În Sfânta Evanghelie după Luca aflăm că, la vârsta de doisprezece ani, Iisus a petrecut trei zile în Templu, în mijlocul învățaților Templului, ascultându-i și răspunzând cu o mare ușurință la întrebările lor.
"Și toți care îl auzeau se minunau de priceperea și de răspunsurile Lui pline de adevăr care îi erau inspirate de DUMNEZEU" (2,47). Ce a discutat atunci Iisus, nu aflăm. Dar de atunci gândurile oamenilor revin tot mereu la întrebarea: oare ce să putut întâmpla în acele zile? Astfel se întreabă și pastorul evanghelic Hermann Luger (mort în 1947), într-o mică lucrare (Biblia și Noua Revelație): "Ce a putut spune Iisus cel de doisprezece ani învățaților din Templu, încât a stat cu ei de vorbă timp de trei zile?" Pentru toți cei care îl iubesc pe Iisus și vor să afle amănunte despre copilăria și tinerețea Lui, a fost oferită această revelație. Ea a luat naștere într-o vreme când materialismul dialectic își serba primele triumfuri. În timp ce inimile se uscau sub arșița pustiitoare a idelor care-l negau pe Cristos, într-un loc retras și liniștit, un suflet simplu și iubitor de DUMNEZEU l-a întâlnit în focarul cel viu al inimii sale pe Iisus. Binecuvântatul era misticul Jakob Lorber din Graz. Ca și în cazul profeților Vechiului Testament, prin el a vorbit Spiritul atotputernic al lui DUMNEZEU, pe care el l-a simțit și l-a auzit ca pe o tainică voce interioară.
