In ritmul inimii

Acum într-o ecranizare de excepție   Stephanie Patrick este răvășită de moartea familiei ei într-un accident aviatic. Atunci când descoperă că prăbușirea aeronavei a fost provocată nu de o defecțiune tehnică, așa cum se speculă, ci de un atentat terorist, tânăra devine stăpânită de un singur gând, acela al răzbunării.
Citește tot rezumatul cărții In ritmul inimii... Recrutată pe neașteptate de Magenta House, o misterioasă organizație secretă, Stephanie crede că a găsit mijlocul perfect de a-și atinge scopul. Conștientă că nu mai are ce pierde, se pregătește temeinic pentru a se transforma în „Petră”, o teroristă care activează în Germania, și în „Marină”, o femeie de afaceri din Londra. Contactul cu lumea spionajului internațional o face să își dea seama cât de amorțit îi este sufletul și să se bazeze doar pe intuiție. Pe măsură ce misiunile ei devin tot mai sângeroase, iar riscurile, tot mai mari, Stephanie începe să pună la îndoială informațiile aflate despre accidentul în care i-au pierit cei dragi. Oare organizația din care face parte chiar îi spune adevărul? Oare merită să-și pună în pericol viața pentru a-și răzbuna rudele?   Un Jason Bourne feminin de care nici nu știai că ai nevoie! - Entertainment Weekly   Stephanie este o eroină dură, perseverență, captivantă! - Booklist   Mark Burnell a creat un personaj complex, o eroină memorabilă. Dar cine este ea cu adevărat? Un debut excelent! - The Economist Fragment din romanul "În ritmul inimii" de Mark Burnell: "O gripă rebelă o doborî pe Stephanie la pat. Proctor îi oferi propria cameră, dar ea îl refuză, preferând canapeaua. El îi găti supa și o hrăni cu ceai și aspirine. Stephanie rămase ursuză și tăcută. Timp de patru zile, aproape că nu făcu altceva decât să doarmă. Temperatura ei fluctua îngrozitor de tare și în primele patruzeci și opt de ore vomită în mod repetat. Durerile nu îi dădeau pace. Se simțea de parcă era în sevraj, drogul destructiv fiind ea însăși, căci corpul său respingea toate aspectele vieții ei otrăvite. La un moment dat, Proctor îi propuse să consulte un doctor, însă Stephanie refuză cu îndârjire. A cincea zi, când se trezi din somn, se simțea mai bine.  Proctor făcea cafea. Nu cafea instant, ci adevărată. Lui Stephanie îi plăcea să urmărească micul ritual, începând cu râșnitul boabelor și terminând cu turnatul în cești. Proctor era genul de bărbat care aprecia lucrurile practice și precizia, își dădu ea seama după felul în care bărbatul ținea curățenie în casă, după ordinea care domnea în apartament și după felul cum se îngrijea de propria persoană. Nu tolera haosul în jur și nici în interiorul ființei lui, bănuia ea. Se întoarseră în living. Pe masa din lemn de cireș se aflau două dosare voluminoase, o mapă deschisă și o fotografie color mărită a unui Boeing 747. Fuzelajul și motoarele erau de un albastru intens. Pe aripi erau inscripționate cu roșu sângeriu trei litere enorme: NEA. North Eastern Airlines. Literele se întindeau de pe burta avionului până la puntea superioară, iar de acolo până aproape de cabina de pilotaj. Pe coadă era vopsit un cerc alb cu două săgeți îndreptate din centru spre în afară, una către nord, cealaltă către est. Proctor observă că Stephanie se uită la poză și zise: - A zbura la altitudine într-un avion presurizat e ca și cum ai zbura într-un aparat cu aerosoli. Imaginează-ți că... - Nu vreau să-mi imaginez absolut nimic. Povestește-mi tu ce s-a întâmplat. Proctor răsfoi printr-unul, dintre dosare și scoase o foaie de hârtie, pe care o întinse pe masă. Era o diagramă a aparatului 747, văzut din față, din ambele părți laterale și de sus, aceasta din urmă schiță incluzând și poziționarea locurilor. Logoul North Eastern era desenat în colțul din dreapta jos. - Au fost două explozii. Prima din ele - de intensitate mai mică - a avut loc la o altitudine de 11278 de metri. A făcut o gaură în fuzelaj chiar în fața aripilor, uite, aici..., arată el pe una dintre fotografiile luate din lateral, și a lovit în același punct, dar pe cealaltă latură și cu efect mai puțin distructiv. Imediat avionul a coborât brusc, iar echipajul de zbor a încercat să reia controlul. Erau oameni cu suficientă experiență - împreună acumulaseră peste patruzeci și cinci inii de ore de zbor dar, în asemenea situații, nu prea ai ce să faci. La acest moment, cele mai multe dintre victime erau probabil cele poziționate în spatele exploziei. Pasagerii aflați la bordul anterior și pe puntea superioară. - la clasa întâi și business - au avut probabil mai puțin de suferit de pe urma decelerației, deși n-au fost cruțați în totalitate. În cele din urmă, desigur, nici nu avea să conteze.” Citește mai puțin...