Scopul acestui volum este de a evidenția modalitățile diverse în care Revoluția de Timișoara a fost receptată în context intern și internațional. Erorile media consemnate au făcut ca asupra acestei mișcări de protest, excepțională prin faptul că a deschis calea spre schimbarea de regim în România, să plutească umbre și îndoieli.
Acestea nu țin însă de esența fenomenului revoluționar, ci de expunerea mediatică a unor întâmplări. În 1989, canalele media, în special televiziunea, se aflau într-un proces de schimbări profunde. Criza survenită în managementul deficitar al informației a contribuit la o și mai mare scădere a încrederii publicului în capacitatea mass-media de a reflecta corect realitatea, în contextul intensificării concurenței și al expansiunii divertismentului. În acest context, (re)căderea în capcana senzaționalului era inevitabilă. - Autorul
