Cartea cuprinde o consemnare panoramică a unei industrii, descriind inițiativa profetică a unei ere în care eforturile minuțioase a generații de oameni de știință și ingineri au transformat în cele din urmă industria roboticii într-unul dintre pilonii marii puteri chinezești, promovând „Made în China” spre „producția inteligentă”.
Robotul chinezesc” este povestea fascinantă a dezvoltării industriei robotice a Chinei, care se desfășoară în paralel cu creșterea economică. Viziunea Chinei redă o perspectivă unică asupra evoluției societății din punct de vedere politic, economic și strategic. Sunt prezentate analize și idei profunde cu privire la producția inteligentă – acest domeniu al tehnologiei înalte care atrage atenția întregii lumi – într-o nouă era a reformei și deschiderii Chinei, punând accentul pe strategie și etică științifică, și având multe puncte de vedere frontaliere despre probleme cu care se vor confrunta oamenii în viitor. Cartea este o descriere obiectivă a contribuției de până acum a cercetătorilor chinezi și dezvăluie pentru prima dată detalii-cheie despre înființarea brandului Xinsong, cu poveștile fiecărui personaj central, care sunt nu numai despre frustrări și succes, ci sunt și lecții învățate de acești oameni inventivi, oferind o îndrumare și sugestii pentru cei care doresc să le urmeze pașii, inspirând și alți antreprenori și spirite inovatoare. Instituțiile de cercetare științifică au înființat, în același timp cu Xinsong, numeroase alte firme, însă mare parte dintre acestea au eșuat. De ce Xinsong poate să se mențină și să aibă succes? Fondatorii ei și-au asumat speranțele întregii națiuni, dând dovadă de o tărie de neclintit în obținerea rezultatelor remarcabile în tehnologia de vârf a robotului. Progresul s-a datorat sârguinței și geniului unor oameni cu viziune. În cei 15 ani de activitate, Xinsong China a fost martora ridicării industriei robotice chineze și a înregistrat adevărate miracole în industria producătoare. Fragment din romanul "Robotul chinezesc" de Wang Hongpeng și Mă Na: "„Robot” își are originea în mintea unui scriitor. În 1920, un scriitor ceh pe nume Karel Capek crea piesă de teatru science-fiction „Roboții Universali Rossum”. Povestea spune că firma Roboții Universali Rossum producea un tip de mașinărie de lucru pe nume „Robota”, care în cehă înseamnă rob, asemănător omului, cu înfățișare și corp umanoide, însă lipsită de gândire și de suflet, fiind capabilă doar de a face aceeași muncă fizică zi de zi. Mai apoi, cu ajutorul oamenilor, în „Robota” se nasc treptat sentimente, având cu timpul un suflet de sine stătător, ceea ce îl face să devină cealaltă „umanitate” creată de om. Povestea evoluează, „Robota” începe să fie nemulțumit de poziția lui, ridică armele și înfrânge complet omenirea, până aproape de dispariție, apoi preia conducerea lumii. Karel Capek începe tot de la crearea unui „Robota” ajutor al omului, care devine apoi un atacator al omenirii. Numai că „Robota” nu se poate reproduce. Însă, într-un ultim moment de disperare, o pereche de „Robotă”, formată dintr-un el și o ea, ajutați de un simpatizant al umanității, ajung să nutrească sentimente de iubire. Și astfel apar un Adam și o Eva din neamul roboților! Lumea roboților a continuat, pe Pământ apărând o „nouă versiune a omenirii”. Odată pusă pe scena din Praga, această piesă neobișnuită a făcut senzație, răvăsind în scurt timp toată lumea occidentală. De ce a produs un efect senzațional atât de puternic? Cea de-a doua revoluție industrială, deși a ridicat mult productivitatea muncii, pe de altă parte, a transformat muncitorii în roboți vii sau în sclavi cu ritm de roboți. La sfârșitul anilor ‘70, mulți chinezi au văzut comedia „Timpuri noi”, în care juca Charlie Chaplin, film care reflectă în mod realist soarta tragică a muncitorilor din industrie la vremea respectivă. Karel Capek folosea „Robota” ca forță de muncă, înlocuind omul la munca grea și repetitivă prin mijloace mecanice. Spera să rezolve astfel problemele societății, venind în întâmpinarea dorințelor arzătoare ale lucrătorilor industriali de la vremea respectivă, de a scăpa de „sclavia mașinii”, și a sentimentului de revoltă împotriva producției industriale la scară largă. În această perioadă a apărut „Robota”, stârnind ecouri largi în lumea întreagă. „Robota” s-a tradus în engleză „Robot”, devenind ulterior denumirea comună pentru roboți. Încă de la apariția cuvântului, deși acesta există numai în operele literare și artistice, roboții au lăsat publicului exclusiv imaginea de rol negativ. Erau de-o violență feroce, greu de controlat, nutreau gândul de a răsturna conducerea omenirii și de a submina lumea. Până când un american de origine rusă le-a stabilit acestor roboți nelegiuiți cele trei legi, și de abia atunci situația s-a schimbat. Este vorba despre renumitul scriitor american de science-fiction, Isaac Asimov. În 1941, în povestirea științifico-fantastică „Fuga în cerc”, Asimov formula celebrele „Trei legi ale roboticii”: Un robot nu are voie să pricinuiască vreun rău unei ființe umane sau, prin neintervenție, să permită ca unei ființe omenești să i se facă un rău. Un robot trebuie să se supună ordinelor date de către o ființă umană, atât timp cât ele nu intră în contradicție cu Legea 1. Un robot trebuie să-și protejeze propria existență, atât timp cât acest lucru nu intră în contradicție cu Legea 1 sau Legea 2. Despre aceastea vorbea profesorul Qu Daokui, întrebându-se dacă lupta dintre cei doi roboți, american și japonez, nu contravine „Celor trei legi ale roboticii”. Isaac Asimov a devenit faimos în SUA ca scriitor de sciencefiction și promotor al științei tocmai pentru că a creat o serie de povesti SF bazate pe „cele trei legi”. Dintre acestea, unele au fost ecranizate la Hollywood, construind o lume a viitorului în care între oameni și roboți nu lipsesc contradicțiile, însă conviețuiesc pașnic. Deși putem spune că „cele trei reguli” ale lui Asimov au o nuanță idealistă, totuși până azi ele sunt numite „piatra de temelie a roboticii moderne”, devenind principiile de bază și linia de urmat a oamenilor de știință în cercetarea și dezvoltarea roboticii. Asimov este considerat de altfel „părintele lui Robot”. Scriitorul și-a dorit să vadă în timpul vieții sale, cu propriii ochi, regatul roboților plăsmuit sub condeiul lui, imaginarul devenit realitate, iar toate acestea chiar s-au întâmplat. În 1954, americanii dezvoltau cu succes primul robot programabil din lume, care putea substitui omul în munca fizică dificilă și în activitățile periculoase. A devenit popular mai întâi în America, deschizând o nouă era a roboticii. „Robot” era astfel una dintre cele mai mărețe invenții ale omenirii din secolul XX. După câte se pare, cele mai mari lucrări de pionierat ale umanității își au începuturile de cele mai multe ori în imaginar, iar literatura este leagănul științei. În fapt, în istoria civilizației omenirii de câteva milenii, încă de la invenția primelor unelte, oamenii au avut o dorință de nestăvilit că, prin invenție și creație, să se remodeleze, să se cunoască, să se depășească, pentru a desăvârși lucruri pe care nu le poate face. Așa au luat ființa roboții. În China antică au existat numeroși cercetători remarcabili, inventatori și meșteșugari pricepuți care au creat roboți cu trăsături umane sau caracteristici animale, devenind predecesorii roboților moderni. Potrivit consemnărilor istorice, în epoca Zhou de Apus, un meșteșugar talentat pe nume Yan Shi a făcut din piele de animal, lemn, rășină, vopsea și alte materiale un mecanism în formă de om care putea să cânte și să danseze. În perioada Primăverii și Toamnei, celebrul dulgher Lu Ban a meșteșugit o pasăre din lemn care putea zbura în aer „trei zile fără să coboare”. În timpul celor Trei Regate, Zhu Geliang a inventat „bivolul de lemn și calul mobil” cu care se transportau provizii pentru armată în timpul luptelor. Aceste invenții au concentrat înțelepciunea și istețimea poporului muncitor chinez, ele fiind și primele forme ale robotului. Omenirea a intrat în secolul XXI, inaugurând noi teritorii în dezvoltarea noilor științe. Dezvoltarea rapidă a tehnologiei înalte precum robotică, imprimantă 3D, tehnologia cloud, cogniția, calculul cuantic, big data, nanomaterialele, grafenul ș.a. stimulează societatea umană să avanseze rapid spre o eră a inteligenței. Având ca reprezentant robotul, inteligența artificială va deveni, fără îndoială, o platformă importantă și un apogeu al societății inteligente din viitor. În plus, aceasta tocmai schimbă subversiv și subtil modul de producție, stilul de viață al oamenilor, precum și forme de dezvoltare în diferite domenii, căci valul unei noi revoluții științifice și tehnologie deja a sosit. Deși Summitul internațional al roboților industriali, desfășurat în China, la Shanghai, s-a încheiat, au rămas totuși probleme și întrebări fără răspuns. Valurile stârnite de „invitația la duel” dintre Mark II și Kurataș sunt încă în fierbere și cu greu pot fi domolite. Domnul Kuratas din Japonia la început a păstrat tăcerea, însă mai apoi nu a mai putut efectiv să se abțină, căci adversarul îl provoca, iar internauții puneau paie pe foc, ironizându-l. Așa că, după ce a ezitat o vreme, a fost forțat să răspundă: „Sunt de acord să ne duelăm! Însă nu ne vom lupta cu arme, ci corp la corp.” Domnul Kuratas nu se lasă mai prejos și își face apariția cu steagul Soarelui Răsare pe umeri. Astfel, părțile își dau întâlnire peste un an, la o anume dată și loc, pentru o luptă pe viață și pe moarte. „Tobele răsună de parcă ar fi tunete”. „Duelul secolului” dintre cei doi roboți stârnește din nou dezbaterile opiniei publice, fanii fac presupoziții, dezbat înfocați, mass-media ia parte în permanență, totul transformându-se în scurt timp într-o dezbatere aprinsă cu caracter mondial. În același timp, numeroși internauți chinezi se întreabă: Dar roboții noștri chinezești? Unde sunt ei? Unii sperau să apară roboții chinezești împărțind pumni și picioare, alții erau de părere că roboții lor nu ar trebui să ia parte la conflict, sau unii doreau să le fie arbitri ori să stabilească un regulament, ceva de genul. Erau și oameni care susțineau că robotul chinez trebuie să vină să-i despartă și să-i împace, căci pacea este prețioasă! Chiar așa, robotule chinez, unde ești?"
