Senzația este extraordinară, momentul este pe vecie capturat în sufletul meu ca fiind primul spectacol pe o scenă cu un public numeros, aplaudând! - Rose Un roman fantasy pentru adolescenți, cu subiect amplasat în Anglia.
Eroina, Rose Nort, visează să intre la Universitatea de Teatru și Dans. Aici descoperă că cei doi copii ai rectorului, Alisha și Luke, sunt chiar prietenii împreună cu care a crescut la orfelinat și pe care i-a căutat mereu de când ei au fost adoptați. De la început, Rose se confruntă cu mici întâmplări misterioase, pe care nu le înțelege (inclusiv propriile puteri magice), iar clădirea universității se dovedește a fi locul în care studiau în trecut vrăjitorii. Încetul cu încetul, fata află că face parte, fără să fi vrut, dintr-o grupare de magie rea, în timp ce gemenii au puteri de magie bună, de aceea, povestea ei de iubire cu Luke nu pare posibilă, dar finalul se dovedește a fi neașteptat! Fragment din romanul "Rose Nort" de Ionela Raluca Barbu: "Stau liniștită în ploaie, de parcă-mi aparține. Întind mâinile în sus și încep să mă învârt, să alerg, să dansez. Mă opresc pentru un moment uitându-mă la Connor, care încuviințează din cap. Nu se uită în ochii mei, se uită la obrazul meu. Instinctiv, duc mâna la el. Începe să strălucească, într-un semn rotund. Connor face ochii mari și se uită la Molly, care e foarte speriată acum. Mă uit spre cer și îmi mângâi ușor obrazul. - Opriți-vă... acum! Las capul în jos, luând mâna de pe obraz. Ploaia, tunetele și fulgerele încep încet-încet să se potolească. Connor și Molly se uită uluiți la mine. Chiar eu am făcut asta?! Asta era planul lui Connor? Să repet ce-am făcut în vis? - Ai reușit. Ai reușit… Connor avea dreptate, șoptește Molly. Îmi ridic privirea mirată, mă uit spre cer, văd luna și zâmbesc. Mă uit la Molly și la Connor și începem să râdem zgomotos. - Nici mie nu-mi vine să cred. Ai puterea asta? - Controlezi forțele naturii..., spune Connor. - Nu știu... - Nu știi? A fost suficient ce-am văzut. Pentru mine a fost suficient, adaugă Molly. - A funcționat planul meu, zâmbește Connor triumfător, iarăși. E clar, trebuie să te simți în pericol sau să fii nervoasă. - M-ai enervat tare, Connor. - Nu știu ce să zic. Am făcut cum am crezut. Acum... - Ce? - Luke e de vină. - Adică? - Păi, el m-a ajutat... a făcut ce-a făcut, nu? - Connor... nu iar! Pentru un moment, am crezut că Luke a luat legătura cu Connor, spunându-i despre mine, povestindu-i..., dar iarăși: entuziasm prea mare, durerea prea mare."
