Aceste istorii de viață îi frapează pe intervievatori în primul rând prin dramatismul procesului de integrare (sau a dificultăților acestui proces) în societatea greacă. Multe dintre aceste persoane dau dovadă de o dârzenie ieșită din comun.
Însă dincolo de parcursul acestor vieți, ansamblul interviurilor alcătuiesc un mozaic ambivalent al Greciei ante- și post-criza. Inerent, rezidenții români se referă deseori și la România. Se declară fideli identității naționale, dar planul reîntoarcerii în țară apare rar și neconvingător. Țin la identitatea lor națională, fiind încadrați în societatea grecească. Oricum, aceste interviuri reprezintă documente utile pentru antropologii preocupați de studiul „celuilalt”. (Zoltan Rostas) Cei aproximativ trei ani în care am activat în cadrul organizației non-guvernamentale pentru drepturile femeilor Hope Spot – Speranța femeilor din Salonic au oferit o cazuistică extrem de bogata unui psiholog aflat la începutul carierei. În acest cadru, am avut prilejul să acord asistența psihologică femeilor abuzate, aflate în tranzit la adăpostul organizației. (...) Capitolul 6 al volumului de față este rezultatul unei cercetări făcute asupra unui grup de astfel de femei, cu o vulnerabilitate multiplă: femei imigrante din Grecia afectată de criza economică, victime ale violenței domestice. Activând la acest adăpost, am avut posibilitatea să realizez (...) o serie de interviuri cu femei imigrante abuzate, găzduite acolo. (Nicole Salamon)
