Așa este, în această lume sunt suferințe, unele inimaginabile, așa este, sunt oameni bolnavi; este durere, este disperare, este depresie… Dar fiind trist, fiind descurajat, vei contribui, fie și inconștient la sporirea acestei stări de lucruri, fiind cuprins de deznădejde, de durere, nu faci altceva decât să atragi răul, așa cum un magnet atrage pilitură de fier… Și prin asta permiți răului să se manifeste cu și mai multă intensitate… Așa încât, poate că un strop de veselie, nu ar dăuna nimănui, chiar dimpotriva… Aceasta este opinia mea, firește… Cine vrea să fie de acord, bine, cine nu vrea, iar bine… La toate posturile de radio și de televiziune precum și pe internet, se anunță că mai multe nave extraterestre se poziționaseră în jurul Pămantului și că stăteau acolo nemișcate… Dintr-un moment în altul, se aștepta ca acestea fie să bombardeze Pământul, fie să trimită niște aparate de zbor în care se se afle ființe nemaivăzute care, după un timp, îi vor lua prizonieri pe oameni… Între timp, lumea era îngrozită… Mulți oameni ieșiseră pe străzi, într-o debandadă de nedescris… Sirenele urlau, mașinile claxonau, oamenii țipau, animalele erau zăpăcite, erau atât de zăpăcite, încât vorbeau limbi străine… Astfel câinii croncăneau, pisicile guitău, ciorile orăcăiau, broaștele lătrau, găinile miorlăiau, porcii mugeau, vacile cotcodăceau… Toți erau înspăimântați și priveau cu groază navele extraterestre care stăteau nemișcate pe cer… În zadar se solicitase populației să rămână calmă… Oamenii se ciocneau unii cu alții, se loveau, strigau… O isterie generală cuprinse mulțimea aceea de oameni !… Și peste exact cinci minute, din farfuriile zburătoare au fost aruncate nenumărate lăzi, care, atunci când se izbeau de pământ, se spărgeau și din acele lăzi sparte se răspândeau peste tot… bani ! Erau nenumărate bancnote și nenumărate monede ! Mulțimea de oameni privea stupefiață la lăzile acelea sparte și la banii răspândiți peste tot… Apoi, oamenii aceia uimiți s-au repezit să adune banii… (Constantin M.N.
Borcia)