Pornind de la analiza principalelor paradigme teoretico experimentale ale stresului, lucrarea aduce argumente teoretice și practice în favoarea ideii ca un management eficient al stresului pleacă de la identificarea mediatorilor psihologici ai acestuia.
Îmbinând concluziile desprinse din literatura de specialitate cu rezultatele unor studii ample realizate în rândul cadrelor didactice din mediul preuniversitar, sunt prezentate date legate de incidența stresului și cei mai importanți mediatori ai distresului la cadrele didactice preuniversitare. De asemenea, lucrarea oferă o largă perspectivă asupra strategiilor de gestiune a stresului și a mecanismelor de acțiune a acestora insistând asupra a doua programe de intervenție care și-au demonstrat eficiență în cazul cadrelor didactice preuniversitare și care pot fi cu succes implementate în cazul oricărei categorii profesionale.
