Istorii secrete Vol. 36: Capitalele romanilor si ale tinuturilor ramanesti

Capitalele românilor și ale ținuturilor românești - Boerescu Dan-Silviu În ciuda unor tentative din secolul al XVI-lea (între care cea a lui Mihai Viteazul, care a realizat, pentru scurt timp, o „uniune personală”), între perioada daco-getă a regilor antici Burebista și Decebal și Marea Unire din 1918, românii și strămoșii acestora au fost teribil de divizați vreme de aproape două milenii.
Citește tot rezumatul cărții Istorii secrete Vol. 36: Capitalele romanilor si ale tinuturilor ramanesti... Prinși la mijloc între interesele diferitelor Imperii, dar și lăsându-se, uneori, pradă unor interese mărunte, ei au trăit între hotarele mai multor formațiuni statale (cnezate, voievodate, ducate, principate etc.), toate aceste „Țări” având evoluții contradictorii și, adesea, ajungând să se lupte între ele fratricid pentru supremația regională. În acest context mai mereu însângerat, între Sarmizegetusa antică și Bucureștiul modern au existat o sumedenie de „capitale” mai mici sau mai mari, de „reședințe domnești” sau religioase gata să se devoreze – canibal – între ele. Istoria capitalelor ținuturilor românești istorice este bântuită, în fapt, de o succesiune de tragedii și situații imposibile… Înaintea românilor – dacii și românii: Sarmizegetusa Regia și Sarmizegetusa Ulpia Traiană Câmpulung Muscel – de la cetatea lui Negru-Vodă la Bulevardul „Pardon” și Grădina „Merci” Curtea de Argeș, epopeea unei unguroaice aprige din vechime, Doamnă Clara, și Necropola Regală modernă Târgoviște – orașul fascinat și, totodată, îngrozit de Vlad Țepeș București, de la micuța Cetate a Dâmboviței la Capitala Regatului României, confruntată cu flagelul damelor cu „condicuța” Baia, avanpostul catolicismului în Moldova și orașul celor patru iarmaroace ale lui Alexandru Lăpușneanu Peregrinările domnitorilor moldoveni pe la reședințele lor din Siret, Rădăuți, Vaslui, Piatra Neamț, Roman, Hârlău Suceava, adică fuga unui domnitor de influență castratoare a mamei sale Iași sau cum fosta capitală a Moldovei devine „capitala de rezervă” a Regatului României în timpul Primului Război Mondial Cernăuți, al treilea oraș al României interbelice și… cel mai frumos! Chișinău – de la o mică obște monahicească la reședința de gubernie deznaționalizată Timișoara, reședința Banatului și… fosta capitală a Ungariei (!) Clujul, deloc un oraș „închis”! Alba Iulia – jalonul istoric al reîntregirii succesive a României Citește mai puțin...