Dragoste și poezie. 1889 ale lui pentru mine, ale mele pentru dânsul. Viața poetei - Veronica Micle Veronica Micle a fost una dintre primele poete ale românilor, publicând în prestigioasa revistă „Convorbiri literare“ a Societății „Junimea“.
Poeziile ei au încântat publicul prin simplitate, sinceritatea emoției și sensibilitatea faptului trăit, o poezie întoarsă spre interior, spre ceea ce simțea. Versurile Veronicăi Micle și ale lui Eminescu, completate de confesiunile acesteia din „Albumul“ alcătuit de poetă și descoperit în 1889, la Mănăstirea Văratec, un „jurnal intim“, cum este apreciat de Augustin Z. N. Pop, pun în lumină personalitatea, psihologia autoarei și amănunte din viața acesteia. Biografia realizată de Octav Mînar în 1905 vine să întregească imaginea poetei, să „tălmăcească“ viața Veronicăi Micle și îngemănarea celor două destine, al său și al lui Mihai Eminescu, în plan artistic și uman. În această ediție, biografia autoarei este îmbogățită de imagini și nuanțată de unele adnotări, cuprinzând rodul cercetărilor de istorie literară realizate în deceniile care au urmat. Cei doi poeți se întâlnesc într-un dialog al iubirii, într-o îngemănare care s-a prelungit în eternitate, dovadă că dincolo de admirația și atracția reciprocă, existau afinități afective, de cultură, de viață, care i-au legat pentru totdeauna într-una dintre cele mai frumoase povești de iubire, chiar dacă aceasta nu s-a împlinit în plan uman printr-o căsătorie.
Dragoste si poezie
