Mijloace juridice de conservare a patrimoniului debitorului. Acțiunea revocatorie, acțiunea oblică, acțiunea directă analizează aceste trei instituții de drept civil ce au determinat de-a lungul timpului discuții controversate atât în plan teoretic, cât și jurisprudențial.
În acest demers, caracterul lor eterogen și controversat a permis atât abordări pluridisciplinare, din perspectiva dreptului privat material (civil și comercial) și procesual civil, cât și o analiză critică a noilor Coduri civil și de procedura civilă. În primele două capitole sunt prezentate aspecte referitoare, pe de o parte, la noțiunea de garanție comună a creditorilor (gajul general al creditorilor chirografari asupra patrimoniului debitorului) și, pe de altă parte, la măsurile asigurătorii și conservatorii, fiind comparate dispozițiile în materie ale noului și ale vechiului Cod civil, respectiv de procedură civilă. În următoarele trei capitole sunt analizate acțiunea revocatorie, acțiunea oblică și acțiunea directă. Ca elemente inedite, menționăm prezentarea noului concept juridic de excepție pauliană, consacrată de lege lată în art. 369 alin. (4) noul C. civ., sau a naturii juridice, a condițiilor de exercitare și a efectelor juridice ale acțiunii revocatorii colective din dreptul insolvenței. De asemenea, pe lângă cele trei acțiuni directe clasice (acțiunea mandantului contra submandătarului, acțiunea locatorului contra sublocatarului și acțiunea subantreprenorului contra beneficiarului antreprizei de construcții), sunt identificate și descrise caracterele juridice ale altor asemenea acțiuni (acțiunea directă în materia asigurărilor, acțiunea directă a utilizatorului din contractul de leasing contra furnizorului bunului sau bunurilor ce i-au fost date în leasing de către finanțator, acțiunea directă a salariatului temporar împotriva utilizatorului de muncă temporară, acțiunea directă a beneficiarului final împotriva producătorului pentru pagubele generate de produsele cu defecte de fabricație și acțiunea beneficiarului împotriva promitentului unei stipulații pentru altul). Ultimul capitol conține concluzii rezultate în urma unei analize critice a noului Cod civil român comparativ cu Coduri civile recent intrate în vigoare (cum ar fi Codul civil al Provinciei Québec) sau cu proiecte de reforma care s-au metamorfozat de curând în lege lată (Ordonanța nr. 2016-131 din 10 februarie 2016 privind reforma în domeniul dreptului contractelor, regimului general și probei obligațiilor din Franța). Prin modalitatea de prezentare a informației, prin exemplele din jurisprudență, precum și prin propunerile avansate de autor la unele dintre problemele apărute în practică, lucrarea Mijloace juridice de conservare a patrimoniului debitorului. Acțiunea revocatorie, acțiunea oblică, acțiunea directă reprezintă un instrument util în special practicienilor.
