Libertatea moralei

Prin chiar obârșia ei, această carte este rodul unui dialog. Nu, nu de genul „dialogurilor ecumenice” din zilele noastre, în cadrul cărora se confruntă și se dezbat teze teoretice ale diferitelor „confesiuni” creștine.
Citește tot rezumatul cărții Libertatea moralei... Aici dialogul este o chestiune personală, o dialectică a tuturor aspectelor vieții personale: pe de o parte, Ortodoxia eclezială (teologia și spiritualitatea Bisericii nedespărțite și reminescențele ei în Tradiția răsăriteană) formează rădăcinile mele vitale, legătura-mi de viață cu evlavia și riturile religioase ale poporului care m-a plămădit. Pe de altă parte, teologia Apusului cu consecințele ei concrete, sociale, culturale și politice, este preponderent modul meu de viață actual, oriunde m-aș afla, fie în Grecia, fie în Europa, fie pe alte meleaguri. Din moment ce sunt membru al societății contemporane de consum (indiferent de orientarea acesteia), diferența teologică dintre Ortodoxie și Occident nu este o problemă teoretică, nici un motiv de a-i contesta pe romano-catolici și pe protestanți. Ea este o cercetare chinuitoare a greșelilor teologice care au dus la impasul concret al civilizației noastre tehnologice, sau al societății noastre de consum: civilizație și societate ce sunt de-acum comune Apusului și Răsăritului. Dar ea mai este și căutarea răspunsurilor vitale care ar putea feri Ortodoxia eclezială de acest greu impas.   De aceea cititorul trebuie să știe de la bun început ca atunci când, în paginile următoare, fac critica teologiei occidentale, aceasta nu înseamnă că opun un adevăr peste care m-am înstăpânit, unei greșeli ce s-ar găsi în afară și în fața mea. Eu însumi, grec ortodox contemporan, sunt deopotrivă adevăr și greșeala: reprezint această paradoxală dăinuire istorică a Ortodoxiei într-o lume furios occidentalizată. Iar atitudinea mea critică față de Occident (față de occidentalul care sunt) nu face decât să pună în lumină convingerea mea că adevărul și viața Bisericii nedespărțite a primelor opt veacuri pot fi, chiar și azi, dospeală salvatoare în aluatul inert al lumii. (Christos Yannaras) Citește mai puțin...