Dacă-mi spunea cineva acum doi ani așa ceva, cred că-l trimiteam... oare unde? Cu visul lui cu tot. Dar uite că într-un an, când vezi că (aproape tot) ce visezi azi (și este cât de cât plauzibil), mâine devine realitate, încet-încet începi să crezi în basme și-n povesti.
Și-ți dai seama că de fapt la baza fiecărei povesti stă un grăunte de adevăr. Și-apoi apare întrebarea firească: „De ce nu?” Când ai îndoieli și ești cam sceptic, când citești ceva neverosimil și cam tras de păr, cel mai bine e să faci o listă. Cu pro și contra. Ce ai de pierdut? Dar de câștigat? Abia când am rostit cuvintele astea în noiembrie 2017 pentru prima dată, am realizat că e un adevăr. Al meu. Care a devenit de altfel și motto-ul meu. Ce visasem ieri, azi devenise realitate. Nu pot s-o declar litera de lege sau adevăr universal. Nu-s nici profet și nici Mafaldă. Însă, când mi-am dat seama că visând n-aveam nimic de pierdut, din contră, doar de câștigat, totul a devenit simplu și clar. Pe 13 noiembrie 2017 am afirmat că o să scriu o carte. În doar 6 luni, pe 17 mai 2018, a ieșit de sub tipar Trăirile Aurei. Concretizarea unui vis depinde de mulți factori. De circumstanțe, de noroc, de soartă, de împrejurări, etc. Dar eu cred că cel mai mult depinde de cât de tare crezi TU în el. În visul tău. Așa că azi reafirm: visul de azi creează realitatea de mâine. Aveți doar grijă să visați frumos. Azi citiți o nouă carte, o nouă concretizare a unui vis. Cu drag și cu iubire, Aura. Frumusețea cuvântului ușor scris, pe înțelesul tuturor, este o plăcere să o parcurgi. Mulțumesc de invitație, Aura! - Silvia Gurau O carte care te face să nu o lași până nu o termini, o carte pe care o trăiești. Sunteți minunată! - Geanină Corina Spontană? Nu! Genială! Draga mea Aura, tu nu știi să scrii. Tu știi să povestești frumos, real, simplu, fără exagerări, și nici de SF nu am dat până acum. Te citesc cu drag și plăcere! Ai multe de oferit, iar noi suntem aici! - Eugenia Simona Jurjiu Nu-ți pierzi nicio clipă hazul cu care m-ai fermecat. Uite, eu, prin natura meseriei mele, sunt atentă la ortografie și punctuație, însă nu în halul ăla în care să fac observație unui necunoscut. Ceea ce m-a uimit la tine din prima 'citire' a fost chiar faptul că scrii impecabil, cu toate că graiul nostru ardelenesc are un plus de dificultate în ceea ce privește ortografia. - Claudia Nyerjak Fragment din cartea "Trăirile Aurei Volumul 2" de Aura B. Lupu: "În ultima vreme îmi dau seama cât de bine semăn cu mama; tot mai des, la fiecare privire aruncată-n oglindă o regăsesc în privire, în riduri, în pungile de sub ochi... Se și spune, de altfel, că dacă vrei să afli cum va arăta o femeie când va îmbătrâni, privește-o pe mama ei și vei ști. Da, cu fiecare an trecut, o recunosc tot mai mult pe mama în oglindă și-mi pare bine! Mama nu s-a fardat niciodată. N-a folosit niciun fel de creme (decât alea contra durerilor musculare, articulare etc.), iar rujata n-am văzut-o nici măcar o dată. Să-și vopsească părul? Mai repede-ar fi zburat porcii decât s-o vezi "festită" pe cap! Io în schimb cred că numai verde n-am fost, că-n rest cam toate culorile le-am avut. Excesiv nu m-am fârdat însă nici eu niciodată, fond de ten sau pudră cred că am folosit de maxim 10 ori, doar așa, de chichi-maro, să văd și io cum îmi stă, nu că era musăi să folosesc. Recunosc că acum sunt săptămâni întregi când în afară de ir de buze (daaaa, știu că-i termen demodat - acum e gloss, balsam etc. -, cred că moimele astea mai tinerele nici măcar nu știu ce-nseamnă) altceva nu folosesc. Să-mi încarc singură tenul cu fel și fel de pomezi, blush, bază, pudre, fonduri de ten și corector nu știu de care, mai bine nu. Înțeleg că-i altfel lumea, că am trecut la alt nivel. Dar să arătăm frumos și natural e ceva ce-ar trebui să ne preocupe mai mult decât să fim atât de fardate încât să părem că suntem altcineva. Asta-i cică noul compliment: "Vai dragă, da' ce bine-arăți, mai că nu te-am recunoscut!". Adică cum? Io, aia din spatele machiajului, sunt cum? Hidoasă? Mumă-Pădurii? Am nevoie de tone de farduri ca să pot scoate și io capul în lume? Și de ce-aș vrea să par altcineva? Păi nu mai bine sunt eu? Moimelor astea mai tinerele, fardați-vă, că-i fain să vezi o fată aranjată, machiată, dichisită și-ngrijită. Dar nu mai exagerați. Gândiți-vă că sub tonele de făduri folosite, tenul ăla al vostru supraîncărcat urlă, țipă după aer. Trebuie și acela, săracu', să respire.Și-i sufocat de toate porcăriile cu care l-ați tencuit. E fata voastră, nu-i un zid de cărămidă!"
Trairile Aurei Vol.2
- Autor: Aura B. Lupu
- An apariție: 2019 (vezi top cărți)
- Editura: LIBRIS EDITORIAL
- Nr. pagini: 324
- Categorie: Literatura Romana
