O sursă puternică de geneză a stărilor emoționale este (alături de teamă de detecție) și conflictul care apare în plan cognitiv în procesul deciziei asupra răspunsului, între domeniul datelor de cunoaștere care fundamentează situația adevărată și domeniul datelor intenționale care fundamentează minciuna.
Disimularea adevărului făcută în mod conștient necesită un efort voluntar, care declanșează stări emoționale ușor decelabile în parametrii psihofiziologici. Dacă negarea adevărului este posibilă în planul verbal al dialogului (în cursul interogatoriului libertatea de conștiință nefiind limitată în vreun fel) acest lucru nu este posibil în planul reacțiilor neurovegetative, unde conflictul se încarcă de semnificații, instanța corticală conducând, prin structurile subordonate centrilor sistemului vegetativ, către dezechilibrări și reechilibrări succesive cu caracter adaptativ situației de pericol percepută de suspectul rezonabil. Autori: Tudorel Butoi-Severin, Ioana Teodora Butoi
