Libertatea de exprimare versus dreptul la reputație. Aplicarea standardului CEDO în jurisprudență națională Lucrarea Libertatea de exprimare versus dreptul la reputație. Aplicarea standardului CEDO în jurisprudență națională propune, pe baza unei sistematizări a jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului, decelarea unui algoritm practic de soluționare a litigiilor ce reclamă un conflict între libertatea de exprimare, prevăzută de art.
10 din Convenția europeană a drepturilor omului și dreptul la reputație, prevăzut de art. 8 din Convenția europeană a drepturilor omului, algoritm care să fie util judecătorului național, precum și tuturor celorlalți participanți la înfăptuirea actului de justiție. Preocuparea centrală a acestei lucrări a constituit-o receptarea jurisprudenței Curții de la Strasbourg de către instanțele naționale, urmărindu-se nu doar o documentare teoretică a factorilor analizați de Curtea Europeană a Drepturilor Omului în spete ce reclamă aplicabilitatea concomitentă a art. 8 și art. 10 din Convenție, ci, mai ales, verificarea modului în care se asigură la nivel intern respectarea standardului convențional, în aplicarea art. 11 și a art. 20 din Constituția României. Apreciez că temă prezintă un caracter extrem de actual, din perspectiva creșterii semnificative a numărului de litigii privind răspunderea civilă delictuală pentru depășirea limitelor libertății de exprimare, litigii a căror gestionare se dovedește a fi extrem de dificilă pentru judecătorul național. Provocarea în acest tip de spete are la bază, în opinia mea, două cauze diferite: pe de-o parte, existența unei jurisprudențe bogate a Curții, care reclamă o analiză riguroasă; pe de altă parte, faptul că această jurisprudență se dovedește a fi adesea greu predictibilă, mai ales din pricina caracterului evolutiv și dinamic specific. Totodată, nu poate fi neglijată perspectiva noilor tehnologii la care se recurge ca suport pentru libertatea de exprimare în societatea actuală, aspect care atrage crește semnificativ gradul de complexitate al spețelor. Nu în ultimul rând, trebuie subliniat că, de cele mai multe ori, atunci când societatea evoluează înaintea dreptului, judecătorului național i se cere să aplice o veritabilă formulă pretoriană, fiind chemat să ofere soluții unor probleme de drept de vădită noutate, cu privire la care Curtea de la Strasbourg nu a avut ocazia de a se pronunța în spete similare. Libertatea de exprimare versus dreptul la reputație. Aplicarea standardului CEDO în jurisprudență națională subliniază importanța parcurgerii cu rigurozitate a regulilor ce compun algoritmul descris, algoritm care scade semnificativ șansele unei reevaluări din partea instanței de la Strasbourg, mai ales pe fondul importanței crescute atribuite principiului subsidiarității, în favoarea marjei de apreciere a statelor membre ale Consiliului Europei. - Autoarea
