, unele însă sunt utile și practicienilor de azi. (Din Argument de Lucian Jora)   Citește mai puțin...