Această carte în felui ei unica reprezintă o reflecție profundă asupra dreptății și a gardianului ei social, care este justiția. Ea oglindește totodată relația specială pe care o are autorul cu acest subiect.
Studiul său sistematic ca autodidact și cercetările sale laborioase, care s-au combinat cu unele experiențe spirituale ce au fost aprofundate prin practica Hatha Yoga, Kundalini Yoga, dar și Tantra Yoga, au făcut din Gregorian Bivolaru depozitarul unei cunoașteri aproape enciclopedice, care uneori a depășit cu mult granițele științelor orientale din domeniul sistemului Yoga. Calea sa în viață, ce a fost presărată cu descoperiri de tot felul și chiar cu unele realizări spirituale extraordinare, s-a întretăiat însă adeseori, într-un mod violent, cu calea cea strâmbă a dreptății omenești și a justițiel corupte din România. Rezultatele nu au fost întotdeauna cele mai fericite pentru el. Experiențele repetate cu care s-a confruntat în închisorile comuniste, precum și experiența sa dramatică inevitabilă cu sistemul de justiție ticăloșit din România comunistă și apoi cu acela din România capitalismului sălbatic au scos la iveală, în locul traumelor pe care toate aceste nedreptăți și injustiții le provoacă în mod obișnuit, doar o mare înțelepciune practică ce s-a concretizat și într-o colecție de aforisme care îl înalță în mod evident, mai ales pe cititorul avizat, cu mult deasupra tumultului vieții cotidiene, chiar dacă toate acestea pleacă din măruntaiele unei vieți. Scriind aceste aforisme pertinente despre justiție, autorul nu face în fond altceva decât să proiecteze, întocmai precum un sui generis reflector, un fascicul de lumină clară într-un domeniu ce este mai ales acum căzut în desuetudine și obscuritate, societate așa cum este actualmente cea românească. Multe dintre aceste aforisme reprezintă o veritabilă radiografie, surprinzător de precisă și în același timp subtil nuanțată - așa cum limbajul simbolic permite - a sistemului judiciar din România.
