F
inalizată în 1965 și încredințată tiparului în 1969, lucrarea pe care o prezentăm specialiștilor și cititorilor a rămas (din cauza așa-ziselor „probleme politice” pe care legenda le-ar fi ridicat) nepublicată până acum, deși înfățișează realitatea complexă a uneia dintre cele mai bogate, tipologic vorbind, specii ale folclorului românesc.
În pofida celor patru decenii scurse de la încheierea lucrării, ea își păstrează integral actualitatea – de altfel, ca orice instrument de lucru temeinic alcătuit –, oferindu-i specialistului un ghid autorizat, obiectiv și riguros prin hățișul legendelor românești, publicate până în 1940 sau culese până în 1957 și aflate sub formă de manuscris la data elaborării ei.
