Sub pretextul iubirii

 Aratos și charismatic, Lucky Tyler este un rebel înnăscut, atrăgând necazurile — și femeile — ca un magnet. Dar într-o seară, când se ia la harță cu doi bătăuși pentru a proteja onoarea unei necunoscute, Lucky descoperă că viața i se poate complica într-o secundă.
Citește tot rezumatul cărții Sub pretextul iubirii... După o noapte de vis petrecută împreună, urmează o dimineață de coșmar. Lucky se trezește singur, iar acasă îl așteaptă vești cum nu se poate mai proaste: un incendiu a mistuit o bună parte din utilajele companiei de foraj Tyler, iar anchetatorii îl suspectează chiar pe el, bănuindu-l că ar încerca să facă rost de bani din asigurare. Acum, misterioasă femeie devine mai mult decât obiectul obsesiei lui. Este singura care îl poate salva, oferindu-i un alibi. Cu sufletul sfâșiat între chin și extaz, Devon Haines se luptă cu propriii demoni, încercând în zadar să scape de amintirea clipelor fierbinți petrecute alături de necunoscutul care i-a furat inima. Când bărbatul îi dă de urmă, ea se trezește pusă în fața celei mai dificile alegeri din viața ei. Să-l ajute ar însemna să-și dezvăluie cele mai ascunse secrete, dar un refuz i-ar pune în primejdie pe el și pe toți ai lui. Oricare i-ar fi decizia, Devon risca să-l piardă pentru totdeauna.  Fragment din cartea „Sub pretextul iubirii" de Sandra Brown „Șeriful își plimbă un băț de chibrit dintr-un colț al gurii în altul și s-a uitat în sus spre Lucky, privindu-l pe sub borul larg al pălăriei sale Stetson. - Ei, cum de te-ai apucat să le faci așa ceva băieților ăstora, ai? -Trebuia să-mi dau seama că eu o să pic de vinovat, a mârâit Lucky, în vreme ce își trecea degetele prin părul des, dându-l la o parte de pe frunte. Șeriful a arătat spre abdomenul lui Lucky. - Ești rănit? Abia atunci tânărul și-a dat seama că avea cămașa sfâșiată, de-a latul ei deschizându-se o tăietură cu marginile atârnând. Cuțitul lui Jack Ed trasase un arc subțire, roșiatic, care îi traversă abdomenul. - Sunt bine. - Ai nevoie de o ambulanță? - Nu, Doamne ferește! Și-a șters dară de sânge cu cămașă ruptă. - Apucă-te să cureți mizeria asta, i-a ordonat șeriful adjunctului care îl însoțea. Întorcându-se către Lucky, a întrebat: - Ce s-a întâmplat? - Ăștia doi se dădeau la ea, iar ei nu i-a surâs ideea. Bush a privit spre femeia care stătea în apropiere, spumegând în tăcere. Mai devreme încercase să plece, dar fusese sfătuită să rămână pe loc până când șeriful va avea răgazul să-i pună câteva întrebări. - Sunteți bine, doamnă? Șeriful se uită îngrijorat la buza ei. Era ușor umflată, dar nu mai sângera. În ciuda mărimii nenaturale, gura ei era strânsă într-o grimasă subțire. - Sunt absolut în regulă. Eram și mai în regulă până când Sir Galahad, aici de față, a hotărât de capul lui că e cazul să se bage. - Scuze, a izbucnit Lucky. Credeam că te ajut. - Că mă ajuți? Asta numești tu ajutor?  Ea desfăcut larg brațele pentru a arăta pagubele produse în jur. -Tot ce ai făcut a fost să stămești o hărmălaie inutilă. - Așa-i, Lucky? a întrebat șeriful. Cu ochii la femeie, abia stăpânindu-și nervii, Lucky răspuns: - Întreabă-i pe martori. Șeriful i-a luat la întrebări metodic pe cei care fuseseră de față. Toți au murmurat, aprobând versiunea lui Lucky cu privire la cele întâmplate. Femeia aruncat fiecăruia o privire disprețuitoare. - Acum pot să plec? l-a întrebat ea pe șerif. - Cum de v-ați spart buza, doamnă? - Gorila asta m-a lovit, a spus ea, făcând un semn cu spre Little Alvin și confirmând astfel povestea lui Lucky în legătură cu rănirea ei. - Ce treabă aveați pe aici? - Pe ei nu i-ați întrebat ce căuta aici, a ripostat ea, arătând către bărbații din jur. - Eu știu ce căuta ei aici, a replicat Bush. Deci? - Beam o bere, a răspuns ea scurt. - Nu i-ați ațâțăt pe bărbații ăștia, nu-i așa? Știți dumneavoastră, ceva de genul făcut cu ochiul, flirt? Ea a considerat întrebarea nedemnă de un răspuns și s-a mulțumit să îl privească fix pe șerif, disprețuindu-l fățiș pentru că a îndrăznit să sugereze măcar așa ceva." Citește mai puțin...