Seria Căsătorii neașteptate Cu înfățișarea lui de star de la Hollywood, Carter Billings ar putea avea orice femeie dorește. Și totuși, odată ce și-a anunțat candidatura pentru postul de guvernator al statului California, trebuie să se așeze la casa lui și să-și creeze o imagine de familist.
Eliza, femeia pe care o adora în secret, reprezintă un amestec minunat de pasiune și istețime ce poate satisfice așteptările lui de la o soție, dar, din păcate, nu este interesată să devină doamna Billings. Ba chiar abia suportă să stea în aceeași încăpere cu el, iar interacțiunea dintre ei dă mereu naștere la scântei. Pentru Eliza Havens, este mult mai ușor să-l îndepărteze pe Carter decât să dea frâu liber dorinței. Deși își câștigă traiul dintr-o afacere ce implică să le găsească oamenilor perechea, propria căsătorie nu este ceva ce ea să ia în calcul, căci secretele pe care le ascunde sunt prea periculoase pentru a-și permite să se apropie de cineva. Când trecutul începe să îi amenințe viitorul, Elizei nu îi rămâne decât să accepte soluția lui Carter. Dar poate o căsătorie de conveniență să se dovedească o iubire pentru o viață? Fragment din cartea "Măritată până luni" de Catherine Bybee "- Am studiat și am căutat foști candidați aflați în situații similare. În afară de a aștepta încă patru ani, nu-mi rămâne decât să fac ceva drastic, ca să atrag atenția presei asupra alegerilor. - Cum vei face asta? - Este simplu. Vor un familist. Eliza se foi pe pat. - Vei scoate din senin o familie? El râse în timp ce ochii săi albaștri îi fixară pe ai ei. - Nu. Mă voi căsători. Zâmbetul ei pieri. „Cu Kathleen? Nu s-au despărțit?" - E o măsură extremă, așa? - Nu cred. Căsătoria rezolvă imaginea băiatului care pornește scandaluri și lupte într-un bar. Este soluția tuturor problemelor mele. Probabil că așa era, dar stomacului ei nu îi plăcea. Înghiți cu greutate. - Presupun. - Ești de acord? - Tu ești politicianul, Carter. Tu cunoști pulsul votanților mult mai bine decât mine. Cred că atâta timp cât Kathleen e de acord... - Kathleen? Privirea lui confuză era aproape amuzantă. - Cine altcineva? Probabil avea o listă inițială cu femei dornice să devină ,,doamna Billings". - Tu! Eliza sări în picioare, poșeta căzându-i pe jos. - Eu? Ești nebun? - Înainte de a spune nu... - Nu! - Ascultă-mă. - Nu! Trebuia să iasă din cameră. Trebuia să iasă din hotel. Eliza își luă pălăria și trânti pe cap. Carter se ridică și o opri în timp ce ea se întindea să își ia poșeta. El o prinse de mână, dar ea o retrase de parcă ar fi înțepat-o. - Ascultă, Eliza, ești pe jumătate vinovată că sunt în încurcătura asta. - Hei, strigă ea, lovindu-l în piept cu prețul unei unghii rupte. Nu eu te-am invitat la bar și cu siguranță nu ți-am sugerat să te iei la bătaie. Așa că nu mă învinovăți pentru asta. - Ce era cu faza aia cum că sunt un bărbat onorabil?"
